591 matches
-
et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o rețea vasculară ce poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
0,6 mm profunzime; varicozități reticulare - diametrul venulei este de 0,6-4 mm fiind situate la 0,6 mm profunzime și având culoarea albastră; varicele tronculare - diametrul venulei este peste 3 mm fiind situate la 0,7 mm profunzime; Varicele sistematizate apar ca niște cordoane subcutanate, proeminente, vizibile de la distanță care interesează trunchiul celor două safene și principalii lor afluenți, la care poate să apară o rețea varicoasă difuză mai mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
spre inimă împiedicând refluxul sângelui din sistemul profund în cel superficial. Varicele sistemului safenei externe (safenei mici) se dezvoltă pe partea posterioară a gambei inferior. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008) Cu referire strictă pentru varicele sistematizate, mecanismele de apariție implică (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): insuficiența valvei ostiale de la nivelul crosei safene: sângele din sistemul venos profund este propulsat în sistemul superficial în cursul contracției musculaturii pompei musculare, accentuează staza venoasă periferică fiind urmată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
crosei safene: sângele din sistemul venos profund este propulsat în sistemul superficial în cursul contracției musculaturii pompei musculare, accentuează staza venoasă periferică fiind urmată de dilatarea safenei la nivelul coapsei inițial (mecanism întâlnit la aproximativ 30% din cazurile de varice sistematizate); alterarea parietală și deteriorarea structurii conjunctive a pereților venoși care va determina scăderea tonusului venos, a capacității de contracție a venei cu dilatația ei când este supusă solicitării ortostatice. Apar astfel perforante care sunt incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
decelării refluxului venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini a fost practicată penru a pune în evidență transmiterea undei de percuție (semnul Swartz). Examenul clinic local vascular a fost finalizat prin consemnarea tipul de varice (tronculare, sistematizate sau nesistematizate), prezența edemelor, temperatura membrelor inferioare, modificări de culoare ale tegumentelor (hiperpigmentații), prezența dermatitei de stază sau a ulcerului venos, precum și existența de cicatrici postoperatorii. Figurile 11-32 sunt elocvente pentru a ilustra elementele identificate în timpul examenului clinic local. • Examenul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
insinuează, în mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului în care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român (apărută la București, în colecția „Din viața poporului român”, girată de Academie, în anul 1915). Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un element structurant, ca principiu de organizare a descrierii, ca spațiu al acțiunii în opera epică și dramatică sau ca matrice a imaginarului poetic. Spațializarea cadrului diegetic ori a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris farse, vodeviluri, comedii de caractere și de moravuri (Chirița în Iași, Chirița în provincie etc.). În epoca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este nemuritoare, împlinirea aceasta nu este moartea pe cruce, ci întreaga viață a omului unic, singurul care, prin forța elanului său, a putut "încarna Cuvîntul". Elanul moare o dată cu Iisus; opera realizată de acest elan va ieși din mormîntul înțelegerii greșite sistematizate. Această operă exemplară pe vecie este personificată simbolic prin două denumiri: mesajul de bucurie personificat simbolic și numit "Cristos" și importanța mesajului pentru viitorul omenirii: Paraclitul (Sfîntul Duh). Divinitatea trinitară reprezintă fazele principale ale apariției în curs de evoluție: trecutul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Astra din Sibiu despre care aminteam la începutul acestui capitol, ca fiind unele dintre puținele exemple de inițiativă și reușită pedagogică din țara noastră. Prezentarea exponatelor și a instalațiilor s-a realizat pe criterii muzeografice și pedagogice, în mod sintetic, sistematizat, cu accent pe descoperirea, explorarea și învățarea tehnicilor, a funcțiilor și utilităților specifice deceniilor sau secolelor trecute. Acești parametri au fost evidențiați în foarte multe anchete, pentru moment ne vom opri la exemplul lui Alain Marc Rieu care își propune
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Gusti cu prilejul deschiderii muzeului: "Cît de multe lucruri nu ar putea învăța de acolo orășenii din toate profesiunile, elevii din toate școlile, ori străinii care ne vizitează spre a ne cunoaște și care ar avea prilejul să vadă laolaltă, sistematizate toate datele necesare pentru înțelegerea satului românesc". În fața valului de schimbări, sistematizarea localităților, mutații profunde în viața materială și socială, dezvoltarea industriei, devenea necesară prezența muzeului în aer liber. Tot cu acest prilej Gusti preciza faptul că "Un muzeu este
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oferind astfel primele informații despre ele. Practica asistenței sociale presupune extrem de frecvent apelul la o asemenea tehnică de cunoaștere, dat fiind faptul că fiecare client și fiecare situație problematică reprezintă "unicate", în felul lor. Observația explorare este cea mai puțin sistematizată, întrucât se realizează la primul contact al cercetătorului cu fenomenul social. b. Observația de diagnostic se referă la aspecte, probleme și situații socio-umane despre care există deja un volum de informație și cu privire la care se pot formula ipoteze. Etapa exploratorie
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
alcoolismul ocazional și cel cronicizat, primul facilitează exacerbarea anumitor senzații, sentimente și porniri instinctuale ceea ce poate determina apelarea la unele comportamente deviante dar de slabă intensitate (insulte, jigniri etc). În cazul cronicizării acestei tulburări, individul manifestă o serie de deliruri sistematizate, halucinație și epilepsie alcoolică, toate acestea favorizează dezvoltarea unor idei delirante, de persecuție sau de gelozie, toate acestea pot duce la tentative sau chiar crime propriu-zise. Capitolul 2 Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității În psihologie, sunt luate în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
diferite de caracter. În mod excepțional, izbucnirile de temperament pot interesa însă chiar conținutul personalității criminale, atunci când starea de impulsivitate sau agresivitatea însăși generează chiar tipul de comportament criminal( de pildă, în cazul violenței psihopatologice). Aptitudinile denumite și complexe funcționale sistematizate privesc însușiri ale individului care pot facilita reușita sau chiar condiționează posibilitatea realizării unor acțiuni fizice sau proiecte intelectuale. Pentru criminologie, prezența aptitudinilor este legată atât de problematica generală a adaptării sociale, cât și de studierea tendinței actuale spre profesionalizare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cele mai grave, ireversibile și în prezența cărora discernământul și răspunderea penală sunt excluse. Menționăm cu titlu informativ cele mai răspândite și grave forme de psihoză: psihozele discordante (schizofreniile), epilepsia, psihozele maniaco-depresive, psihozele acute (datorate intoxicărilor, în cazul alcoolicilor), delirurile sistematizate, psihozele post-traumatice, psihozele infecțioase, psihozele de involuție. Printre acestea de o periculozitate deosebită este, se pare, paranoia care poate trece uneori neobservată până la un punct chiar și de cei din jur generând adevărați monștri psihici, ca marii mistici sau tirani
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale față de bolile somatice și psihice 36. Modelele de personalitate în psihopatologie 37
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare ontologică particulară a persoanei umane. Tratatul de psihopatologie se adresează studenților de la facultățile de științe umane (psihologie, psihopedagogie, pedagogie, sociologie, filozofie, științe juridice), dar, în egală măsură, și celor de la facultatea de medicină. El reprezintă sursa unor informații sistematizate, dar, concomitent, oferă și motive de reflecție sau discuții pentru specialiști, precum și pentru orice om de cultură, interesați de aspectele anormalității psihice. Prin aceste intenții prezenta lucrare se deosebește de Tratatele de psihiatrie clinică, fiind un comentariu al fenomenelor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente, incoerente, fugă de idei, asociații prin asonanță, monoideism etc.; - imaginile mintale: șterse, confuze, imprecise sau bogate, derulare panoramică, impresii de stranietate etc.; - idei delirante: sistematizate tematic (de grandoare, de persecuție, ipohondriace, mistice, erotice, de transformare corporală etc.) sau nesistematizate tematic, difuze, incoerente, cu tonalitate tristă (delir melancolic) sau cu tonalitate exaltat-pasională, euforică (delir de expansiune), idei delirante, simple sau unice, asociate cu halucinații etc. e
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă iluziile sosiilor descrise de Capgras, care constau în atribuirea de către bolnav a aceleiași identități mai multor persoane care nu seamănă, fizic între ele sau care se aseamănă foarte puțin. Aceste tipuri de iluzii sunt întâlnite în schizofrenia paranoidă, delirurile sistematizate halucinatorii, sindroamele maniacale, sindroamele depresive. b) Iluziile auditive, constau în a identifica diferite zgomote cu sunete de alta natură. Ele apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și de halucinațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confuzia mintală în legătură cu tulburările stării de conștiință. Acest aspect mai poate fi întâlnit și în stadiile de debut ale PGP, în oligofrenii, stările demențiale, melancolie și schizofrenie. O exagerare a atenției este semnalată în cursul crizelor de excitație maniacală, delirurile sistematizate, stările ipohondriace, ideile obsesive. Tulburările de orientare Orientarea este capacitatea unei persoane de a se adapta sau integra în toate situațiile vieții, generale sau particulare, în raport cu timpul, spațiul și propria sa persoană. Orientarea este o aptitudine psihică legată de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atare de către individ; 3) abulia constituțională, specifică unei categorii de subiecți considerați „slabi”, „inerți” sau „leneși”, incapabili de a putea desfășura un efort de adaptare socială, personalități, în special de tip ezitant cu tendința la îndoială și incertitudine. 4) abulii sistematizate, constând în imposibilitatea realizării voluntare a unor anumite acțiuni, cu caracter particular, datorită unor inhibiții obsesive sau fobice. Tulburările de tip abulic pot fi întâlnite la melancolici sau schizofrenici, în tabloul clinic al unor nevroze, psihastenie, la alcoolici și toxicomani
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau de a exterioriza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apar bradipsihia, fenomenele obsesive, ideile delirante de culpabilitate. În stările maniacale apar fuga de idei, logoreea, agitația psihomotorie, idei delirante difuze, uneori sistematizate sub formă de idei de grandoare. 3) Sindroamele delirante endogene au caracterul net conturat al unui delir sistematizat, monotematic, de tip endogen, așa cum este el întâlnit în psihozele delirante sau delirant-halucinatorii cronice, sistematizate. 4) Sindroamele halucinatorii se caracterizează prin tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
logoreea, agitația psihomotorie, idei delirante difuze, uneori sistematizate sub formă de idei de grandoare. 3) Sindroamele delirante endogene au caracterul net conturat al unui delir sistematizat, monotematic, de tip endogen, așa cum este el întâlnit în psihozele delirante sau delirant-halucinatorii cronice, sistematizate. 4) Sindroamele halucinatorii se caracterizează prin tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității bolnavilor, având de regulă o intensitate psihotică. 5) Sindroamele delirante organice sunt caracterizate prin tulburări delirante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]