748 matches
-
untul estonian * "Ekstră klases sviests" pentru untul leton * "A klasės sviestas" pentru untul lituanian * "Márkázott vâj" pentru untul maghiar * "masło ekstra; masło delikatesowe; masło wyborowe" pentru untul polonez * "Slovenské výberové maslo" pentru untul slovac * "Surovo maslo I. vrste" pentru untul sloven." ANEXĂ IV "ANEXĂ ÎI A. Informații care trebuie să fie indicate pe ambalajele amestecurilor: * Mezcla destinada a la fabricación de piensos compuestos - Reglamento (CE) n° 2799/1999 * Smĕs určená k výrobĕ krmných smĕsí - nařízení (ES) č. 2799/1999 * Blanding bestemt
32004R0810-ro () [Corola-website/Law/292971_a_294300]
-
și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul
NORME METODOLOGICE din 30 ianuarie 2017 privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279765_a_281094]
-
Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, cu modificările ulterioare, ca provizioane, potrivit cap. III "Prevederi referitoare la elementele de bilanț" lit. B pct. 3 "Provizioane" din Normele metodologice privind organizarea
NORME METODOLOGICE din 30 ianuarie 2017 privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279765_a_281094]
-
reședința în Polonia sau, fiind resortisant polonez, are reședința pe teritoriul unui stat nemembru: - Landesversicherungsanstalt Berlin (Oficiul Regional de Asigurare Berlin), Berlin; - în cazul în care persoana interesată are reședința în Slovacia, Slovenia sau Republica Cehă sau, fiind resortisant slovac, sloven sau ceh, are reședința pe teritoriul unui stat nemembru: - Landesversicherungsanstalt Niederbayern-Oberpfalz (Oficiul Regional de Asigurare Bavaria de Jos/Palatinatul de Sus), Landshut; - în cazul în care persoana interesată are reședința în Ungaria sau, fiind resortisant maghiar, are reședința pe teritoriul
32005R0077-ro () [Corola-website/Law/294045_a_295374]
-
publici sunt persoane care practică un serviciu public; aceștia sunt numiți de Ministerul Justiției EE: Nici una pentru CPC 86190. Fără angajamente pentru CPC 861, altele decât CPC 86190. SI: Pentru a fi acceptați în Barou, avocații care nu sunt resortisanți sloveni și care au o licență de practică într-un alt stat membru trebuie să dispună de un document care să certifice cunoașterea dreptului sloven și să vorbească fluent limba slovenă. SK: Avocații pledanți și avocații comerciali care practică dreptul slovac
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
altele decât CPC 86190. SI: Pentru a fi acceptați în Barou, avocații care nu sunt resortisanți sloveni și care au o licență de practică într-un alt stat membru trebuie să dispună de un document care să certifice cunoașterea dreptului sloven și să vorbească fluent limba slovenă. SK: Avocații pledanți și avocații comerciali care practică dreptul slovac trebuie să fie absolvenți ai universităților slovace HU: Prezența comercială ar trebui să îmbrace forma unei societăți de persoane cu un avocat maghiar (ügyvéd
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
fi parteneri. Pentru activitățile care implică dreptul intern, este necesară admiterea ca membru al Baroului (Odvetni {ka zbornica Slovenije). Aprobarea Baroului este necesară pentru înființarea oricărei firme de avocatură. Pentru a fi admiși în Barou, avocații care nu sunt resortisanți sloveni și care au o licență de practică în alt stat membru trebuie să dispună de un certificat de cunoaștere a dreptului sloven și să vorbească fluent limba slovenă. Notarii publici sunt persoane care practică un serviciu public. Drepturile de concesiune
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
necesară pentru înființarea oricărei firme de avocatură. Pentru a fi admiși în Barou, avocații care nu sunt resortisanți sloveni și care au o licență de practică în alt stat membru trebuie să dispună de un certificat de cunoaștere a dreptului sloven și să vorbească fluent limba slovenă. Notarii publici sunt persoane care practică un serviciu public. Drepturile de concesiune se pot obține pe bază de autorizație. SK: Nu există nicio limitare pentru activitățile care implică dreptul internațional. Pentru activitățile care implică
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
aplica testul de necesități economice. PL: Cerința privind naționalitatea. Pentru a practica profesia medicală, străinii au nevoie de autorizație, cu excepția moașelor. SI: Apartenența la Asociația Doctorilor este obligatorie. Condițiile de admitere în Asociația Doctorilor pentru doctorii care nu sunt resortisanți sloveni constau într-o licență de practică într-un alt stat membru și o bună cunoaștere a limbii slovene 27. Fără angajamente pentru servicii de obstetrică. 4. Fără angajamente, cu excepția indicațiilor din secțiunea privind angajamentele orizontale de la punctele (i) și (ii
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
exercitarea oricărei activități de audit este necesară prezența comercială, modul transfrontalier nu are nici un angajament. Numai auditorii legali stabiliți pot fi abilitați de către organismele profesionale naționale. Aprobarea este o condiție preliminară necesară pentru exercitarea acestei activități. 1 SI: În conformitate cu dreptul sloven, serviciile de audit trebuie furnizate de firme, nu de persoane fizice. 24 Sunt recunoscute examenele și experiența din străinătate care conferă o competență echivalentă. 25 Sunt recunoscute examenele și experiența din străinătate care oferă o competență echivalentă. 26 Accesul la
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
ii) se înlocuiește cu următorul text: "(ii) nota de subsol se înlocuiește cu următorul text: "Austriac, belgian, britanic, ceh, cipriot, danez, estonian, finlandez, francez, german, grec, irlandez, islandez, italian, leton, liechtensteinian, lituanian, luxemburghez, maghiar, maltez, norvegian, olandez, polonez, portughez, slovac, sloven, spaniol și suedez, în funcție de țara care eliberează permisul."" 2. La punctul 7 (Decizia 93/569/CEE a Comisiei), cuvintele "Austria, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia" se înlocuiesc cu "Islanda și Norvegia". La anexa VI (Securitate socială): 1. Adaptările de la punctul
22004A0429_03-ro () [Corola-website/Law/291983_a_293312]
-
România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul
NORME METODOLOGICE din 18 ianuarie 2016 (*actualizată*) privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268683_a_270012]
-
Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, cu modificările ulterioare, ca provizioane, potrivit cap. III "Prevederi referitoare la elementele de bilanț" lit. B pct. 3 "Provizioane" din Normele metodologice privind organizarea
NORME METODOLOGICE din 18 ianuarie 2016 (*actualizată*) privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268683_a_270012]
-
la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, al Legii nr. 290/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul
DECIZIE nr. 346 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4, art. 12 alin. (1) şi art. 20 pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274273_a_275602]
-
Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, statul român s-a obligat să plătească foștilor proprietari și moștenitorilor acestora compensații bănești pentru anumite imobile abandonate pe foste teritorii ale României, în urma
DECIZIE nr. 346 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4, art. 12 alin. (1) şi art. 20 pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274273_a_275602]
-
România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul
NORME METODOLOGICE din 18 ianuarie 2016 (*actualizată*) privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269451_a_270780]
-
Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, cu modificările ulterioare, ca provizioane, potrivit cap. III "Prevederi referitoare la elementele de bilanț" lit. B pct. 3 "Provizioane" din Normele metodologice privind organizarea
NORME METODOLOGICE din 18 ianuarie 2016 (*actualizată*) privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269451_a_270780]
-
Ljubljana, 30 iulie 2007 Dragă domnule Janez Janša, Poate ați aflat deja până acum că există 3 oameni din Ljubljana (toți trei suntem artiști contemporani, ale căror lucrări reprezintă Slovenia în afară, și, de asemenea, suntem membri ai Partidului Democrat Sloven - Slovenska demokratska stranka/SDS) care și-au luat numele de Janez Janša. Dacă până acum nu ați aflat, suntem bucuroși să fim noi primii care vă dau această știre. Decizia noastră a fost conștientă și a fost luată după ce ne-
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
ne-ați trimis-o atunci când am intrat în SDS: “Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai repede ne vom îndeplini scopurile”. Așteptăm cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră, Toate cele bune, Janez Janša, Janez Janša, Janez Janša În 2007, trei artiști sloveni și-au schimbat numele. Žiga Kariž, Emil Hrvatin și Davide Grassi s-au transformat în Janez Janša, Janez Janša și Janez Janša. Numele primului ministru al Slovenei a devenit, de atunci, numele lor. Și-au schimbat buletinele, au intrat în
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
în care unul dintre cei trei Janez Janša - performer, regizor de teatru și film, teoretician - definește arta: “Arta e parte din lucrurile pe care le trăim și nu poate fi considerată în afara societății’’, explică perfect sensul adopției numelui primului ministru sloven. Ceea ce fac artiștii intră în relație directă cu viața politică în care sunt implicați și pe care o definesc redenumindu-se. Numele alocat puterii se transformă în nume care decid puterea. Eu sunt Janez Janša Cu cât suntem mai mulți, cu
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
puterea, tocmai pentru că el a ajutat-o să fie ceea ce este. Janez Janša dă de pământ cu ierarhia puterii și coboară numele în stradă, acolo unde sunt cei care l-au urcat. Oameni din categorii sociale diferite devin primul ministru sloven și, automat, capătă conștiința necesității implicării lor politice și a faptului că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei aflați sus. De fapt, Janez Janša șterge orice diferență sus-jos și dă naștere unui sistem orizontal de participare la putere
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
se baza pe conceptul de „iugoslavism organic” al lui Tito, o simbioza dintre specificului național și atașamentul afectiv la comunitatea federală iugoslavă. Citind o proclamație la începutul filmului, un partizan îi întâmpină pe ai săi „frați, iugoslavi, sârbi, macedoneni, croați, sloveni, muntenegreni și musulmani.” De observat aici cum Neretva nu reflectă neapărat unitatea națiunii iugoslave, ci mai degrabă dreptul la „unitate în diversitate”, lăsând loc pentru dezvoltarea naționalismelor. Principalul oaspete la premiera filmului care a avut loc la Sarajevo în 1969
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
2006 al Comisiei din 18 octombrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1039/2006 privind deschiderea unei licitații permanente pentru revânzarea pe piața comunitară a zahărului deținut de organismele de intervenție belgian, ceh, german, spaniol, irlandez, italian, ungar, polonez, sloven, slovac și suedez COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului1, în special articolul
32006R1555-ro () [Corola-website/Law/295526_a_296855]
-
se înlocuiește cu următorul text: "Regulamentul (CE) nr. 1039/2006 al Comisiei din 7 iulie 2006 privind deschiderea unei licitații permanente pentru revânzarea pe piața comunitară a zahărului deținut de organismele de intervenție belgian, ceh, spaniol, irlandez, italian, ungar, polonez, sloven, slovac și suedez". 2. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 1 Organismele de intervenție din Belgia, Republica Cehă, Spania, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Suedia pun în vânzare pe piața internă comunitară, prin deschiderea unei licitații
32006R1555-ro () [Corola-website/Law/295526_a_296855]
-
unice la 1 ianuarie 20073, Slovenia îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar derogarea acordată Sloveniei se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2007. (4) Introducerea monedei euro în Slovenia necesită adoptarea ratelor de schimb între euro și tolar sloven. Respectiva rată de schimb ar trebui stabilită la 239,640 tolari sloveni pentru 1 euro, valoare care corespunde cursului actual central al tolarului în mecanismul de schimb valutar (ERM II). (5) În consecință, Regulamentul (CE) nr. 2866/98 ar trebui
32006R1086-ro () [Corola-website/Law/295391_a_296720]