89,574 matches
-
plimbă decât tinerii entuziaști, ieșiti de la clubul de marxism-leninism, și înfrânții istoriei, "trădătorii" supraviețuind încă dincolo de limita mizeriei, aflați într-o bejenie fără șansă și fără sfârșit. Nici o înduioșare, nici o temperare de ton, nici o retractare a afirmațiilor nu tulbură traiectoria simplă și onestă a dezvăluirilor simenoniene. Retorica dublă a lui Gide și a lui Istrati nu funcționează aici. Lui Simenon îi sunt indiferente și promisiunile luminoase ale zorilor revoluției bolșevice și tragica deviere ideologică din anii '30. Revoluționari sau contra-revoluționari, bolșevici
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
din București, cu Nicolae Tonitza. Tonitza îi va deveni, peste puțină vreme, profesor, sfătuitor și un prieten apropiat, în perioada adevăratei studenții a lui Corneliu Baba, cea de la Iași. Incepînd cu acest moment, anul 1934, Baba devine pictor pur și simplu și tot ceea ce a urmat mai tîrziu - profesoratul de la Iași, profesoratul de la București, onorurile oficiale și legenda publică, faima est- europeană și o exemplară carieră de peste jumătate de veac - nu este decît consecința faptului că, prin plecarea la Iași, boemul
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
în considerare le oferă inițiatorii, invitați în ediția critică de față a publicației să-i evoce epoca, să motiveze accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu personal. Celălalt excelează
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
N. I. Herescu a transpus-o în romanul Agonie fără moarte. Un titlu mai mult decât edificator expresiv. Constantin Amăriuței a urmat să-și caute de lucru, "manual, ca salahor, pe unde puteam", își evocă el mersul înainte în ceea ce califică "simple amintiri", menținându-și mândria intelectualului: "Am redactat totuși articolul despre Naționalism transcendental - ca un fel de editorial al "Caetelor de Dor" (în numărul doi), temă reluată într-un eseu tardiv (Starea D'intâi a României)". În 1954 i-a apărut
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
-se pe sine cosmic, nimic din ce e în cosmos nu-i e străin. Căci el nu urmărește în poemul său doar realul, de la viețuitoarele mării la uneltele oamenilor mării, ci și oglindirea acestui real în cultura umanității întregi. Marea, simplă în materialitatea ei, devine dublă reflectîndu-se în conștiința poetului, triplă și multiplă prin reverberațiile ei în oglina trecutului omenirii". Grandilocventul, așa de decorativul Malraux, îl umple de entuziasm: "Îmi place să-l văd, să mi-l închipui pe Malraux, în
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
târzie... - Era o rezervă conservată anume. Mi le puneam deoparte - le cumpăram eu însumi din străinătate sau le comandam la diverși editori. Mi-am făcut o rezervă de elită, pentru anii târziii... - Pentru o delectare de degustător rafinat. - Da, pentru simpla delectare a sufletului și nu pentru ca să scriu despre ele. Părerea mea este că un om se poate bucura plenar de o carte, chiar și critic fiind, doar atunci când nu trebuie să scrie despre ea. Când lectura rămâne gratuită este ca
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
o anumită firma străină, nu de la alta. Aceiași și numai ei știau cîte întreprinderi ale statului existau degeaba. Erau secrete de stat o sumedenie de eșecuri ale politicii "regretatului". Corupția de azi e atît de bine înfipta în România din simplul motiv că sistemul care a precedat-o era fundamental corupt. Pentru o plimbare cu trăsura alături de regina Angliei, Ceaușescu a decis ca România trebuie să producă avioane expirate, din faimoasa serie Rombac. Nimeni nu mai vorbește despre ideile imbecile ale
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
întâlnit îmi sunt gândurile mai limpezi și simt nevoea puternică să-ți înapoiez ceva din bucuria clară pe care mi-ai dat-o. Panait Istrate îți mulțumesc din tot sufletul și iartă-mă că nu găsesc alt cuvânt decât acest simplu: mulțumesc. Hai să nu murim încă Panait Istrate. Și ce groază îmi era în seara aceea în care ai venit la noi - că o să rămânem străini și că nu o să înțelegi! Peste câteva (5) zile plec din țară. Pot să
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
sunt romantici, majoritatea germani sau ruși; prezența importantă a lui Debussy (o surpriză plăcută); absența totală a lui Bach, Haydn, Berlioz ori Franck. Îmi dau seama, desigur, că alegerea compozitorilor a fost sugerată și de alți factori, în afară de cel al simplei afinități spirituale cu muzica aleasă. Atât eșantionul subiecților, cât și cel al lucrărilor alese a fost clar influențat de ceea ce s-a studiat la cursul respectiv sau la altele, de "accentele" pe care le-am pus pe un subiect sau
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
pentru percepția acestor tineri - să fie atât de diferiți. Ceea ce se "aude" mai degrabă nu sunt enormele diferențe de tehnică, stil și atitudine componistică, ci o însușire generală care-i unește, anume sonoritatea calofilă, hedonistă, care procură relativ repede, prin simpla prezență, extaze fulgurante, frisoane de plăcere sufletească. Un hedonism ce se îmbină într-un mod suprarealist (pentru mine, cel puțin!) cu tehnica cea mai avansată. Imaginea studentului, altminteri bine documentat, care vorbea despre Patetica lui Ceaikovski cu celularul pe masă
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
câmpul de luptă împotriva lui Franco. Mi-am dorit să predic despre căsătorie din amvonul de necucerit al virginității, fixând părul negru de pe picioarele mireselor. Mi-am dorit să scriu o scurtă lucrare despre măsurile anticoncepționale într-o engleză foarte simplă, o broșură care să fie vândută în foaiere, ilustrată cu desene în două culori reprezentând stele căzătoare și eternitatea. Mi-am dorit să interzic pentru o vreme dansul. Mi-am dorit să fiu un preot toxicoman care înregistrează un disc
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
murit Edith, am uitat cum a murit F., ștergându-se la fund cu o perdea. Am uitat că nu mai am decât o singură șansă. Am crezut că Edith se va odihni într-un catalog. Am crezut că sunt un simplu cetățean, un particular, beneficiar al serviciilor publice. Am uitat de constipație! Constipația însă nu m-a lăsat să uit. Sunt constipat din clipa când am întocmit lista. Cinci zile stricate încă din prima lor jumătate de oră. De ce eu? - marele
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
golește-mă, căci dacă sunt gol, pot primi și dacă pot primi înseamnă că primesc de undeva din afara mea, iar dacă vine din afara mea, atunci nu sunt singur! Nu suport singurătatea. Dincolo de orice, rămâne singurătatea. Nu vreau să fiu o simplă stea ce moare. Te rog, fă să-mi fie foame, pentru că atunci nu sunt un centru mort, pot percepe copacii ca entități distincte și pot deveni curios cu privire la numele râurilor, înălțimea munților, diferitele forme ale numelui Tekakwitha, Tegahouita, Tegahkouita, Tehgakwita
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
mișcările, vezi Doamne, de "eliberare națională" din Vietnam, China, Coreea de Nord, Serbia, pentru a împiedica formarea "statelor naționale moderne". De ce-a fost oare "demonizat" Saddam Hussein, "insultat" prin compararea lui cu Hitler, se întreabă analiștii pentru care comunismul e o simplă abstracțiune, o imagine de cabinet, întrucît nu l-au cunoscut ca realitate trăită! Teritoriile națiunilor foste coloniale și din Răsăritul Europei, cu dezinvoltură tratate laolaltă, purtătoare ale unei civilizații "premoderne", s-ar cuveni "protejate" de invazia culturilor "imperiale" ale capitalului
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
analistul politic citat și invitat la posturi de radio și de televiziune și de autorul unor cărți importante apărute în ultima vreme, cărți care s-au aflat în prim planul atenției publice. Stelian Tănase nu poate fi confundat cu un simplu caz din lumea televiziunii. El e o personalitate căreia i se retrage posibilitatea de a face o meserie pe care o stăpînește cu brio.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
încep să aibă o explicație. Știm astăzi și numele (Tiseanu, Bogdan, Pleșiță) care hotărau notele, adică măsurile, de lichidare. Pe ei, de ce nu i-a identificat nimeni după 1989? Chiar dacă ordinul venea de la Arhitectul Șef și ei nu erau decît simpli executanți, tot crimă se numește ce au făcut. Documentele descoperite de dl. Rateș prezintă o importanță excepțională. Nu cred că ne mai putem limita, precum președintele Iliescu atunci cînd i-a decorat pe redactorii Europei Libere, să vorbim de "morțile
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
ritmat de muzica înfundată a portierelor. Așadar, două entități distincte, două posibile forme de manifestare a speciei umane care exclud, din principiu, orice șansă a convergenței. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa, iar imaginea grotescă nu este decît un simplu exercițiu stilistic. Și omul de artă și omul de afaceri sînt supuși unui joc subtil în care tranzitoriul și visul duratei se intersectează, se amestecă și exercită asupra existenței și asupra conștiinței același tip de presiune. Economia, prin mecanismul ei
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
posibil n-are decît să privească spre formele culturale care s-au născut din întîlnirea milionarului american sau a celui occidental cu arta, cu artiștii și cu propria lui aspirație de a învinge efemeritatea. Aceste considerații ar continua să rămînă simple prezumții dacă ele nu ar începe timid să se sprijine pe fapte și pe acțiuni concrete în care actorii principali sînt chiar artiștii și oamenii de afaceri. Parcă anume spre a demonstra că proiectele abstracte pot căpăta forme determinate, un
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt în fața acțiunilor private și a capitalismului, în general, Victor Florean a recurs la cea mai simplă și mai eficientă soluție pe care o are la îndemînă un om liber (liber atît de prejudecăți, cît și de obligații administrative!): și-a amplasat lucrările, deocamdată din ultimile două ediții, pe proprietatea sa de șapte hectare de poieni și
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
rărit..." (timpul.dnt.md); "Trebu' sî fim pragmatici, trebu sî hotărâm problemi concreti" (flux.press.md). Cazul verbului a trebui constituie încă o dovadă a faptului că în momentul actual competența în domeniul românei nu se mai poate limita la simpla cunoaștere a limbii standard: formele "dominate", controlate și eliminate de norme, (re)intră - din registrele stilistice ale oralității și din graiuri - în zona publică a scrisului.
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
a crizei, Adrian Popescu își reduce intensitățile afective la o gamă adaptată, cu fericită umilință, armoniei fundamentale la care a acces. Nu doar sentimentele tulburi, acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
20 iunie ar putea avea o semnificație majoră din perspectiva preocupărilor de �protejare a limbii române" dacă ar reuși să convingă factorii �operativi" din mass-media că (și ei) pot greși (și) ca exprimare (a cărei corectitudine nu derivă automat din simpla angajare într-o formă de activitate mediatică) și că buna cunoaștere și corecta folosire a limbii române reprezintă o componentă esențială (și) obligatorie a profesionalismului în termenii impuși de funcțiile sociale ale instituției (instituțiilor) mediatice, între care se încadrează - și
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
ajung decît cei puțini cărora nu li se blochează între etaje liftul cu care coboară în trecut. Dintre acești puțini, doar cîțiva sînt în stare să se întoarcă pînă la ultimul etaj, ca și cum acesta ar fi, la rîndul lui, un simplu punct intermediar. Într-un fel sau altul cei mai mulți ne plîngem că s-a stricat lumea, contrariați că cei mai tineri decît noi își permit să gîndească altfel, să se îmbrace altfel și să nu dea un ban pe adevăratele valori
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
că ar putea să fie una din farfuriile alea despre care se vorbește la televizor, a adăugat femeia. Dar niciodată n-am văzut nimic. Apare de la o zi la alta. - O să vedem îndată, a spus străinul. Explicația poate fi mai simplă. S-ar putea să fie miceliul unei ciuperci. Clasicul cerc de ciuperci. - Păi acolo nu s-a pomenit niciodată să crească ciuperci, a răspuns femeia. Căutătorul de minuni vorbea pe un ton autoritar. A făcut-o să amuțească pe Vicenta
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]