1,210 matches
-
în circulație și dezbatere câteva concepte care să acopere noile realități, precum societatea postindustrială, civilizația celui de-al „treilea val”, societatea postcapitalistă, societatea cunoașterii, societatea informațională, lumea postcorporatistă (lucru pe care l-am mai subliniat). Toate aceste concepte cu încărcătură societală includ substanța nouă a economicului și se focalizează asupra economicului, substanță redată prin termeni ca noua economie, economia informațională, noul mod de creare a avuției etc. Am arătat că există o multitudine de forme sau genuri de tranziție; acestea pot
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
prin discurs securitar începută din anii 1970-1980 (încheierea războiului din Vietnam și paritatea strategică dintre S.U.A. și ex-U.R.S.S.); încheierea Războiului rece; războaiele din Golf, Iugoslavia, Irak, Afghanistan etc. Printre altele, existența abordărilor strategice se raportează la tipologia securității: colectivă, societală, umană etc. În aceeași ordine de idei, definițiile securității variază în funcție de adeziunea la una sau alta din tradițiile de interpretare sau de școlile de gândire, dar și de efectele implicațiilor politice ale momentului. Deci, se poate considera că punctul central
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
este necesar să se aibă în vedere două aspecte. Primul aspect se referă la faptul că pe lângă stat ca subiect de securitate, trebuie luate în considerare și alte elemente adiacente acestuia, cum ar fi: minoritățile sociale, etnice, religioase, culturale (securitatea societală, Waever, 1993), indivizii cu nevoile lor de bază (securitatea umană, Suhrke, 1999), comunitatea internațională sau umanitatea (securitatea globală, Klare și Thomas, 1994), disponibilitatea resurselor economice, stabilitatea, instituțiile și relațiile pentru a asigura un nivel adecvat de bunăstare (securitatea economică, Borrus
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a statelor, a sistemelor de guvernare și a legitimității ideologiilor); securitatea economică (asigurarea aprovizionării energetice, salvarea industriilor naționale, accesul la resurse, piețe și finanțe pentru menținerea acceptabilă a nivelelor de bunăstare); securitatea de mediu (salvarea biosferei locale și planetare); securitatea societală (scheme tradiționale de limbă și cultură, identitatea practicilor naționale și religioase), securitatea alimentară, securitatea culturală (consevarea identității naționale), securitatea individuală (respectarea drepturilor omului) etc.38 Paralel cu extinderea domeniului său de acțiune, securitatea implică noi intervenții, nu numai ale statului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
tradițională. Primul arată că referentul de securitate nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul securității de mediu, nici un stat nu se mai poate proteja unilateral contra amenințărilor inerente degradărilor ecologice cu impact internațional. De asemenea, în cazul securității societale, determinată de efectele mondializării, entitățile de sorginte națională și/sau religioasă, ai căror membri se simt legați între ei printr-o formă de conștiință colectivă distinctă, sunt din ce în ce mai amenințate în supraviețuirea și identitatea lor de fluxurile migratoare, importul masiv de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de a satisface interesele private cu costul cel mai mic. Această dependență a statului față de societatea civilă se manifestă și pe scena politicii internaționale: interesul național pe care statul îl urmează pe scena internațională reprezintă suma intereselor particulare ale actorilor societali care au câștigat puterea politică și, apoi, o folosesc pentru legitimarea propriile lor opțiuni și preferințe. Astfel, interesele private naționale, din punctul de vedere al teoriei liberale, nu exclud existența intereselor comune la nivel internațional. Din punctul de vedere al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mediere efectivă, dacă el se fundamentează pe sentimentul de simpatie"6. După constructiviști, interesul național al unui stat nu este un dat care se impune decidenților de configurarea raporturilor de forțe, ca la realiști, sau de cererile exprimate de actorii societali ca la liberali, ci el este un act construit social care își găsește originea în identitatea statelor, adică în reprezentarea individuală a statelor în raport cu celelalte din sistemul internațional. Astfel, interesul național este construit prin cultura internațională. Ori, identitatea unui stat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fundamentală În sociologie. Cooperarea presupune existența unei ordini sociale și arată gradul de coeziune și agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu consideră aceeași problemă a „sociabilității”, relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea socială, În analizarea dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consecințe sociale indezirabile. De asemenea, exemplul retroinstituțiilor, manifeste În societatea românească În tranziție, care inhibă acțiunea colectivă recompensând strategii de acțiune individualiste (dintre care șpaga este doar una) este ilustrativ pentru modul În care instituțiile pot fi disfuncționale la nivel societal, chiar dacă aparent pot avea consecințe pozitive la nivel individual (Pop, 2003; Sandu, 2003). Definiția „atotcuprinzătoare” a instituțiilor ca „structuri de statusuri și roluri și relații sociale” este de natură a „dilua” prea mult conceptul de instituție socială până În punctul În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțiile sunt, În acest caz, rezultatul intenționat al acțiunii actorilor ce dețin putere (conducătorilor, statului) În promovarea propriilor interese de maximizare a utilității. Explicația este teleologică, dar la nivelul acțiunii individuale a anumitor actori (conducătorilor politici) și nu la nivelul societal general (funcționalistă). 6. Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale. Autorii care subscriu paradigmei noii economii instituționale sunt interesați de aranjamentele contractuale formale ce guvernează tranzacțiile economice, În special cele care manifestă un grad ridicat de dependență mutuală non-trivială, adică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizaționale” și integrând organizația „În ordinea instituțională a unei colectivități sau societăți”. Astfel, concepția neo-instituționalistă În sociologie consideră că expansiunea instituțiilor formale - standardizarea profesiilor, regulilor de organizare, programelor, tehnologiilor - percepute ca legitime În baza unor justificări raționale integrate la nivel societal (sistem gnoseologic) - determină creșterea incidenței organizării acțiunii colective; economiștii neo-instituționaliști explicau același fenomen al creșterii incidenței organizaționale prin gradul mai ridicat de eficiență obținut cu ajutorul integrării tranzacțiilor, grad evaluat obiectiv, de un observator exterior. Totodată, justificările raționale integrante pot fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generează organizare, și nu invers. 3. Instituții și conceptul de „eficiență” Meyer și Rowan (1991) explică faptul că, prin Încorporarea elementelor standardizate, a miturilor raționale imersate În Înțelegerea comună a realității sociale, acțiunea colectivă se definește de-a lungul liniilor societale și capătă legitimitate. Astfel sunt preluate formele sociale de manifestare, cadrele predefinite de acțiune; creșterea numărului și a complexității acestor forme/cadre echivalează cu creșterea oportunităților de organizare a acțiunii colective și apariția structurilor formale de organizare. Ei exemplifică faptul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și legitimare și astfel se bazează pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului, a valorilor și ideologiilor Între rețele determină izomorfismul instituțional al rețelelor (network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea resurselor În capital social și cultural. Totuși, așa cum arată Nee și Ingram În studiile Întreprinse, rețelele pot favoriza rezistența la instituționalizare și pot dezvolta norme de opoziție generând astfel inconsistență și incertitudine
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesați de modelele de cooperare socială organizată/instituționalizată, de dinamica factorilor sociali care produc patternurile sociale ale cooperării, sub forma piețelor, a firmelor, a organizațiilor publice și voluntare, precum și a rețelelor sociale (forme hibrid de organizare). Cooperarea este un proiect societal, deopotrivă cultural (instituțional), dar și politic; rolul acțiunii intenționale În structurarea patternurilor cooperării nu poate fi ignorat (așa cum, În mare parte, o fac teoriile instituționaliste În sociologie), așa cum nici condiționările culturale rezultate din imersiunea acțiunii Într-un câmp instituțional (Lin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
microcercetarea Întreprinsă, câmpul este acela al sectorului de export, dar nu putem spune că aparține În totalitate sferei private sau că avem de-a face doar cu firme În sens privat. În realitate, câmpul este și rezultatul instituirilor la nivel societal al statului, al autorizării derulării activităților productive, de export, import, al instituirii regulilor ce guvernează aceste activități (contabilitate, protecția muncii, modalități de exercitare a controlului etc.). Distincția public-privat se estompează și avem mai degrabă o serie de actori cu grade
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992b. Scott, W.R., Organizations. Rational, Natural and Open Systems, Englewood Cliffs: Prentice Hall International, 1998. Scott, W.R., Instituții și organizații, Iași, Polirom, 2004. Scott, R., Meyer, J.W., The Organization of Societal Sectors, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Searle, J.R., Realitatea ca proiect social, Iași, Polirom, 1995, 2000. Selznick, P., Foundations of the Theory of Organizations, American Sociological Review, Vol
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de integrarea personală. Altfel spus, integrarea eficientă impune anumite condiții, și anume: pentru un copil, existența unor relații cât mai apropiate cu familia, iar pentru un adult, asigurarea unei existențe demne, cu relații diverse În cadrul grupurilor sociale din comunitate. - Integrarea societală (În societate) se referă la asigurarea de drepturi egale și respectarea autodeterminării persoanei cu cerințe speciale și se realizează atunci când copilul cu cerințe speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Acest
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În calitate de cetățean, ca producător de bunuri și valori, ca personalitate. Chiar și un copil cu dizabilități multiple Își poate găsi locul potrivit Într-o astfel de organizare socială și poate afla modalități de a-și Împlini măcar unele aspirații. Integrarea societală optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate În relații de interdependență, se constituie ca un
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate În relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de cuprindere, de la integrarea fizică la cea societală, ultima incluzându-le pe toate. Aceste niveluri de integrare pot fi valabile În toate tipurile de integrare umană și au următoarea reprezentare grafică: În opinia mai multor autori, drumul către educația integrată a trecut prin mai multe etape, traversând zone
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
teoretică la ele, chiar dacă, evident, nu se pune aici problema tratării lor aprofundate. Vom începe cu câteva precizări legate de noțiunea de valoare. 1. Valorile, în calitatea lor de principii generale despre ceea ce e de dorit, funcționează atât la nivel societal și grupal, cât și la cel individual. Se vorbește despre „sisteme de valori”, „orientare axiologică” sau „scară de valori” - expresii foarte apropiate ca înțeles - avându-se în vedere oricare dintre cele trei niveluri. Mai mult, valorile devin operante numai dacă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apoi de avantaje în competiția cu rivalii lor."39 Toate acestea nu înseamnă că forța militară nu joacă astăzi nici un rol în politica internațională. Dimpotrivă, revoluția informației va transforma aproape întreaga lume, iar multe state nu sunt controlate de forțe societale democratice. Războaiele civile sunt în floare peste tot în lume, acolo unde prăbușirea imperiilor a lăsat în urmă state eșuate și goluri de putere. Și cu atât mai important este felul în care democratizarea tehnologiei duce la privatizarea războiului. Tehnologia
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dirijate de mediu. În acest mediu se află și alte sisteme, aceste sisteme comunică între ele. În activitatea cu clientul, asistentul social se concentrează pe trei sisteme:39 * Sisteme informale (familia prietenii, vecinii); * Sisteme formale (grupuri comunitare, uniuni comerciale); * Sisteme societale (spitale, școli). Sistemele pot fi diferențiate și altfel: sisteme psihice (conștiința oamenilor) și sociale. Însă spre deosebire de alți sociologi precum Jürgen Habermas (cu care Luhmann a avut dispute teoretice), aici oamenii nu pot comunica, ci doar sistemele, și nu oricare, ci
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
acest rezultat. Este cunoscut faptul că nu toți oamenii au un comportament coerent cu valorile pe care le profesează. Este posibil ca asistenții sociali, precum și alți profesioniști, să acționeze în moduri contrastive în raport cu valorile profesionale, sau care nu reflectă valorile societale în general. De exemplu, participarea clientului în procesul luării de decizii reprezintă o valoare deosebită în asistență socială și, totuși, asistenții sociali nu fac uneori efortul de a-și implica în mod total clienții. Unul din motivele acestei incongruențe dintre
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cont de faptul că grupuri diferite din punct de vedere etnic, religios sau socio-economic dețin valori nu doar specifice, ci adesea diferite și chiar conflictuale, în privința vieții de familie. Totuși, așa după cum există un acord de principiu relativ, la valorile societale generale, există și un consens larg în ce privește orientarea valorilor de bază specifice asistenței sociale. Așa cum sugerează Lorwenberg și Dolgoff, un exemplu în acest sens îl constituie Declarația Consiliului Educației în Asistența Socială din Statele Unite ale Americii, care rezumă codul valorilor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]