1,118 matches
-
într-o manieră științifică riguroasă. Este incontestabil că personalitatea liderului reprezintă un factor important al conducerii, dar aceasta trebuie văzută ca o rezultantă a unor însușiri psihoindividuale și a anumitor cerințe de rol specifice, cu grad diferit de structurare. Variabilitatea situațională căreia poate să-i facă față adaptiv un lider nu este nelimitată; ca atare, apreciem că trebuie specificate de fiecare dată caracteristicile organizaționale în care va acționa persoana-lider, fapt ce a generat și cercetarea noastră. Dezamăgirile și, uneori, perplexitatea ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de sarcină, tehnologie, cultură etc. Adaptarea unei scheme conceptuale pentru tratarea unei probleme particulare poate duce nu numai la rezolvarea problemei respective, ci și la dezvoltarea sistemului conceptual existent. 2. Cadrele definitorii ale cercetării personalității liderului militar Abordările contingente și situaționale impun, așadar, luarea în considerare a unor cadre de referință psihosociale și organizaționale în studiul eficienței conducerii. • Cadrul metodologic: conducere și organizație Nu se poate separa conducerea (în analiză, în exercitarea ei) de organizația în care aceasta se manifestă, atâta vreme cât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stresului, acesta fiind definit în termeni fiziologici („stres fiziologic”), iar alteori se insistă îndeosebi asupra aspectelor psihologice ale fenomenului, vorbindu-se de un „stres psihologic”. Cercetătorii care definesc stresul în termeni de „stimulus”, subliniază în mod deosebit aspectul extern/sau situațional al acestuia și caracterul neobișnuit al circumstanței (situației) externe care, prin aspectul ei dificil/periculos, constituie un obstacol în calea realizării scopului, a satisfacerii trebuințelor de moment ale persoanei, producând în felul acesta reacții afective puternice. Dintre situațiile care, prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
superioară a dezvoltării, organizată pe un fundament superior, acela al conștiinței de sine și de altul, pe baza relațiilor sociale concrete”. (V. Pavelescu, „Invitație la cunpoașterea de sine”, p. 32). „Fenomenul frustrației” este determinat, așadar, de o constelație de variabile: situaționale, organismice, motivaționale, de învățare, socio-culturale etc. Înțelegerea și interpretarea științifică a acestui fenomen implică, prin urmare, considerarea lui ca un ansamblu unitar de „situații” și de „relații” sociale concrete, de „aspecte psihologice” diferite (motivaționale, afective, cognitive, voliționale etc.), și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
între finalitatea individuală și cea socială este chezășia unei ambianțe cu cât mai puține surse de conflict. Necorespondența între modelul personal al subiectului și profesia pe care se exercită provoacă, mai ales atunci când intervin și alți factori (ex. de ordin situațional), un sentiment de incompetență, derealizare și insatisfacție, care compromite obținerea unui randament ridicat în activitate. „Ineficiența” și „incompetența” pot constitui pentru individ factori stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
circumstanțe precise ale vieții, cum ar fi de exemplu viitorul profesional al propriilor copii, sau stabilitate și siguranța propriului loc de muncă. Se mai vorbește, apoi, și de anxietatea somatică, care însoțește stările reale de boli somatice, precum și de anxietatea situațională, care exprimă temeri fobice față de situații extreme deja produse, sau pe cale iminentă de a se produce, cum ar fi: războaie, cutremure catastrofale, inundații devastatoare etc. (sau frustrări afective severe, de genul: decesul unuia din copii, sau a părinților). Acestor forme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
of Mental Life, 1968, Methuen & Co Ltd, p. 370. Din viața sentimentelor, 1969, Editura enciclopedică română, București. Acel tip particular de reacție este considerat inadecvat care se produce continuu în răspunsurile unui subiect, fără a ține cont de exigențele împrejurării situaționale. S. Rosenzweig, General Outline of Frustration, în „Charact. and Person”, nr. 2, 1938. Examenul critic al noțiunii de «complex al frustrație», în „Analele st. ale Univ. Al. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 42. „Frustrația este starea omului care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
capacitatea individului de a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot fi modificați de acesta, sau de factori controlabili, asupra cărora individul poate acționa (A stat în puterile mele să...!). Pe cea de-a treia dimensiune, oamenii consideră că evenimentul a fost produs de factori stabili, care nu se schimbă situațional și care produc același efect ori de câte ori acționează (Așa e de când lumea și pământul!) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cea de-a treia dimensiune, oamenii consideră că evenimentul a fost produs de factori stabili, care nu se schimbă situațional și care produc același efect ori de câte ori acționează (Așa e de când lumea și pământul!) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și predicții contextuale, astfel încât unele elemente din discurs sunt exprimate indirect sau lăsate neexprimate, subânțelese, recuperate contextual în baza cunoștințelor comune de grup. Semnificația decurge din context (un context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și relaționale care se constituie în cadru predeterminant al interacțiunii). Elementele nonverbale joacă un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Indivizii au identitate multiplă, complexă și variabilă. Multiplă, deoarece în funcție de contextul de interacțiune individul activează una sau alta dintre identitățile personale și se identifică cu unul sau altul dintre grupurile din care face parte. Complexă, deoarece se construiește din interacțiunea situațională a identităților personale și a celor sociale. Variabilă, deoarece identitatea (ca reprezentare simbolică a identităților) nu este un element constant, ci un element emergent, în continuă modificare, negociabil, odată cu integrarea de noi experiențe (pozitive sau negative) în sistemul individual de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stadiile avansate ale relațiilor interpersonale. Zimmerman (1998, apud Gudykunst, 2003) distinge trei tipuri de identități care însoțesc orice persoană: identitatea transportabilă, esența unei ființe, pe care un individ o duce, o „transportă” cu el în toate situațiile de interacțiune; identitatea situațională, activată în funcție de contextul de interacțiune; identitatea discursivă construită local prin modul de a vorbi al persoanei. Construirea identităților este un proces subiectiv și emergent, rezultatul interacțiunii complexe dintre context, individ, grup. Construirea identității este direct legată de alte două procese
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot fi modificați de acesta, sau de factori controlabili, asupra cărora individul poate acționa („A stat în puterile mele să...!”). Pe cea de a treia dimensiune, oamenii consideră că evenimentul a fost produs de factori stabili, care nu se schimbă situațional și care produc același efect ori de câte ori acționează („Așa e de când lumea și pământul!”) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta („N-am fost pe fază de data asta!”). La o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cea de a treia dimensiune, oamenii consideră că evenimentul a fost produs de factori stabili, care nu se schimbă situațional și care produc același efect ori de câte ori acționează („Așa e de când lumea și pământul!”) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta („N-am fost pe fază de data asta!”). La o întrebare de tipul Cum vă explicați victoria echipei de fotbal a României în fața echipei...? se pot imagina diverse răspunsuri, care reflectă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
subalternului din perspectiva conducerii (până în prezent autorul a găsit doar trei studii publicate pe acest subiectă. Diferite modele tradiționale contingențe privind leadership-ul (modelul contingent al caracteristicilorFiedler-1967, modelul contingent normativVroom și Yetton 1973, teoria cale-scop a lui House și Mitchell-1974, teoria situaționala a lui Hersey și Blanchard-1969,ș.a.Ă au în vedere doar unele elemente ale procesului de conducere. În viitor, cercetătorii, pentru a obține rezultate relevante cu aplicabilitate practică trebuie să înceteze să mai subestimeze numeroasele elemente potențiale ale procesului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
caz, negative (anxietate, frica, pierderea încrederii în sine etc.Ă. Theodore D. Kemper (1978, 1984, 1990Ă a luat în considerare trei tipuri de emoții: ăă „emoții structurale”, raportate la puterea și statusul indivizilor și grupurilor în structura socială; ba „emoții situaționale”, legate de schimbările la nivelul puterii și statusului în cursul interacțiunii dintre indivizi și grupuri; că „emoții anticipative”, produse de expectațiile privind puterea și statusul. Așa cum remarcau Jonathan H. Turner și Jan E. Stats (2005, 216Ă, emoțiile anticipative joacă un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoțiilor să se modifice. Strategia de acțiune cognitivă se bazează pe selectivitatea atenției, percepției și interpretării. 3.5. Teoria lui Peggy A. Thoits despre managementul emoțiilor Emoțiile - în concepția profesoarei de sociologie de la California State University - au patru componente: incitațiile situaționale, modificările fiziologice, gesturile expresive și etichetele ce servesc la identificarea configurației componentelor. Schimbarea unui element poate atrage modificarea celorlalte elemente și a întregii configurații. Cercetările concrete au confirmat ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element conduce la reconfigurarea sistemului că unitate integratoare. Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cycle, occupation, material welfare, life style, personality, self image. The buying decisions of a consumer are very much influenced by these personal traits. The main psychological factors which influence the purchase decision are: motivation, perception, learning, beliefs and attitudes The situațional factors are those which act on the consumer în a certain moment of time, în a certain place, independently of the characteristics of the product or of the individual. These factors can be grouped în five categories: physical ambiance social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
diferențele între consumatori (generate de vârstă, sex, profesie, mediu și stiluri de viațăă conduc la modalități diferite de manifestare a comportamentelor de consum. Este posibil chiar că unul și același consumator să prezinte comportamente diferite, atunci când este plasat în contexte situaționale diferite. Astfel, el își poate modifica profilul consumului alimentar sau nealimentar, structura cheltuielilor, atitudinea pe care o are în mod obișnuit față de o marcă, poate deveni mai pretențios față de calitatea produselor/ serviciilor, mai atent la informațiile care i se oferă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la faptul că indivizii posedă acel ceva care contribuie la conturarea propriei identități și reflectă această identitate. Concepția despre sine poate fi uneori în dezacord cu concepția ideală despre sine sau cu concepția altora despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că indivizii posedă acel ceva care contribuie la conturarea propriei identități și reflectă această identitate. Concepția despre sine poate fi uneori în dezacord cu concepția ideală despre sine sau cu concepția altora despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția sufletească Ambianța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
între tipuri de situatii în schema de comparare a carierei individului cu sine însăși, de-a lungul timpului, extrăgând pur și simplu două sau mai multe momente de comparații s-ar putea să obținem coeficienți de stabilitate extrem de viciați. Factorii situaționali au deci o importanță pentru problema stabilității, întrucat atunci cand perspectiva temporară este extrem de extinsă, asumția invariantei situaționale nu prea mai poate fi păstrată. Ținând seama de toate acestea o intrebare pertinenta ar fi următoarea: Este ancoră carierei suficient de stabilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
timpului, extrăgând pur și simplu două sau mai multe momente de comparații s-ar putea să obținem coeficienți de stabilitate extrem de viciați. Factorii situaționali au deci o importanță pentru problema stabilității, întrucat atunci cand perspectiva temporară este extrem de extinsă, asumția invariantei situaționale nu prea mai poate fi păstrată. Ținând seama de toate acestea o intrebare pertinenta ar fi următoarea: Este ancoră carierei suficient de stabilă pentru a putea să reapară constant în conduită profesională a persoanei sau aceasta este „regizată de situație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]