18,131 matches
-
la degradarea materiei umane, a fizicului (“din pământ ești și în pământ te vei întoarce” = “dust to dust, ashes to ashes”). Acel “body” ... “from the tomb” poate fi cadavrul (care intră fizic în descompunere), dar și trupul (care poate avea soarta cadavrului) și care, conform speranței în Dumnezeu și în știință și conform credinței creștine în Reânviere, este al nestricăciunii (deci fizic nu se va degrada, așa cum nici mormântului nu-i va aparține). Eliberate de ceea ce este rău, omul și trupul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
sperat, dar nu neapărat luminos. Este râsul unui om care, după experiența cu suișuri și coborâșuri a unei vieți plină de peripeții și de riscuri, ajunge la concluzia, care-i lasă un gust leșios, ca un fel de ironie a sorții, că până și o grădiniță de zarzavaturi (asemenea vieții) ,,- A fost un mic proiect, neînsemnat, poate ridicol. Dar dacă nu-mi reușeste niciunul ca ăsta, atunci ce să mai aștept de la viață?... Ce vrei dezamăgire mai mare? Poți pricepe asta
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
trăit aidoma, Lucian actorul permanent împreună cu ceilalți eroi din roman). Pe parcursul cărții există mai multe explicații cheie sau soluții. De exemplu, cu măiestrie, autorul ajunge să explice titlul cărții, iluzia ,,pentru Occidentul-salvator, pentru Occidentul-justitie’’ (p. 211), care în final (ironia soartei!) duce la nefericire, concepția despre statele lumii, necinstea lor, lipsa lor de morală, jocul dublu al țărilor capitaliste vis-à-vis de ,,apărarea Rusiei’’ (p. 212), diferența dintre o Românie care începea să fie gâtuită de comunism și dictatură și țările din
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Ostași ai Patriei Pentru capetele luminate uniforma militară reprezintă un simbol sacru, pentru alții, doar o velință conjuncturală, un camuflaj din celofibră, ajuns nu se știe cărui capriciu al soartei să învelească o mumie încă în viață. Onoare! Demnitate! Patrie! Sunt cuvinte vii, asociate de drept și de fapt ostașilor compatibili cu definiția patriotismului, din păcate, condamnat la o nedreaptă stigmatizare într-o lume globalizantă. Doar ce care simt și
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
dar și lichele ce-și atribuie doar meritele. Fără urmă de îndoială, pe lângă istoricul Gheorghe Buzatu au roit o mulțime de aflați în treabă, care, stând la umbra stejarului falnic n-au uitat să se poleiască mai întâi pre ei, soarta maestrului neinteresându-i. Cu puțină vreme înainte de plecarea profesorului în călătoria cea lungă, cunoscând neastâmpărul ce nu-i da răgaz, l-am rugat să aibă mai multă grijă de sănătatea și liniștea sa: „Domnule Profesor, vă rog să vă menajați
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
stăpâni acolo unde, prin forță, dominase Coroana Sfântului Ștefan. Cu alte cuvinte, „ura” lui Petőfi nu a fost validată de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici „urile” lui Șevcenko și Pușkin nu au avut, în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-a impus în conștiința publică prin combaterea „străinilor”, dar mulți dintre „străinii” hrăpăreți evocați de el s-au dovedit, într-adevăr, demni de condamnat, din perspectiva nevoii făuririi statului național român, așa cum a fost
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
început „al cui ești” de prin partid. De altfel, așa începe totul - strâmb, dezechilibrat, însăși fundația este (stânga, dreapta, centru) complet deraiată. Este adevărat că din această categorie de vârstă face parte și șefa PNL, Alina Gorghiu, dar despre favoriții sorților politici se poate vorbi în alți termeni. Nu i-o fi fost ușor „să se aleagă” fără niciun vot, mai ceva ca în „House of cards”. Și se comportă ca atare, chit că are pe mână partidul istoric al Brătienilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
locuință, domnul Trandafir a reușit să își găsească un loc de muncă, cu contrat legal. Inutil. În prezent primii doi copii au fost dați în adopție, iar fetița este încă într-un institut de plasament și se îndreaptă spre aceeași soartă. Mama merge în fiecare sâmbătă, asa cum i-a fost permis de judecător, să își viziteze fiica. Personalul centrului de plasament nu îi permite să stea cu fetița decât maxim o oră. Înainte de a-i permite să își vadă copilul
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
și cetățeni români să ia act de acest document, să-l promoveze și să-l susțină. Ar fi primul semn că am depășit păguboasa ipostază de observatori critici și am pășit pe calea demnă și responsabilă a implicării directe în soarta națiunii și a țării. Atunci când îți arde casa, degeaba îi denunți pe incendiatori, dacă nu arunci măcar o găleată cu apă peste foc. Pentru că degeaba l-ai prins pe incendiator după ce casa a fost făcută scrum. Poate că acest proiect
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
salvăm pe Larisa fără ajutorul vostru și vă suntem extrem de recunoscători pentru sensibilitatea și generozitatea de care ați dat dovadă. Este un semn bun de la Dumnezeu, iar în ultima perioadă am constatat că oamenii devin din ce în ce mai buni și atenți pentru soarta semenilor lor”, declară Vlad Plăcintă, președintle Asociației “Salvează o inimă” și organizatorul campaniei umanitare “Împreună pentru o inimioară de copil!” Întorși cu bine astăzi în țară, mama Larisei a ținută să mulțumească din tot sufletul tuturor persoanelor care au făcut
Campanie umanitară online a Asociației “Salveză o inimă” Inimioara Larisei Stancu a fost salvată! [Corola-blog/BlogPost/94032_a_95324]
-
Aici a funcționat și Școala Israelițior pământeni, prima școală a evreilor din București. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduiește Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga scapă de furia demolărilor cel mai probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeași soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membră a consiliului de femei din provincia Helmand a apucat pistolul unui gardian și s-a împușcat. Altele fug și pot ajunge într-unul din adăposturile pentru femei. Majoritatea se mulțumesc cu soarta lor că proprietăți ale contrabandiștilor. Povestea lui Daria Darya, în vârstă de 22 de ani a răspuns la telefon după ce am sunat a 6-a oară. Vocea ei era mai puternică, măi încrezătoare și mult mai calmă. Aștepta să o
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
probabil i-a ruinat sănătatea. Mai avea multe de spus si de infaptuit, in urma lui ramane o mare pierdere, un gol urias, care va fi greu daca nu imposibil de acoperit. Consternați, înmărmuriți nu putem înțelege și accepta vrerea soartei nemiloase. Am rămas mai săraci și parcă mai neajutorați, în lipsa pasiunii pe care o punea în munca sa de cercetare, a capacității deosebite de a discerne adevărul de minciună și puterea fără de odihnă ca împreună cu colaboratorii săi atât de pretioși
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Magistrul Gheorghe Buzatu stătea în aer liber, la o masă, pe un tăpșan cu iarbă verde, nu departe de cortul militar în care îi plăcea să îi asculte pe mai tinerii confrați. Privirile sale erau ale unui om împăcat cu soarta lui. Răbdător cu cei din jur. Când a primit, în semn de supremă cinstire, a întregii sale cariere de istoric național, sabia înmânată celor distinși cu titlul simbolic de Cavaler de Clio, a scos-o printr-un singur gest, viguros
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe savantul - profesor univ. dr. Gheorghe Buzatu.. După o viață personală chinuită de o soartă crudă, după o viață dedicată științei și slujirii adevărului istoric cu precădere închinată cercetării vieții și activității mareșalului Antonescu, un titan al României și un mare patriot, trădat de șeful Statului, regele, Profesorul Buzatu s-a stins în tăcere, ca
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
România. Spiritual revenise în România, simțea că aparținea cu adevărat spiritualității românești. Iubea România și limba română, o vorbea cu bucurie. Apelez la fidelitatea memoriei, îl caut și îl găsesc alături de Liviu Călin, soțul meu, și recapăt certitudinea că niciodată soarta nu a lucrat mai nerăbdător și mai vizibil în favoarea unui autor și-a unei cărți ce trebuia să iasă la lumină, pentru a ne împlini spiritual și a deveni o idee mai bogați. Despre scriitorul Vona și despre romanul său
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
continua, fără speranța de a mai apuca timpuri mai bine, cu țara, cu noi..." " Când bântuie gândul sinuciderii nici dispariția ta, ești convinsă, nu ar salva existența celorlalți..." " Se apropie aniversarea a 60 ani - și iar mă simt înșelată de soartă, după operația pe inimă - nu credeam să apuc 50 ani! Din ianuarie voi fi la pensie..." "Să ai 60 ani și să nu știi dacă trebuie să răspunzi invitației la t.v. - care ține să te sărbătorească... îmi promisesem să
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
îi încredințase manuscrisul, cerându-i să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franța - el își asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariție, în România; la ultima călătorie a autorului la Paris, în 1970, soarta jurnalului îl preocupa încă, înainte ca boala, pentru care venise în consultație, să-l secere la abia cincizeci de ani împliniți... Opera merita să fie cunoscută, dar Franța acelor ani (și a multor alți ani), surpată sub neverosimila ei producție
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
multor alți ani), surpată sub neverosimila ei producție editorială, nu a apucat s-o ia în considerație; Editura Olivier Orban se va fi supus legilor pieței, trimițându-l pe ereticul român în librăriile de ocazie și, vai, au pilon... E soarta a vreo 90 la sută din nespus de multele apariții editoriale din Franța și din alte țări. Eu recitesc, pentru a treia oară prin ani, acest Journal d'un hérétique, ca și cum ar fi apărut acum o lună... MRP are 28-29
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
pesimism, erotism. Marx și Engels au arătat că atitudinea burgheziei nu poate fi decît ostilă artei care reflectă adînc, adevărat și multilateral realitatea. Capitalismul are însă nevoie de o artă care să vorbească despre incapacitatea omului de a-și depăși soarta și nu de o artă bazată pe legile dezvoltării societății și reflectînd adînc realitatea. Capitalismul nu are nevoie de o artă care cheamă omul la luptă pentru a-și schimba soarta." 25 octombrie 1951 (cursul de Introducere în lingvistică): "în
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
să vorbească despre incapacitatea omului de a-și depăși soarta și nu de o artă bazată pe legile dezvoltării societății și reflectînd adînc realitatea. Capitalismul nu are nevoie de o artă care cheamă omul la luptă pentru a-și schimba soarta." 25 octombrie 1951 (cursul de Introducere în lingvistică): "în epoca imperialistă apare idealismul în lingvistică. F. de Saussure tratează limba în mod idealist și metafizic, socotind limba ca un sistem în sine, rupt de societate. Este împotriva istorismului și dă
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
surzi la inflexiunile tandru disperate ei își taie gazonul mai departe din ecran vocea comandorului culcă iarba la pământ înainte ca firul să pleznească tânăr și ne promite viață fără de moarte îmbatrânesc visele pe caldarâm sunt aici sfântă ironie a sorții să retrăiesc toate de care odată am fugit îmi primenesc aici moartea cu umbra întinsă la refuz.
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
și dacă totuși aș întoarce încă o dată spatele modei intervalului unde mă zbat înainte de marea opțiune de altfel obligatorie cu sens unic asemănându-mă deodată cu adam căruia tot așa Dumnezeu i-ar fi spus adame alege-ți (soția sau soarta) asta-i adevărata alegere asta e opțiunea profundă nicidecum listele nesfârșite de zevzeci care ni se propun o dată la patru ani democrația adevărată a început cu alegerea lui adam și sfârșește cu alegerea mea pentru care cred că sunt pregătit
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
apă. Cer / desprins /.../ Cer / verde-auriu, fără oră, fără / de margine, cu / cei dispăruți. // Numai / ale noastre paginile. Pe care tu / le recitești. Nu departe"... Înaintarea prin peisaj e și una către strămoși, pe un drum în același timp ca de soartă scrisă: "se prelinge sub aripa / mantiei negre singur / oceanul. Azuriu firul / în coasta stâncii sumbre. Ascultă. // Ori adu-ți aminte. Către / ai tăi te duci. Către / ei. Nu te / pierzi. Și vor fi rostite // cuvintele până acum / înscrise". Chiar și
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]