3,476 matches
-
clipei în care voi muri”. E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală. Înțelegându-și astfel condiția de poet, Renata Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
să retrăiască în cuvântul propriu care se întrupează în metaforă. Poeziile lui Vasile BURLUI se remarcă prin substanța narativității și prin expresia concentrată a discursului, în fie, printr-un ermetism al imaginilor bine dozat, provenit din condensarea la maximum a sintaxei. Poemele sunt dense, omogene, comunicând o tensiune egală, fără monotonie totuși. Profesează un lirism mesianic, oracular în sensul bun, rostirea are strălucire și densitate, interferând metafore și imagini antologice, inclusiv sugestii biblice. Confesiunea în substanța intimă a poemelor este o
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
venit,/ Fiindcă aci se vorbește clar/ Despre unde ai venit/ Și tot așa de clar/Despre unde ai plecat. “(Aprosimări soresciene- Pădurea Nebună- in memoriam Zaharia Stancu ). Desfășurările arborescente ale “narațiunii“ lirice sunt, cel mai adesea, vaste proiecții în pozitiv. Sintaxa pare un mulaj transparent al realității. Poemele sunt fluvii ce se varsă, vorba lui Anghel Dumbrăveanu, în oceanul de idei. Receptiv la peisajele pe care le străbate pe diferite meridian, poetul denunță fizionomia dizarmonică, uneori, a lumii, fiind iluminat de
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
original în care descoperim imaginea unui spectacol despre lume și suflet construit din cuvinte.Poeziile lui Mircea M.Pop se remarcă prin absența narativității, prin expresia concentrată a discursului, printr-un ermetism al imaginilor, provenit din condesarea la maximum a sintaxei: “Cum și când/ți se va înfățișa/depinde în primul rând/ de starea ta sufletească “.(Ipoteză ).Aceste versuri îmi aduc aminte de ce spunea Dante Alighieri: “Iubește puțin cel ce poate spune prin cuvinte cât iubește “. Poetul încearcă să-și reprime
MIRCEA M.POP SAU O MÂNĂ DE CUVINTE PENTRU ALTERNATIVE POSIBILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345046_a_346375]
-
jumătăți faci un întreg, nu-i mare scofală...Două jumătăți de oră, fac o oră întreagă și 24 de ore fac o zi , care poate fi lundi, mardi , mercredi ...! Raul , fratele mai mare al Oanei , învață la școală morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins” din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul” . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv” . Deci „masă
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
autentice micropoeme: „Departele se-ndepărta de mine”, „Fulguire e totul, oiștea nopții e ruptă!”, „Gonește timpul, armăsar divin”, „Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Litanie pentru Alfabetul Tăcerii”, „Măcelul din privirea ta” etc. Theodor Răpan sparge tiparele topice și stilistice, dezarticulează sintaxa și creează un nou limbaj liric. Fantezia metaforică, asocierile semantice inedite conferă forța de transfigurare a realității. Cultivă, cu precădere, epitetul rar, oximoronul, iar metafora „provoacă o contaminare de lucruri obiectiv și logic incompatibile”: „Izgonit în lumină m-am simțit
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
rostirii nerostitului.” Aici aflăm marile teme ale creației (din cele 13 volume editate până în prezent), nu ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Limbajul metaforic, sintaxa poetică novatoare, intelectualismul expresiei, specificul prozodic, menționat încă din titluri, conferă poemelor o sonoritate aparte, de incantație magică. Din aceste motive, fie și numai pe baza argumentelor consemnate mai sus, Theodor Răpan este, în egală măsură și în același timp
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și superioare au învățat în alta, limbă și cari o predau pe a lor proprie în mod teoretic și abstract. În institutele secundare apoi se predau obiectele în limba germană, dar într-o germană imposibilă, și ca fonologie, și ca sintaxă, care inspiră fiori unui adevărat german. Abia la universități începe a se vorbi nemțește, într-o epocă însă în care nu mai are omul interes decât de-a-și apropria știința necesară pentru viitoarea sa carieră. Astfel se întîmplă că austriacii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la aparatele tv. Nu aici însă, în această mișcare informă, trebuie căutată anormalitatea. Există ceva mult mai periculos, în stare să atingă fibra ascunsă, germinativă a artei, și acest ceva e pe cale să cîștige teren. E vorba de proliferarea unor sintaxe teozofice, care, conștient sau nu, merg mînă în mînă cu retorica naționalistă, cu formațiunile de contrabandiști ai românismului bubuitor. Și dacă exponenții acestei orientări ar fi niște rudimentari, încă nu ar fi mare lucru, dar din ce în ce mai mulți artiști autentici, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în serviciul unui mesianism incontinent, producînd stupoare și derută. Simpla recurgere la simboluri creștine, sumara lor citare duc, vrînd nevrînd, la impostura formelor fără fond, la gratuitate și deriziune. Nu e de blamat, se înțelege, propensiunea în sine către aceste sintaxe, e necesară însă, obligatorie chiar, condiția predestinată a celor ce și le asumă. Rămîne cel puțin neconvingătoare moral lucrarea mistică a celui ce nu cu mulți ani în urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Neîndoios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
observare, recunoaștere, construcție în vederea perceperii acestor noțiuni. Pornind de la sensul cuvintelor sub aspectul formei, se ajunge la denumirea de părți de vorbire și morfologie. Combinarea cuvintelor în propoziții și a acestora în frază duce la înțelegerea părților de propoziție și sintaxă. Predarea - învățarea problemelor de morfologie și sintaxă se bazează pe intuirea următoarelor realități: la baza comunicării stă propoziția; cuvintele sunt legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Pornind de la sensul cuvintelor sub aspectul formei, se ajunge la denumirea de părți de vorbire și morfologie. Combinarea cuvintelor în propoziții și a acestora în frază duce la înțelegerea părților de propoziție și sintaxă. Predarea - învățarea problemelor de morfologie și sintaxă se bazează pe intuirea următoarelor realități: la baza comunicării stă propoziția; cuvintele sunt legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini, învățătorul dirijându-le observația și gândirea. Apoi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ca fiind similare, ele au fost totuși frecvent puse în contrast: primul ar prezenta gîndurile personajului mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituenții de bază ai NARATULUI și să descrie relațiile lor reciproce, contribuind la investigarea efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei și înțelegerii textelor. S-au propus gramatici narative evoluînd în direcții structuraliste și textual-lingvistice și încercînd să specifice sintaxa și semantica intrigii (Pavel), elementele macrostructurale ale narațiunii și articularea lor (van Dijk), sau constituenții atît ai povestirii cît și ai discursului, ca și relațiile lor reciproce. Asemenea gramatici urmăresc (adesea) amplitudinea (cuprinzînd toate narațiunile și delimitîndu-le de non-narațiuni), limpezimea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Totuși, el a fost alteori pus în opoziție cu fluxul conștiinței: monologul interior ar prezenta gîndurile unui personaj, și nu impresiile sau percepțiile, iar fluxul conștiinței ar prezenta atît impresiile, cît și gîndurile; altfel spus, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în timp ce al doilea nu ar face-o, surprinzînd astfel gîndirea în starea sa embrionară, dinaintea unei organizări logice. Pe de altă parte, cei doi termeni au fost frecvent folosiți în alternanță; de fapt, Dujardin al cărui roman Zarurile au fost
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Syntax. In A. A. Hill, coord. Proceedings of the 1958 Conference on Problems of Linguistic Analysis in English, pp. 124-58. Austin: University of Texas Press. . 1965. Aspects of the Theory of Syntax. Cambridge: MIT Press. [Chomsky. 1969. Aspecte ale teoriei sintaxei. Trad. Paul Schveiger, James E. Augerot. București: Tipografia Bibliotecii Centrale de Stat.] Clark, Katerina, Michael Holquist. 1984. Mikhaïl Bakhtin. Cambridge: Harvard University Press. Cohn, Dorrit. 1966. Narrated Monologue: Definition of a Fictional Style. "Comparative Literature" 18:97-112. . 1978. Transparent Minds
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe caracteristicile discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical" implică abordarea unor conținuturi de tipul: Sunetul, Elemente de vocabular, Sinonimia, Antonimia, Elemente de morfologie, Elemente de sintaxă etc. 5.2. Tipuri de conținuturi abordabile în activitățile de educare a limbajului (etapa preșcolarității) Unitățile științifice de conținut avute în vedere cu precădere în subcapitolul de față, în condițiile în care unitățile tematice de conținut le implică pe acestea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
face?, Cine face?, Numărăm..., Azi, mâine, ieri..., Spune ceva despre mine/tine/el etc.; jocuri sintactice: Continuă propoziția!, Spune mai mult!, Spune mai puțin!, Jocul proverbului, Este nu este, Atenție la... neatenție (corectarea unor propoziții prin actualizarea unor conținuturi de sintaxă: acordul predicat subiect, topica etc.), etc.; jocuri stilistice: Transformăm în oameni, Evantaiul fermecat, Este ca..., Jocul rimelor, Ploaia sentimentelor (,,plouă cu bucurie", deci soarele va fi bucuros, pământul va fi vesel, mugurașii vor zburda, florile vor cânta și dansa, cățelușul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Să așezăm cartonașele completare orală de enunțuri lacunare, reconstituire a unui enunț din care lipsesc substantivele/verbele/adjectivele, asociere a cuvintelor într-un enunț prin valorificarea prepozițiilor, ,,puzzle" cu jetoane (cu verbalizarea rezultatului obținut) etc. 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor Planul sintagmatic al comunicării este valorizat, prin excelență, în comunicarea orală a preșcolarilor, prin actualizarea/respectarea regulilor de îmbinare a unităților comunicative în enunțuri, astfel încât mesajul construit să fie reperabil în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fonologie a limbii române la nivelul preșcolarității / 192 9.2.2. Perspective aplicative (la nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române / 194 9.2.3. Elemente de morfologie a limbii române abordabile în ciclul preșcolar / 195 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor / 196 9.2.5. Despre o stilistică (adaptată) a comunicării la preșcolari / 198 Capitolul 10. Ipostaze ale unei didactici a literaturii în etapa preșcolarității / 203 10.1. Didactica textului epic / 205
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
hrană materială este o replică sau o analogie a hranei cerești, spirituale), iar știință în sine are două aspecte, legile (proprietățile substanțelor) și dinamica transformatională (procesele substanțelor), (de aceea "Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda") Bowlahoola și Allamanda, morfologia și sintaxa (sau stasis și kinesis, organ și funcție), care constituie gramatică ontica, științifică și artistică-religioasă integrală. Dimensiunea vitală static-dinamică a cuplului Bowlahoola și Allamanda se observă și în următorul pasaj: "Și roșia Globulă-i nesecatul Soare izvodit de Los Ca să măsoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]