796 matches
-
ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au fost reintroduse în soluții fiziologice normale, rezistența de cuplare a revenit la valori mici, fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre membrane. După lezarea mecanică a sinapsei rezultă, de asemenea, o creștere a rezistenței, substanța fluorescentă injectată în zona presinaptică nemaiapărând în porțiunea postsinaptică. I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
valori mici, fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre membrane. După lezarea mecanică a sinapsei rezultă, de asemenea, o creștere a rezistenței, substanța fluorescentă injectată în zona presinaptică nemaiapărând în porțiunea postsinaptică. I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un rol decisiv în cuplarea directă a celulelor, mediind astfel sincronizarea. Sinapsele electrice prezintă simetrie morfologică, în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre membrane. După lezarea mecanică a sinapsei rezultă, de asemenea, o creștere a rezistenței, substanța fluorescentă injectată în zona presinaptică nemaiapărând în porțiunea postsinaptică. I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un rol decisiv în cuplarea directă a celulelor, mediind astfel sincronizarea. Sinapsele electrice prezintă simetrie morfologică, în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De fapt, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în zona presinaptică nemaiapărând în porțiunea postsinaptică. I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un rol decisiv în cuplarea directă a celulelor, mediind astfel sincronizarea. Sinapsele electrice prezintă simetrie morfologică, în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De fapt, în majoritatea sinapselor electrice, curentul se transmite în ambele direcții. De aici, termenul de pre- și postsinaptic nu-și mai are rostul, cele două componente fiind echivalente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un rol decisiv în cuplarea directă a celulelor, mediind astfel sincronizarea. Sinapsele electrice prezintă simetrie morfologică, în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De fapt, în majoritatea sinapselor electrice, curentul se transmite în ambele direcții. De aici, termenul de pre- și postsinaptic nu-și mai are rostul, cele două componente fiind echivalente. Au fost descrise, totuși, sinapse electrice care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dendritice și somato-somatice; ele dețin un rol decisiv în cuplarea directă a celulelor, mediind astfel sincronizarea. Sinapsele electrice prezintă simetrie morfologică, în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De fapt, în majoritatea sinapselor electrice, curentul se transmite în ambele direcții. De aici, termenul de pre- și postsinaptic nu-și mai are rostul, cele două componente fiind echivalente. Au fost descrise, totuși, sinapse electrice care rectifică, care operează unidirecțional. În aceste sinapse rectificatoare curentul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în contrast cu asimetria sinapselor chimice, cu transmisie unidirecțională. De fapt, în majoritatea sinapselor electrice, curentul se transmite în ambele direcții. De aici, termenul de pre- și postsinaptic nu-și mai are rostul, cele două componente fiind echivalente. Au fost descrise, totuși, sinapse electrice care rectifică, care operează unidirecțional. În aceste sinapse rectificatoare curentul de depolarizare trece mai ușor în direcția ortodromică, în schimb el trece mai greu în sens invers, spre membrana presinaptică. Diferența de transmisie se datorește unei mai mari rezistențe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în majoritatea sinapselor electrice, curentul se transmite în ambele direcții. De aici, termenul de pre- și postsinaptic nu-și mai are rostul, cele două componente fiind echivalente. Au fost descrise, totuși, sinapse electrice care rectifică, care operează unidirecțional. În aceste sinapse rectificatoare curentul de depolarizare trece mai ușor în direcția ortodromică, în schimb el trece mai greu în sens invers, spre membrana presinaptică. Diferența de transmisie se datorește unei mai mari rezistențe a porțiunii postsinaptice, deci sinapsa rectificatoare poate fi considerată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
operează unidirecțional. În aceste sinapse rectificatoare curentul de depolarizare trece mai ușor în direcția ortodromică, în schimb el trece mai greu în sens invers, spre membrana presinaptică. Diferența de transmisie se datorește unei mai mari rezistențe a porțiunii postsinaptice, deci sinapsa rectificatoare poate fi considerată asimetrică, cel puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezistențe a porțiunii postsinaptice, deci sinapsa rectificatoare poate fi considerată asimetrică, cel puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rectificatoare poate fi considerată asimetrică, cel puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la nivelul sinapselor electrice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la nivelul sinapselor electrice a ridicat problema dualității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la nivelul sinapselor electrice a ridicat problema dualității modului de transmisie: chimic și electric, deci a existenței sinapselor mixte. Cel mai elocvent exemplu este reprezentat de ganglionul ciliar de la păsări. Aspecte sinaptice similare au fost descrise la nivelul retinei și căilor motorii cortico-subcorticale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la nivelul sinapselor electrice a ridicat problema dualității modului de transmisie: chimic și electric, deci a existenței sinapselor mixte. Cel mai elocvent exemplu este reprezentat de ganglionul ciliar de la păsări. Aspecte sinaptice similare au fost descrise la nivelul retinei și căilor motorii cortico-subcorticale, precum și în nucleul laterovestibular, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale excitabilității teritoriului postsinaptic, însoțite de facilitarea sau inhibarea transmiterii. Răspunsul postsinaptic de un tip sau altul depinde de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al componentei electrice și de predominanța uneia din cele două componente ale transmiterii electrochimice mixte. În general, sinapsele mixte asigură modularea transmiterii electrotonice rapide și de scurtă durată a mesajelor din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. I.5. PARTICULARITĂȚI FUNCȚIONALE ALE SINAPSELOR Ion HAULICĂ I.5.1. ETAPELE TRANSMITERII SINAPTICE Influxul nervos generat de manifestările electrochimice membranare producătoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componentei electrice și de predominanța uneia din cele două componente ale transmiterii electrochimice mixte. În general, sinapsele mixte asigură modularea transmiterii electrotonice rapide și de scurtă durată a mesajelor din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. I.5. PARTICULARITĂȚI FUNCȚIONALE ALE SINAPSELOR Ion HAULICĂ I.5.1. ETAPELE TRANSMITERII SINAPTICE Influxul nervos generat de manifestările electrochimice membranare producătoare de potențiale de acțiune presinaptice determină eliberarea uneia sau mai multor substanțe chimice de la nivelul terminației nervoase, în vederea transmiterii mesajului neuronal asupra receptorilor membranari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
complexelor proteice ale membranei veziculare (sinapsină I, sinaptofizină). Ancorarea veziculelor în plasa dispozitivului filamentos presinaptic asigură totodată limitarea exocitozei spontane a mediatorului. Se remarcă existența heterogenității veziculare determinată atât de modificările ciclice ale veziculelor, cât și de prezența în unele sinapse a mai multor substanțe mediatoare la nivelul aceleiași terminații neuronale. Aceste particularități au putut fi precizate prin microscopie electronică, în funcție de diametrul și densitatea histochimică a conținutului veziculelor. I.5.1.4. Eliberarea mediatorului chimic Are loc în fanta sinaptică și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controversate. În prezent se descriu două modalități de eliberare (Vizi și Vyscocil, 1979). Prima modalitate are la bază experimentul clasic al lui Fatt și Katz (1952) privind natura cuantală a transmisiei chimice colinergice. Eliberarea cuantală. Înregistrând manifestările electrice de la nivelul sinapsei neuromusculare de broască fără stimulare presinaptică, autorii citați au constatat apariția unor mici potențiale spontane cu valoare de 0,5-1 mV, pe care le-au denumit potențiale miniaturale de placă. Acestea au la bază mici depolarizări spontane atribuite unor unități
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptic depolarizări de mică amplitudine. În stare de activitate, ritmul eliberării crește, depolarizările cuantale se sumează atingând pragul de excitație declanșator al potențialului de acțiune postsinaptic. Existența eliberării cuantale fiind verificată nu numai la nivelul joncțiunii neuromusculare, ci și în sinapsele colinergice ganglionare și centrale, a deschis calea cuantificării și tratării matematice a fenomenului. Deși s-au adus dovezi experimentale în favoarea generalizării teoriei cuantale, substratul structural al procesului de cuantificare a rămas controversat. Compartimentul vezicular s-ar diviza după Maeno și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dublate de un oarecare grad de inactivare, numai o parte din cantitatea de substanță mediatoare eliberată ajunge la situsurile receptoare. Inactivarea se realizează fie cu ajutorul enzimelor specifice mediatorului respectiv, fie prin recaptare. Fanta sinaptică este bogată în colinesterază în cazul sinapselor colinergice pentru a asigura inactivarea rapidă a acetilcolinei. În celelalte teritorii sinaptice, degradarea enzimatică a neurotransmițătorului deține un rol secundar, în raport cu recaptarea. Aceasta din urmă constă în procesul activ de pompaj din fanta sinaptică în terminațiile neuronale pentru a diminua
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
recaptarea. Aceasta din urmă constă în procesul activ de pompaj din fanta sinaptică în terminațiile neuronale pentru a diminua concentrația mediatorului și a o adapta la necesitățile transmiterii mesajului neuronal presinaptic în teritoriul postsinaptic. Inactivarea prin recaptare predomină în cazul sinapselor monoaminergice și aminoacidergice. Mecanismul recaptării este neglijabil în cazul mediației chimice peptidergice. Interacțiunea neurotransmițătorului cu receptorii specifici are la bază atât afinitatea acestuia pentru situsurile active ale zonei receptoare, cât și realizarea unei anumite concentrații necesare recunoașterii și fixării sale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urmă servesc la modularea excitabilității sinaptice interneuronale, indispensabilă comportamentului adecvat, memorizării, învățării etc. În general, receptorul și nu neurotransmițătorul este cel care determină răspunsul sinaptic de tip excitator sau inhibitor. Deși răspunsurile sinaptice chimice sunt mai lente decât cele ale sinapselor electrice, ele prezintă avantajul că un singur potențial de acțiune presinaptic eliberează mii de molecule de substanță mediatoare, amplificând răspunsul selectiv al receptorilor postsinaptici. Pluralitatea tipurilor de receptori. Pentru fiecare sistem de neurotransmisie există mai multe tipuri de receptori. Diferențele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]