1,060 matches
-
an omizile își încleștează trupul spiralat și verzui pe crengile perene. Primăvară , devreme, cleiul transparent , ca niște plasturi aplicați ad-hoc, sclipește în lumina caldă a diminetii.Acum merele aurii se înghesuiesc printre frunzele protectoare și râd că o grămadă de smaralde la sânul suav al tinerei prințese. Mai departe de casă, pe aleea ce duce spre porțile din scânduri îmbinate artizanal, un zarzăr își îndoaie crengile pline de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut timp să
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
Jichici, Constantin Sperlea, Corneliu Ioan Iovuță, inclusiv câteva din creațiile acestora. În Capitolul VI descoperim reportaje despre călătorii de documentare și pelerinaje, semnate de Andreia Elena Anucuța ( Călătorind prin Filanda), psiholog Lucia Anucuța(Călătorie în Paradisul Verde-Limenas, capital Insulei de Smarald, Thassos ), Ioan Bude( Pelerinaj în Țara Sfântă Israel și Egipt în 2011), prof.Ionel Cionchin (Mănăstirea-Sfânta Ecaterina- din peninsula Sinai ), Doina Drăgan (Londra văzută ca metropolă a culturii și istoriei ), Violeta Secoșan Cadar (Cetatea-Focul Sacru- Horodiște ), după care în Cap
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA BANAT AL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346818_a_348147]
-
că numai prin iubire răzbești să poți fi cu adevărat ceea ce e demn să fii iar dacă nu ai înțeles nimic din ceea ce poeta a transmis: Închide-le-n pătratul magic / E crainic Hermes, zeu sub soare. / În Poarta Lunii, smaralde-n verde tragic ... (Pătratul magic) și încheie prin a-ți spune atât de uman însă conștientă de neputința profanului: Îmbrățișează-mă, mai bine, în culoare! ȘTEFAN LUCIAN MUREȘANU
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
ANOTIMPUL TREI Te văd câmpie dezgolită De frumusețea plinei veri, Apare toamna ruginită, Natură, luptă-te și speri! Totul curge în liniștit destin, Vor veni și lacrimile din nori, Trimise de Creatorul Divin, Omagiu plecatelor flori. În locul culorii verde de smarald, Toamnă, ne aduci aur și argint, Acum timpul nu e tocmai cald, Dar e bogăție pe acest Pământ. Toamnă, tu ești anotimpul trei, Într-un clasament neoficial, Chiar dacă tu, nu asta vrei, Ne aduci iar timpul glacial. Referință Bibliografică: Anottimpul
ANOTTIMPUL TREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348365_a_349694]
-
unei localități. Dacă din văzduh casele și copacii li se păreau strălucitori, aici, de aproape, li se păreau deosebite, uluitoare. Străzile erau asfaltate cu pietre nestemate, trotuarele acoperite cu plăci de gresie albăstrii, aurii, cu încrustații de safire, rubine și smaralde, de-ți era teamă să pășești. Casele din marmură albă, liliachie, azurie, verzuie, cu încrustații de sidef pe la uși și ferestre, înconjurate de palmieri, cu revărsări de flori la balcoane și pe alei, în mii de nuanțe și culori, de-
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
fluturi în cascade de nuanțe? Pomi înfloriți într-un vârtej dansant? Sau un joc miraculos de raze?... Și, din acest ocean de culori, răsări un palat sclipitor de aur și argint cu scări de jad verzui și gălbui, coloane de smaralde și safire, iar trandafiri în mii de nuanțe se revărsau în cascade de pe acoperișul cu turnulețe argintii pe zidurile palatului, pe pardoseală și pe trepte, curgând în valuri pe alei, până hăt departe de palat. Mărțișor și Norocel rămaseră muți
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
caz; Știi gustul mierii dulci? Pe buze mă atinge, Aș vrea să îi rezist pe clapele plăcerii, C-un zâmbet ștrengăresc în inimă se-nfinge Pe mine mă frământă s-ating bolta tăcerii. O simt cu o privire am ochii de smarald Și când mi-e frig în vene, ea îmi pătrunde cald, Mă ispitește-adesea îmi toarnă vin în sânge... E o licoare dulce și clipa de n-ar frânge... Referință Bibliografică: CORZI DE AUR / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CORZI DE AUR de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377897_a_379226]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > HAIKU Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Haiku fereastră plină - mușcate ofilite pe pervazul ei cerul limpede - broasca sare pe pietre în gârla mică verde de smarald - prin iarbă licuricii sclipesc în noapte cerul plin de nori - femei acoperite în câmp cu pături liliac înflorit - deasupra cocorii trag brazde noi pe cer muzica verii - printre zece degete privesc azi cerul Referință Bibliografică: Haiku / Maria Cristina Pârvu : Confluențe
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377984_a_379313]
-
și-ți tulbură mirarea... Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă, Și faci din chin, fărâme și faci din dor, risipă. Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald, Sculptat cu dalta fină pe cioburi de smarald. Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere, Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regasești cuvântul Care, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul. Tandrețea își ascute în taină penița
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
și-ți tulbură mirarea...Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă,Și faci din chin, fărâme și faci din dor, risipă.Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald,Sculptat cu dalta fină pe cioburi de smarald.Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere,Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regasești cuvântulCare, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul.Tandrețea își ascute în taină penița, ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Hai să valsam cu luna, sub stelele ce cad! Să împletim cununi din boabele de roua... Să-mi pui pe tâmple fluturi cu aripi care ard, Și să pictăm uimirea, cu mainile-amandoua.. Hai să valsam cu iarba, pe câmpul de smarald! Să coloram cu vise petalele de flori. Să ne îmbrățișeze zefirul, cu bratu-i suav, cald, Pe-alei de vis și taină, să fim rătăcitori. Hai să valsam cu marea, pe valul înspumat! Să ne-oglindim privirea în valuri argintate... Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Hai să valsam cu luna, sub stelele ce cad! Să împletim cununi din boabele de roua...Să-mi pui pe tâmple fluturi cu aripi care ard,Si sa pictăm uimirea, cu mainile-amandoua.. Hai să valsam cu iarba, pe câmpul de smarald!Să coloram cu vise petalele de flori.Sa ne îmbrățișeze zefirul, cu bratu-i suav, cald,Pe-alei de vis și taină, să fim ratacitori. Hai să valsam cu marea, pe valul înspumat! Să ne-oglindim privirea în valuri argintate...Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
ființa mea interioară unde stătuse, cuminte, de când Dumnezeu a vrut să mă nasc.”, ne explică Georgeta Resteman. Poeta se destăinuie ca fiind copleșită de un tainic dor. Reușește prin versul său să dea profunzimi nebănuite acestei trăiri. Strălucirea astrelor și smaraldul privirii debordează cu înduioșare un fior de dor ce poartă un dulce parfum: „Mă arde-un dor tainic dor, mă viscolește Cu fulgi de foc și străluciri de stele Și cu smarald privirea-mi dăruiește Mireasma dulce-a lacrimilor mele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
dea profunzimi nebănuite acestei trăiri. Strălucirea astrelor și smaraldul privirii debordează cu înduioșare un fior de dor ce poartă un dulce parfum: „Mă arde-un dor tainic dor, mă viscolește Cu fulgi de foc și străluciri de stele Și cu smarald privirea-mi dăruiește Mireasma dulce-a lacrimilor mele ‘ (Dorul) „Poetul este artizanul care plăsmuiește și dăltuiește cuvântul în trunchiul sufletului său, cu degetele sale de lumină modelându-l în funcție de trăirile care-l animă”, susține poeta.Satul său natal, Săcuieu, din
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului Somova Căt vezi cu ochii ,doar cămpie și plopi pe margine de drum, Ce șerpuind ,înalță dealul mai mult decăt îmi pare acum . Și după deal ,privirea-mi cată nerăbdătoare și avidă Splendoarea ierbii ca smaraldul ,retina-mi toată s-o cuprindă Iată Somova ! Lacul verde unde domnește țipirigul , Tăcut ,discret ,o parte a deltei care a uitat cum este frigul . Pontonul vechi din blană dură de care sunt legate vase , Umbrit de-o salcie bătrănă
SOMOVA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373292_a_374621]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNTÂLNIRE ENIGMATICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNTÂLNIRE ENIGMATICĂ S-au întâlnit smaraldul cu rubinul, Să-și spună povești despre iubire, Ei se certau, spunându-și că destinul, E oglindit doar în albastrele safire. Rămân cu acea eternă întrebare; Ești ființă reală sau doar o visare? Nu am un răspuns pentru lămurire, Rămâi
ÎNTÂLNIRE ENIGMATICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372219_a_373548]
-
drumul. O mașină trece în goană pe lângă mine, și brusc pantalonii nu-mi mai erau ceea ce-ar fi trebuit să fie și din nou zâmbesc. În fond... ploua și ploua frumos, iar prin umbrela transparentă picăturile păreau bucăți de smarald; nu mă puteam sătura să privesc această ploaie dătătoare de viață nouă. Și totuși, stropii de ploaie erau atât de reci, atât de duri încât aveam impresia că nu voi găsi un loc unde aș putea să mă încălzesc, sau
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
concret... Nu era nimic sub soare, Nici în calea stelelor Ca să-i lege de făptura Să-i răpească de sub ochii zeilor; Nu puteau nici să mai plângă Că e frig sau că e cald Fiindcă se-nalțară iarăși Până-n ceruri de smarald; Dacă-i înțepai cu acul Ori o furca sau ceva, Nu sânge ieșea din trupuri Un înger-doi "ca-n Eden cândva". Doi un singur trup găsindu-și, Păreau rupți din paradis, Mult deasupra existenței...nu știau De sunt în lume
ÎNDRĂGOSTITII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379661_a_380990]
-
aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de aur al spicelor de grâu Ce se-ondulau în valuri de-un farmec ireal Sub razele de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuniVedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiazăSub un bătrân și falnic nuc care cuteazăSă pună barieră infernului de caldși să creeze-o oază din frunze de smarald.Visam cu voce tare adeseori pe rândApoi tăceam de-odată în liniște-admirândși clipocitul leneș al apei din pârâuși galbenul de aur al spicelor de grâuCe se-ondulau în valuri de-un farmec irealSub razele de soare pe coastă și pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
cu ambrozie-o privire Ce mă înlănțuie cu doruri și necaz. Abdic de bună voie, ne-ntrebat, Unui surâs ivit pe colțul gurii, Nebunul ce se-aruncă dezbrăcat De minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncând Cu pietre de smarald dumnezeiesc, ... Citește mai mult MărturisireN-am aripi zborul să-ți adun sub ele,Nici coaste să te pot cuprinde câtă ești:Iubire, spirit liber, flori și steleși tot o dată carte cu povești! N-am brațele destul de lungi s-ajungă,Să
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
obraz,Mă-mbată cu ambrozie-o privireCe mă înlănțuie cu doruri și necaz.Abdic de bună voie, ne-ntrebat,Unui surâs ivit pe colțul gurii,Nebunul ce se-aruncă dezbrăcatDe minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncândCu pietre de smarald dumnezeiesc,... XVII. INELUL, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
să le colind, să chiui prin pădurea noastră dragă unde-am bătătorit cândva poteci, să sorb răcoare din izvoare reci și din miresme să respir iar vlagă. Mi-am amintit de zâmbetul tău cald, de ochii-ți cu sclipire de smarald, de trupul tău încântător,de zână, și am dorit în brațe să îmi sari să-ți simt arzând în palme sânii tari și să te las să-mi fi din nou stăpână. Mi-am amintit și m-am trezit că
MI-AM AMINTIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374787_a_376116]
-
și-ți tulbură mirarea... Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă, Și faci din chin, fărâme și faci din dor, risipă. Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald, Sculptat cu daltă fină pe cioburi de smarald. Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere, Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regăsești cuvântul Care, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul. Tandrețea își ascute în taină penița
AI VREA... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375747_a_377076]
-
a lunii, o poartă spre altă realitate, mereu prezentă dar rareori conștientizată de om. O întreagă lume nevăzută mișună pe sub frunze, prin iarbă, pe stânci sau pe potecile pădurii, o lume intr-o mișcare continuă. Pădurea pare o mare de smarald, în care atâtea flori delicate își împrăștie parfumurile ... Toate acestea se împletesc într-o îmbrățișare permanentă și totală, semn al armoniei din natură. Când eram copil credeam în poveștile legate de zâne, pitici, elfi, personaje de pe alte tărâmuri. Existența lor
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]