672 matches
-
Intrat în biroul de mișcare, impiegatul își aruncă șapca roșie pe o masă și un timp rămase cu ochii privind în gol, căutând să-și imagineze ce se întâmplase acolo, pe linie. Cine o fi fost? Ce căuta acolo? Un sinucigaș? Ăștia se așează chiar pe linie, nu doar în gabarit. Dormea? Gânditor apăsă receptorul pe furcă, învârti manivela inductorului. Crengi drepte, lucii, de un verde crud, îl înconjurau din toate părțile. Cât putea cuprinde cu ochii, aceleași crengi izvorând din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide exact cu cea a „celor care au avut o tentativă de suicid”. TENTATIVELE DE SUICID: EPIDEMIOLOGIE În ancheta lui Choquet și colab. (1994) realizată asupra unui grup de adolescenți școlarizați, frecvența tentativelor de suicid este estimată la 6
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două treimi din cazuri). În cadrul acestei populații cu tulburări de conduită, depresia nu pare să aibă un rol semnificativ în privința riscului suicidar. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SUBSTANȚE Acest aspect a fost, de asemenea, abordat deja. TULBURĂRI ANXIOASE Întâlnim în special angoasa de separare (la cei mai tineri) și atacurile de panică. Astfel, Shaffer și colab. (1996) au constatat antecedente de atac de panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și atacul de panică la adolescenții obișnuiți. Trebuie să ne reamintim că atacul de panică este adesea asociat unei tulburări depresive, și se poate complica
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factor de risc pentru tentativa de suicid. De altfel, pentru Beautrais (1996), rolul tulburărilor anxioase ca factor de risc suicidar dispare atunci când se ține cont de aceste intercorelații. TULBURĂRI DE CONDUITĂ În studiul lui Shaffer deja citat (1996), 50% dintre sinucigași prezentau un comportament perturbator (după criteriile DSM-IV) și, mai precis, 46% prezentau tulburări de conduită. Procente similare au fost constatate și la populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid: 53,9% după Goldston (1998). Reamintim că aceste tulburări de conduită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid apare ca un ghid prețios, securizând medicul în unele privințe, oferindu-i strategii și o „conduită de urmat” (conform expresiei medicale consacrate), toate elementele capabile să canalizeze angoasa unora și a altora, atât cea a persoanelor apropiate sinucigașului cât și cea a personalului medical. A controla însemnă ca medicul să se asigure, pe cât posibil, că delimitările interindividuale intra-familiale sunt respectate, că excitația subiectului nu-l va distruge chiar pe el însuși și că nu mai există alt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș (!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. 12 Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul (II, 18), dar ideea rămâne: e vorba de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
conflict bazate pe statul național se vor întrepătrunde în secolul XXI cu un nou tip de conflict, terorismul, conflict asimetric generat de islamismul radical care nu folosește în acțiunile sale nici statul național, nici armata națională. Piloții kamikaze din New York, sinucigașii cu bombă din Londra și insurgenții din Irak poartă un nou tip de război care nu respectă nici convențiile, nici regulile dreptului internațional. Dacă omenirea nu va fi capabilă să controleze toate aceste conflicte de tip vechi sau de tip
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui părea o pauză neînsemnată, o mică amânare tehnică a chestiunii complexe din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în intensitate pe măsura succesului internațional și de casă al unui autor extrem de chinuit. Trebuie să lucrăm tot timpul la sinucidere, spunea Foucault, referindu-se la studiul cărților, al arhivelor și la modurile creative de a face cercetare istoriografică... Foucault, sinucigașul prin cunoaștere, contrastează puternic cu intelectualii contemporani lui, ce nu aveau cum să treacă de limitele psihice și mentalitare pe care le trecea gânditorul francez, de multe ori acesta pendulând pe latura unor fluidizări a relațiilor dintre ceea ce poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să-i răpești teatrului poezia și, eventual, chiar... politica lui". Cîți au însă tăria și înțelepciunea de-a o observa?!... * De ce insist asupra cărții despre (cu) Vlad Mugur? Istoria teatrului românesc e, încă, incompletă. Și nu-s speranțe ca vreun sinucigaș să se apuce s-o continue de-acolo de unde a lăsat-o Massoff (1945). Cărțile de tipul celeia scoasă de Florica Ichim (ca supliment al revistei "Teatrul azi") încearcă să lumineze, ce-i drept, pe porțiuni, adevărata viața publică și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
adevăr, contestat de cei pe care-i ataca violent. G.D. Ladima este hipersensibil și suferă din pricina dragostei eșuate cu Emilia, pare chinuit de frământări și tristețe profundă. Sinuciderea lui a fost interpretată diferit de unele personaje, dar anchetatorul, analizând scrisoarea sinucigașului, crede că dragostea neîmpărtășită, față de Doamna T. ar fi fost cauza principală. Emilia Răchitaru Emilia Răchitaru este actrița fără talent, "cocota de lux" care provoacă o pasiune mistuitoare, în relație cu G.D. Ladima, care o divinizează, o consideră frumoasă, pură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
singurătate, sunt prezente în paginile sale, ca expresii ale unor trăiri ce sunt "cheile existenței, atât de neclare și de nepătruns, ca și evenimentele pe care ar vrea să le explice"65. Sinuciderea este pentru Sábato un act arogant, iar sinucigașul are un temperament criminal: "sinuciderea este condamnabila din multe motive și nu este de mirare că toate religiile mari o condamnă"66. Personajele sale vorbesc despre sinucidere, pentru ca, spune Sábato, "toți ne gândim adesea la asta, în momentele noastre de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
act este "egoist și criminal", că nu are nimic eroic, așa cum considerau anticii, nu este semn de forță, așa cum spune Borges, care declara că aprobă actul sinuciderii, pe care îl vede, ca adept al budismului, ca pe Nirvana, ci că "sinucigașul se omoară pe el ca să nu omoare pe altcineva. Mulți care au eșuat în tentativa de sinucidere au sfârșit prin a-i omorî apoi pe altii"67. Așa cum spune Orlando Barone, autor al dialogurilor dintre Sábato și Borges, lui Sábato
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
abstractă, ci Dumnezeu este în om: Dacă, așa cum spun existențialiștii, neliniștea este dovada "Neantului", speranța este pentru mine dovadă că există "Ceva". Și, pentru că speranța este de neînvins la ființă umană (dacă nu ar fi așa, am fi cu toții niște sinucigași), ea ieșind mereu învingătoare în lupta cu deznădejdea, și dacă aceste sentimente au valoare ontologica, trebuie sa înclinam să credem că mai degrabă există "Ceva" decât "Nimic""58. Sábato își exprimă recunoștința față de exegeții operei sale, care văd dincolo de aparenta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
beneficiul celei din urmă, așa-zisul „omor din milă“. Concepția contemporană despre sinucidere este influențată atât de moștenirea noastră religioasă, cât și de teama tuturor de moarte. Mare parte din concepțiile religioase condamnă sinuciderea - în special iudaismul și creștinismul, unde sinucigașul nu poate beneficia de riturile tipice de înmormântare și își pierde onorurile câștigate pe plan social. Cu toate acestea, în practică, o scrisoare din partea unui medic psihiatru care să certifice faptul că persoana în cauză era temporar incapabilă, înlătură astfel
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
această pedeapsă); se preferă ca aceștia să fie uciși (se pare că suntem o rasă extrem de răzbunătoare), în loc să li se permită să-și ia singuri viața. Din perspectivă legală, dacă sinuciderea este rareori privită ca și conținut infracțional, asistarea unui sinucigaș constituie întotdeauna o infracțiune, și aceasta mai ales din cauza unei interpretări eronate a legii: se consideră că ocrotirea vieții constituie un interes suprem al statului în timp ce, de fapt, interesul statului constă în ocrotirea libertății de a alege și a dreptului
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
interpretată drept o slăbiciune a societății, drept o abrogare a obligației morale a celor apropiați de a-i ajuta pe cei bătrâni, pe suferinzi sau pe cei mai slabi și singuri care se simt nedoriți și marginalizați. Dacă însă hotărârea sinucigașului a fost luată în urma unei evaluări raționale și astfel s-a ajuns la concluzia că viața într-o suferință permanentă nu merită trăită, abia atunci societatea nu ar mai trebui să facă nimic pentru a împiedica manifestarea libertății de a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
i se relevă a doua soluție de a se dezbăra de răul datorat fixației morale numite adevăr: sinuciderea. Din dialogul cu o sinucigașă de vocație, dar disperată că ratează mereu deznodământul fatal, reține o adresă: cea a unui curs pentru sinucigași. Profesoara Astanavis este în felul ei o filosoafă, căci îi împărtășește elevului Antoine teoria după care e mai bine să mori înainte ca viața să-ți ia totul; să mai păstrezi adică muniții, ceva energie pentru a da ochii cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din 1992). Cărți de poeme: Înfrângerea Somnului (1981); Soarele-Lup, Editura Albatros, București, 1984; Ființa de Vis, Editura Junimea, Iași, 1989; Agenția de Eufemisme, Editura Cronica, Iași, 1995; Îngerul cu arcadele sparte/ L'Ange aux arcades brisées, Editura Cogito, Oradea, 1996; Sinucigași de Lux, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Orbita Melancoliei, Editura Helicon, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea Jocului, Editura Cronica, Iași, 1998; Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în rang de ofițer acordat de Președinția României (2004) etc. Între volumul de debut al lui Valeriu Stancu (Înfrângerea somnului, Editura Cartea Românească, 1981) și următoarele sale cărți de poezie (Soarele-Lup, 1984; Ființa de vis, 1989; Agenția de eufemisme, 1995; Sinucigași de lux 1996; Răstălmăcirea jocului 1998; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Târgul de nopți 2010) nu există, practic, diferențe majore de tematică sau viziune lirică. În toate, poetul pare a-și respecta riguros programul estetic, bine articulat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2001 și Crematoriul de suflete, 2003) de investigarea tarelor societății noastre. Reflecțiile despre neocomunismul bine ancorat în pseudodemocrația noastră cea de toate zilele, strecurate în poeme precum Sena, Sena, Sena...II sau aurul nostru cel de toate zilele, din volumul Sinucigași de lux (1996), au mai degrabă statutul de enclavă textuală și nu știrbesc impresia de ansamblu, aceea că ne aflăm în fața unui lirism intens reflexiv, stimulat de provocările majore ale destinului artistului, adică întâlnirile sale revelatorii cu erosul, creația și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în ton baladesc, pastelul de umbre și reflexe agonice (chiar și cel compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor din Sinucigași de lux, răstălmăcirea jocului și triunghiuri cu pupila albastră din cărțile eponime) pretind, dincolo de virtuozitate formală sau atașamentul (lucid!) față de o tradiție asumată și în definitiv revitalizată, un anume fel de detașare față de propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată sau pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un Album de familie în care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]