1,004 matches
-
hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin], primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ]ți. Printre caracteristicile asociate în mod obișnuit moralei, cu posibile excepții precum cazul hoardei Ik, se num]r] și sociabilitatea că tr]s]tur] uman] universal]; reciprocitatea pare s] fie o necesitate funcțional] a relațiilor trainice. Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai departe Grotius, starea noastr] primar] este cea de ființe îndrept]țite de la natur] s] își conduc] singure viața în limita spațiului definit de c]tre aceste drepturi. Opera de c]p]tăi a lui Thomas Hobbes, Leviatanul (1651) neag] sociabilitatea natural] a omului și subliniaz] scopurile egoiste ale acestuia. Pentru Hobbes nu exist] un bine suprem: oamenii trebuie s] acumuleze cât mai mult] putere pentru a se proteja în fața morții. Egalitatea în abilit]ți naturale ar conduce la un r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a luat-o cea mai recent] și mai sofisticat] teorie a dreptului natural. Lucrarea lui John Finnis, Natural law and natural rights [Dreptul natural și drepturile naturale] prezint] urm]torul set de bunuri umane fundamentale: viața, cunoașterea, jocul, experiența estetic], sociabilitatea (prietenia), rațiunea practic] și „religia”. Ultima dintre aceste categorii nu se refer] la un set anume de credințe, ci la toate acele credințe care au în centru preocup]ri legate de rostul existenței umane. Aceast] list] este cel puțin plauzibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la Port-Royal, „disoluția eului” la Blaise Pascal, patetismul moral între gassendism și cartezianism la „dezamăgitul” La Rochefoucauld, raportul între mască și adevăr în Caracterele lui La Bruyère; examinează definirea „omului de lume” la Voltaire și deplasarea accentului de la metafizică la sociabilitate și civilizație; relevă dialectica lui Denis Diderot în conflictul dintre „omul natural” și „omul moral”, dintre morala rațională a demnității și cea lumească a compromisului ce alcătuiește chiar o parte a conștiinței, exprimând deopotrivă relativizarea și istoricitatea valorilor; cercetează teoria
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
evolution des images nationales en Allemagne pendant la deuxième guerre mondiale”, În Relations internationales, 1, 1974, nr. 2. Sundhausen, Holm, Der Einfluss der Herderschen Ideen auf die Nationsbildung bei den Völkern der Habsburger Monarchie, R. Oldenbourg, München, 1973. Ștefănescu, Barbu, Sociabilitate rurală, violență și ritual. Cartea În practicile oblative de răscumpărare a păcii comunitare, Transilvania, sec. XVII-XIX, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004. Ștefănescu, Barbu, Tehnică agricolă și ritm de muncă În gospodăria țărănească din Crișana (secolul al XVIII-lea și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., p. 198. Mircea Eliade XE "Eliade" , op. cit., p. 61. Cu privire la raporturile dintre sărbătoare și rit, vezi Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 584, sub voce „rit”. Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Sociabilitate rurală, violență și ritual. Cartea În practicile oblative de răscumpărare a păcii comunitare, Transilvania, sec. XVII-XIX, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004, p. 543. Roger Chartier, Lecturi și cititori În Franța Vechiului Regim, Editura Meridiane, București, 1997, cap. I: „Disciplină
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin coeficientul de inteligență - IQ (Mayer, J.D., Salovey, P., 1990, p. 185-211). Daniel Goleman realizează un model Îmbogățit al inteligenței emoționale care conține următoarele competențe emoționale și sociale: conștiința de sine, stăpânirea de sine sau echilibru interior, motivația, empatia și sociabilitatea. Goleman (2001, p. 51) afirmă despre inteligența emoțională că “este capacitatea de a fi În stare să se motiveze și să se persevereze În fața frustrărilor; de a-și stăpâni impulsurile și de a amâna satisfacțiile; de a-și regla stările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există un potențial excelent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori sau variabile latente care pot explica un număr mare de variabile manifeste. Există două tipuri majore de analiză factorială: analiza factorială exploratorie și analiza factorială confirmatorie. Dacă analiza exploratorie se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite sunt date de bagajul genetic. De exemplu, nu putem zbura prin mijloace proprii. Această libertate contravine însă unui alt aspect înnăscut indivizilor speciei umane, și anume instinctul sociabilității. Acesta ne face să trăim împreună cu semenii noștri, adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului. Asumarea libertății naturale de către indivizi conduce la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
orientarea spre Încorporarea frumosului În viață și activitate Declanșarea proceselor complexe de asimilare și fixare afectivă atât la nivel individual cât și colectiv, a valorilor estetice Dezvoltarea percepțiilor și reprezentărilor vizuale, a imaginației creatoare Stimularea creativității Facilitarea comunicării Înterpersonale, creșterea sociabilității, creșterea adaptării În societate Rezolvarea eficientă a conflictelor Crearea de stări afective tonice Inducerea unei stări de liniște, acceptare de sine Reducerea tensiunii și anxietății În cadrul Centrului Școlar pentru Educatie Incluzivă “C-tin Pufan” Timisoara s-a promovat terapia prin
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
explicit această relație în eseul său din 1784 despre epoca Luminilor : (Kant în Chartier, op.cit., p.32). Analizând textul lui Kant în lumina sociologiei lecturii în secolul al XVIII lea, Chartier se pronunță pentru importanța lucrărilor scrise (și nu a sociabilității intelectuale a cafenelelor și nici a proximității fizice) în constituirea unui spațiu public și a unei opinii publice erijate în tribunal al rațiunii (publicul care citește). Tiparul și librăria (carte, presă) facilitează circulația lucrărilor scrise și înlocuiesc autoritatea tradiției și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
referă la creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare care duce la un mod aparte
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Constituie legătura biologică de bază a individului; * Este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită încărcăturii afective care îi leagă pe membrii ei; * Constituie o legătură între trecut și viitor. Familia constituie, așadar, cadrul de realizare a sociabilității, premisa deprinderii normelor dezirabile, a modelelor de conduită așteptate. În cadrul familiei are loc modelarea personalității copilului, trecerea de la un comportament normativ la unul normal bazat pe autoreglare și autonomie morală. Fiind un mediu afectiv și protector, familia asigură copiilor securitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mai retrași principalele teme: elevii, “perlele” noastre din teze și extemporale, elevii buni. De exemplu, dirigintele cu profesorii clasei trebuie să comunice foarte bine. (M2,14 ani) b) Profesori a. Stiluri personale de comunicare (autopercepție) Stilurile personale diferă de la “timiditate”, sociabilitate, probleme de adaptare, cu diferențe ușoare care țin de trăsăturile de personalitate ale fiecăruia. Percepția celor din jur cu privire la stilul personal de comunicare, în majoritatea cazurilor coincide cu autopercepțiile enunțate de subiecți. * Bariere în comunicare: “comoditatea”, lipsa de timp Vorbim
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
clasa a VIII-a. Școala ideală: cea în care copiii nu sunt ierarhizați și nu sunt pedepsiți; școala fără catalog; școala prietenoasă. c) Părinți Stiluri personale de comunicare Percepția asupra propriului stil de comunicare este orientată în principal către caracteristicile: sociabilitate, timiditate în anumite contexte, “fire comunicativă”, implicare. Comunicare eficientă înseamnă: să aibă un rezultat, să se ajungă la un înțeles; comunicarea este eficientă atunci când nu există prejudecăți; Comunicarea părinte-copil Eu comunic foarte puțin cu copilul meu. În general seara când
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mai importantă a omenirii și cea mai mare realizare a sa. Ființa umană dispune de capacitatea de a comunica în virtutea determinismului său natural și social. Atributul de a fi comunicativ adaugă acestei disponibilități calitatea de a comunica eficient. Comunicativitatea și sociabilitatea sunt considerate trăsături definitorii ale personalității umane care exprimă și explică modul original, unic și irepeteabil de manifestare al fiecăruia. Este un proces deosebit de complex de care depinde „structura reușitelor, miracolelor sau dezastrelor umane". Una dintre caracteristicile principale ale procesului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
doar și un cuvânt, dacă este mai aspru îl poate determina să se închidă în sine pentru mult timp, pradă descurajării. Îi vom lăuda fiecare mic progres pentru a-i crește încrederea în propriile forțe, iar pentru a-i spori sociabilitatea îl vom antrena în jocurile altor copii, vom invita alți copii acasă și vom urmări să își facă prieteni. Din punct de vedere afectiv-motivațional, în primele clase copilul învață sub influența adulților pentru a le face pe plac și a
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
orientarea spre incorporarea frumosului în viață și activitate - Declanșarea proceselor complexe de asimilare și fixare afectiva atât la nivel individual cât și colectiv, a valorilor estetice - Dezvoltarea percepțiilor și reprezentărilor vizuale, a imaginației creatoare - Stimularea creativității - Facilitarea comunicării interpersonale, creșterea sociabilității, creșterea adaptării în societate - Rezolvarea eficientă a conflictelor - Crearea de stări afective tonice - Inducerea unei stări de liniște, acceptare de sine - Reducerea tensiunii și anxietății În cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă “C-tin Pufan” Timișoara s-a promovat terapia prin
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
educație interculturală cu elevii dacă persoanele de la catedră nu posedă această competență și nu cred în obiectivele și principiile pe care le promovează educația interculturală, pentru că atât cadrele didactice cât și elevii trebuie să dea dovadă de: toleranță, flexibilitate comportamentală, sociabilitate și interes față de alte persoane, empatie, acceptare necondiționată. Profesorul trebuie să facă permanent apel la metodele pedagogiei active și participative pentru promovarea valorilor educației interculturale și pentru atingerea obiectivelor acesteia, în spațiu școlar și extrașcolar. D. J. Kealy a realizat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
-sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă opinii clare, într-o manieră hotărâtă, deseori rigidă; -sunt dificil de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai dur, mai ferm, ridică mai multe pretenții; -sunt potrivite pentru negocierile bazate pe strategia de dominare. 3. Stilul reflexiv - este rezultatul asocierii dintre dominanta slaba și sociabilitatea scazută. Persoanele cu un astfel de stil: -sunt perfecționiste, își impun un puternic control emoțional; -exprimă opiniile într-o manieră formală, formulează adesea fraze prețioase; -sunt aparent liniștite, stau mai la o parte și par veșnic preocupate de ceva; -preferă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
detaliile și nu pot lua decizii rapide; -sunt introvertite, preferă singurătatea și nu sunt buni parteneri de conversație; -sunt puțin înzestrate cu aptitudini de negociator și sunt potrivite pentru strategia de evitare. 4. Stilul îndatoritor - rezultă din combinația dintre o sociabilitate ridicată și o dominanță slabă. Persoanele cu un astfel de stil de comunicare: -cedează ușor, se sacrifică, se supun, sunt răbdătoare, sensibile; -nu țin să se afirme, să joace vreun rol în luarea deciziilor; -ascultă cu multă atenție și înțelegere
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]