528 matches
-
exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec [O, suspine arzător], [Ah, viață plin de jele] ș.a. O surprinzătoare Meditație, din 1821, de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820) de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian, fără ecou în plan literar. Piesele de rezistență ale liricii erotice ale lui A. stau sub semnul sonetului petrarchist ce inspiră, până la pastișă, ciclurile de poezii compuse la tinerețe, în italiană, La Leucaide și Raccolta delle Poesie, asupra cărora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
încetinirea sau blocarea conducerii la nivelul nodului atrioventricular, fie prin accelerarea conducerii în cazul sindroamelor de preexcitație ventriculară (14). Blocul atrioventricular constă în întârzierea sau blocarea conducerii impulsului electric de la atrii la ventriculi, atunci când joncțiunea atrioventriculară nu este refractară fiziologic. Sincronismul dintre contracția atrială și cea ventriculară este realizat prin intermediul nodului atrioventricular, singura structură de legătură între cele două etaje, cu rol în modularea impulsurilor atriale și întârzierea depolarizării, ca element de protecție în transmiterea frecvențelor atriale rapide în cazul tahiaritmiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate constata, ne-am angajat la un demers deosebit de complex, dificil de analizat în detaliu, dar și în ansamblu, în care elementele constitutive, de ordin structural, sunt numeroase, în mișcare continuă, relațiile dintre ele, majoritar instabile, cauzalitatea , de asemenea, labilă, sincronismul și asincronismul, prezente și aflate în relație dialectică, succesiunea diacronică „alterată” de o serie de factori, mulți dintre ei, perturbatori. Vom încerca, totodată, în cadrul demersurilor noastre viitoare, să depășim stadiul unei cunoașteri limitate a fenomenului pe care urmează să îl
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
lui Tudor Arghezi, acuzîndu-l, între altele, de a nu fi întîlnit săgeata Ideii. "Evoluția poeziei lirice" după E. Lovinescu, articol publicat în "Ideea europeană", 1 decembrie 1927 (o diatribă la adresa cărții cu același titlu a corifeului de la "Sburătorul" și a sincronismului, implicit a imitației promovate în paginile volumului), oferă încă un context de a-și afirma gîndul propriu, invențiunea poetică, în care fulgeră recîștigarea prin cel mai secular act de amintire a unui sens pierdut de frumusețe, înțeleasă, "între învierea prin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în legarea antigenului, trebuie ca atât segmentul genic VL, cât și segmentul genic VH, supuse translocației să codifice pentru o aceeași specificitate de antigen. Aceasta presupune intervenția unor mecanisme de modulare de înaltă precizie, spre a se asigura sinergetica și sincronismul proceselor de asamblare și de transcriere genică. Odată realizată translocația corespunzătoare a segmentelor genice VL și VH, precum și a segmentelor genice întregitoare JL și CL, respectiv D, JH și CH, gena rezultată va fi transmisă stabil, în cursul diviziunilor mitotice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
2; Ion Voiculescu, Amintirile unei odăi, ST, 1971, 4; Constant Ionescu, Amintiri despre V. Voiculescu, RL, 1971, 26; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 93-96; George, Semne, 287-304; Mincu, Critice, II, 117-140; Dinu Pillat, Mozaic istorico-literar, ed. 2, București, 1971, 284-292; Braga, Sincronism, 168-214; Vlad, Povestirea, 103-105; Cornel Ungureanu, Nostalgia eposului, F, 1973, 1; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ultimele sonete în opera lui V. Voiculescu, VR, 1973, 5; Sașa Pană, V. Voiculescu și Urmuz, MS, 1973, 3; Virgil Carianopol, Scriitori, I, 93-102; Ist. teatr. Rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în genere vorbind, să muncim ani întregi în tăcere, închiși în bibliotecă, în izolare, nu în căutarea succesului imediat și cu orice preț, ci de perspectivă. Recunoaștem, pe de altă parte, și realitatea dură: necesitatea istorică obiectivă, începând cu inevitabilul sincronism al formelor fără fond, ne-a împins de o sută și mai bine de ani încoace mereu spre o fatală improvizație (uneori strălucită, dar nu mai puțin improvizație), spre salvarea (adesea foarte abilă) a aparențelor, spre o cultură adesea contrafăcută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de altă parte, în mod indiscutabil, încă foarte puțin curent la noi. Dar el reprezintă singura soluție, cu adevărat constructivă și creatoare, în cultura română actuală. Destinul său nu este, orice s ar spune, eterna compilație și pastișă, epigonismul și sincronismul mecanic, servilismul de suiveur intelectual, bătut cel mult pe umeri superior și ca încurajare. Peste tot, deci, concepte și scheme străine, dar ca termen de încadrare, definire și înțelegere a unor teme românești corespunzătoare. Sau care devin semnificative cu adevărat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a păstrat și a transmis aspectele originale ale vieții românești 9. Lovinescu reclamă însă această dragoste pentru țărănime, fiindcă ea s-ar asocia cu ura pentru revoluția socială și noile clase urbane. Situația ar reflecta, de fapt, o lipsă de sincronism între transformarea revoluționară a instituțiilor și a condițiilor de viață și evoluția lentă a sufletului românesc 10. Ideea de națiune, în viziune tradiționalistă, echivala cu o componentă naturală la baza dezvoltării umanității. Iorga nu susținea că națiunea ar fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Europa..., p. 394. 1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998, p. 292. 2 G. Bădărău, Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 23. 3 Iorga va grupa articolele polemice din Sămănătorul în volumele O luptă literară; sincronismul și criticile împotriva tradiționalismului vor fi reluate de Lovinescu în volume, precum: Pași pe nisip, (1906), Istoria civilizației române moderne (1924-1925) sau Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). 4 N. Iorga își va reda experiențele și crezurile în autobiografia O viață
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fiindcă scriitorul "se naște". Criticul va introduce opera în genus proximum, în școala și mediul respectiv, apoi va arăta notele ce deosebesc pe autor de alți scriitori ai vremii, note aparținând așadar naturii sale libere, diferentiae specificae. Sub numirile de sincronism și diferențiere, E. Lovinescu a reluat mai târziu aceste elemente. Dacă orice artă iese din zugrăvirea realităților care nu sunt decât "naționale", atunci orice adevărat artist are un specific, ba ceva mai mult, cu cât o operă e mai națională
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
idee importantă, deși mai mult subînțeleasă, a cărții e că nașterea poezii românești moderne nu poate fi explicată decît În cadrul altor culturi europene, În primul rînd al celor occidentale. Poeții Întemeietori au practicat cu rîvnă (chiar dacă fără s-o știe) sincronismul, preluînd modele, convenții, clișee și totodată luptînd Împotriva lor. Dimineața poeților este, dacă nu cea mai importantă, În orice caz cea mai inspirată carte a lui Eugen Simion, critic la care luxurianța călinesciană a expresiei (paradis de metafore, cu unele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simbolismului, măcar prin unele elemente ale operei, Lovinescu se vedea pus în situația de a-l respinge pur și simplu, și nu o putea face decât într-un singur fel: admițând că literatura noastră evoluează organic (idee ce contrazice teoria sincronismului și a imitației formelor străine) și că, în această evoluție, simbolismul n-a fost decât un fenomen periferic, fără impact semnificativ ceea ce s-a și întâmplat, determinându-l pe criticul modernist să celebreze, în cea mai pură manieră tradiționalistă, conservatoare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prispă, cu ochiuri de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist, regionalist și etnicist. Rezumând, în opinia autorului Istoriei literaturii române contemporane perenitatea operei eminesciene n-ar fi fost posibilă dacă genialul ei autor nu reușea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Inevitabil, literatura română modernă a purtat chipul lor și a integrat ca pe un mister constitutiv "contrazicerile" pe care aceștia le-au ascuns sau le-au exhibat, formalizându-le în moduri fastuoase și (parțial) mistificatoare, de felul concepției lovinesciene despre "sincronism și diferențiere" în morfologia culturii. Așa că analiza ideilor estetice ale lui Lovinescu nu se poate opri la o lectură a textelor sale critice și teoretice (realizată ingenios în E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice); ea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
te simți stânjenit repetând asemenea banalități și truisme. Dar care definesc totuși o anume mentalitate europeană și un stil de comportament, de care suntem încă, din păcate, foarte departe. Există, în sfârșit, și un model cultural european, efect al tuturor sincronismelor culturii române începând încă din secolul al XVIII-lea. Cât a fost el de inevitabil și a fost într adevăr ! nu voi insista acum. Fiecare epocă literară și culturală l-a interpretat mereu altfel, cu un succes foarte variabil, totdeauna
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau de alienare europeană docilă și lipsită de personalitate. Complexul de inferioritate face încă ravagii. Nu ne vom putea compara și deci integra niciodată după unii Europei. Cultura română ar fi iremediabil minoră etc. De unde fenomene frecvente de satelizare, epigonism, sincronism mecanic, imitație, aliniere docilă la diferite școli europene etc. Invers, se manifestă uneori și un agresiv complex de superioritate, de esență naționalistă, căruia teoria protocronismului i-a dat, sub regimul ceaușist, cea mai directă expresie. Românii ar fi pionieri, creatori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1981). 11. Alexandru paleologu, A fi european, in: Alchimia existenței (București, Cartea românească, 1983), pp. 7-14. 12. Sorin Alexandrescu, «Junimea»: Discours politique et discours culturel, in: Libra. Etudes roumaines offertes à Willem Noomen... (Groningen, 1983), pp. 47-79. 13. Ilie Bădescu, Sincronism european și cultură critică românească (București, 1984). 14. Al. Zub, Integrare «europeană» și solidaritate balcanică, in: Istorie și istorici în România interbelică (Iași, 1989), pp. 203-211. 15. Liga pro Europa, Scurt istoric, platforma, Târgu-Mureș, 31 decembrie 1989. 16. L'Appel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pașoptiștii, in: 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie 1993. 41. Adrian Dinu Rachieru, Cele două Românii? (Timișoara, Helicon, 1993). 42. Al. Zub, Europeism și francofonie, in: Dacia literară, IV (serie nouă), 4 (II) 1993, pp. 3-5. 43. Istoriografie românească și sincronism european (grupaj de articole de Liviu Antonesei, Valeriu Gherghel, Al. Zub, Andrei pippidi), in: Xenopoliana, I, 1-4/1993, pp. 5-31. 44. Mircea Iorgulescu, Stânga de dreapta și dreapta de stânga, in: 22, 37, 14-20 septembrie 1994. 45. Octavian paler, Vest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de însăși tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele în stil „pastiș sau pestriț” ale gândiriștilor, de la care B. se întoarce „cu un dezgust ilimitat”, noile curente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea Eliade (1978), George Enescu (1981), dezbate, de asemenea tendențios, sincronismul și protocronismul (1980), avangarda literară, al cărei spirit nu îl înțelege (1978), ține să își aproprie, ca spirite afine, pe G. Călinescu și pe N. Densușianu. După 1989 periodicul păstrează aceeași structură, dar nu reușește să mai capteze, nici măcar parțial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului / 101 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic / 105 4.5. Noologism și sociologie / 111
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
contextul social global care condiționează celelalte dimensiuni ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca un sistem global trimodal: centru, semiperiferie, periferie) devine mai uniformă și standardizată prin sincronism economic, cultural și comercial cu Vestul dezvoltat, cu "centrul", și că globalizarea e strâns legată de modernitate. Ipoteza lui Wallerstein este preluată și amendată de Meyer (2000), ce mută accentul de pe economie ca factor structurant al ordinii globale pe dimensiunea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]