1,917 matches
-
cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale superioare (cod OIV 083; UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici: în formă de U sau de V, sau de acoladă . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici: în formă de U sau de V, sau de acoladă . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
085; UPOV 49; IBPRG 4.1.11.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior , soiurile de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor obținute. Pentru frunza adultă cele trei organisme internaționale OIV, UPOV și IBPRG, propun un nou descriptor denumit "profunzimea sinusurilor laterale superioare" (între N1 și N2), cu codurile OIV 094, UPOV 21 respectiv IBPRG 6.1.34 pentru care stabilesc următoarele clase, nivele de expresie a caracterului și soiuri de referință: absentă sau foarte puțin profundă (nota 1 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului este profesorul Herman Goethe (1876) de la Școala superioară de agricultură din Viena, la Congresul de viticultură de la Marburg
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV Iași și USAMV Iasi sunt redate în tabelul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se constată că cele mai multe corelații semnificative, 26 au variabila N3, iar cele mai puține 7, variabila L-A, care arată rapotul dintre lungimea și lățimea limbului. Corelații semnificative dar de semn negativ au fost cele mai multe, 16 la variabila SP (deschiderea sinusului pețiolar) și nici una la variabila N2. Analizate pe categorii arhitectonice se constată că lungimea nervurilor principale a avut cele mai multe corelații semnificative de la 20 la N2 până la 26 la N3. Adâncimea sinusurilor laterale (U, O, DS1, DS2, DS) a avut corelații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
negativ au fost cele mai multe, 16 la variabila SP (deschiderea sinusului pețiolar) și nici una la variabila N2. Analizate pe categorii arhitectonice se constată că lungimea nervurilor principale a avut cele mai multe corelații semnificative de la 20 la N2 până la 26 la N3. Adâncimea sinusurilor laterale (U, O, DS1, DS2, DS) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (DS) și 20 (U). Lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului au întrunit același număr de corelații semnificative, 24. Conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL) are
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și 20 (U). Lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului au întrunit același număr de corelații semnificative, 24. Conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL) are un număr de corelații semnificative cuprins între 20 (ENM) și 25 (ENS, ENI). Deschiderea sinusurilor laterale a fost corelată cu 20 (SS), respectiv 16 (SI) variabile, dar din acestea 9 au fost negative la sinusurile superioare și 4 la sinusurile inferioare. Unghiurile dintre nervuri (A, B, C, ABE) au fost semnificativ corelate cu 17 variabile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frunzei (ENS, ENM, ENI, NL) are un număr de corelații semnificative cuprins între 20 (ENM) și 25 (ENS, ENI). Deschiderea sinusurilor laterale a fost corelată cu 20 (SS), respectiv 16 (SI) variabile, dar din acestea 9 au fost negative la sinusurile superioare și 4 la sinusurile inferioare. Unghiurile dintre nervuri (A, B, C, ABE) au fost semnificativ corelate cu 17 variabile (B), până la 21 (A, ABE). Forma lobului median (F, AP) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (F) și 21
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
are un număr de corelații semnificative cuprins între 20 (ENM) și 25 (ENS, ENI). Deschiderea sinusurilor laterale a fost corelată cu 20 (SS), respectiv 16 (SI) variabile, dar din acestea 9 au fost negative la sinusurile superioare și 4 la sinusurile inferioare. Unghiurile dintre nervuri (A, B, C, ABE) au fost semnificativ corelate cu 17 variabile (B), până la 21 (A, ABE). Forma lobului median (F, AP) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (F) și 21 (AP). Cel mai puțin corelate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
negativ (cadranul III). Pentru factorul 2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3 (0,7308), UN2 (0,6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale și cea a sinusului pețiolar. La extremitatea negativă a axei 2 sunt variabilele care determină unghiurile dintre nervuri C (-0,7923), B (-0,6664), A (-07923) sau forma lobului median AP (-0,5562) F (-0,4220). Cea mai mică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3 (0,7308), UN2 (0,6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale și cea a sinusului pețiolar. La extremitatea negativă a axei 2 sunt variabilele care determină unghiurile dintre nervuri C (-0,7923), B (-0,6664), A (-07923) sau forma lobului median AP (-0,5562) F (-0,4220). Cea mai mică valoare de corelație cu axa
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai mică valoare de corelație cu axa 2 au avut-o, fară îndoială, variabilele care au definit cel mai bine axa 1, AN (-01511) și ALT (0,0300). Din analiza cercului de corelație se constată că variabilele care definesc deschiderea sinusurilor (SP, SS, SI) sunt opuse variabilelor care reprezintă unghiurile dintre nervuri (A, B, C), a lobului median (F, AP) sau a raporturilor dintre lungimea nervurilor, deci, aportul lor în arhitectura frunzei este special pentru fiecare în parte, el neputând fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și lățimea (AN) limbului, cu cele care arată lungimea nervurilor (N3, N4, N2, N1), adică cele care determină mărimea frunzei. Aproape independente unele de altele sunt variabilele care determină conturul exterior al frunzei (ENI, ENM), cu cele care determină adâncimea sinusurilor. Cel mai puțin corelate, atât între ele cât și cu celelalte variabile, sunt raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A) și suma unghiurilor dintre nervura mediană și baza lobului lateral inferior (ABE). Repartizarea soiurilor pe planul factorial determinat de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Windows. Ea se poate lansa din „Accesories” sau din meniul Run, prin comanda calculator. Aplicația poate oferi un calculator simplu, cu operații de bază (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) sau o variantă de calculator științific, capabil de operații complexe (radical, tangentă, sinus, ridicare la putere) toate acestea în sistem binar, decimal, hexadecimal. Comutarea între cele 2 tipuri de calculator, se face din Meniul View, prin alegerea opțiunilor Standard sau Scientific. Împrimanta Împrimanta este un dispozitiv (periferic) de ieșire, cu ajutorul caruia se poate
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
cm dar nu depășește 4 cm • T3: tumora este mai mare de 4 cm • T4 (pentru cancerele cavității orale și orofaringiene): tumora invadează structurile adiacente (cum ar fi oasele, țesutul conjunctiv sau muscular al gâtului, musculatura profundă a limbii, tegumentele, sinusurile sau laringele) • T4 (pentru cancerele buzelor): tumora invadează structurile vecine (oase, planșeul bucal sau tegumentele feței) Stadializarea metastazelor ganglionare ale cancerelor orale sau orofaringiene (N): • Nx: ganglionii limfatici din vecinătate nu pot fi evaluați • N0: fără metastaze ganglionare regionale • N1
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
periapicale INFECȚII ODONTOGENE 116 etapa infraosoasă, subperiostală și submucoasă. Tumefacția feței este localizată în funcție de dintele cauzal. De exemplu, infecția caninilor superiori se evidențiază prin tumefierea anterioară a feței, cu ștergerea șanțului nazo-labial și posibilitatea extinderii în regiunea suborbitară și a sinusului cavernos. În cazul infecțiilor lojelor profunde pot să apară febră, dificultăți de masticație, tulburări respiratorii, trismus. Trismusul apare în urma afectării molarilor 3 mandibulari. Pericoronarita apare la nivelul dinților înainte de erupție sau după ce au erupt parțial și se manifestă prin inflamația
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
psudomembranoase cenușii ale papilelor interdentare. Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a maxilarelor, sinuzita maxilară, spondilodiscita cervicală, tromboflebita sinusului cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nasul, cavitatea bucală, urechile, laringele, ochii, toracele și tegumentul. În plus, determinarea tensiunii arteriale este obligatorie deoarece unele medicamente utilizate în tratamentul rinitelor alergice pot produce o creștere a acesteia. Inspecția și palparea piramidei nazale Examenul obiectiv al nasului și sinusurilor paranazale începe cu inspecția și palparea piramidei nazale, urmărindu-se: o aspectul tegumentului (culoare, tumefacție, durere la presiune); o modificările morfologice (congenitale sau dobândite) la nivelul structurilor osoase sau cartilaginoase (tumefacții dureroase inflamatorii sau indolore tumorale, nas deviat sau alte
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mucoasei porțiunii posterioare a foselor nazale și rinofaringelui (umedă sau uscată, congestionată, îngroșată). Endoscopia rino-sinuzală Inițiată de Hirschmann și Reichert în 1903 și perfecționată grație opticilor Hopkins, endoscopia rino-sinuzală a devenit parte integrantă a algoritmului diagnostic în patologia nasului și sinusurilor paranazale. Indicațiile acestei metode de explorare sunt: * sinuzitele cronice recidivante; * cefaleea rinogenă; * epistaxisul recidivant; * epifora; * hiposmia și anosmia; * rinolicvoreea; * tumori nazo-sinuzale(benigne sau maligne); * alergia rino-sinuzală. Din punct de vedere tehnic, examenul endoscopic al nasului se efectuează fără premedicație, bolnavul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]