2,985 matches
-
3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea costă, chiar dacă, formal, învățământul este gratuit în multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele mai bine documentate aspecte în studiile referitoare la performanțele școlare. Indiferent de modul de măsurare a performanței - rezultate la teste, note sau lungimea carierei școlare -, statusul socioeconomic din familie explică cel mai mult din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele mai bine documentate aspecte în studiile referitoare la performanțele școlare. Indiferent de modul de măsurare a performanței - rezultate la teste, note sau lungimea carierei școlare -, statusul socioeconomic din familie explică cel mai mult din variația acesteia (Scheerens, 1999). În această lucrare am atins în câteva puncte aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de cinci copii; - istorie medicală bogată - multe boli; - îngrijire medicală scăzută; - lipsa accesului la creșe și grădinițe. Numeroase studii cantitative, realizate mai ales în anii ’60 și ’70 și dedicate inegalităților de șanse educaționale, au demonstrat importanța deosebită a mediului socioeconomic de origine, a capitalurilor din familia elevului pentru rezultatele sale școlare. Unele dintre acestea au fost prezentate detaliat în acest volum - cele ale lui Coleman (1966), Jencks (1973), Halsey (1979) sau anchetele INED (Institut Nationale d’Études Demographiques - Institutul Național
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cultural ale părinților. Argumentele cele mai recente în acest sens pot fi extrase din studiile PISA din 2000 și 2003. Regresia rezultatelor la testul de matematică a peste 500.000 de elevi incluși în ancheta din 2003 arată că factorii socioeconomici de la nivelul familiei explică 17% din variația performanțelor școlare. Impactul nu este însă uniform pentru toate națiunile din studiu, în unele fiind mai mic de 10% - precum în Islanda, Canada sau în Macao -, în timp ce în altele depășește 20% - în Ungaria
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
însă uniform pentru toate națiunile din studiu, în unele fiind mai mic de 10% - precum în Islanda, Canada sau în Macao -, în timp ce în altele depășește 20% - în Ungaria, Germania și Slovacia, de exemplu. Studiul a inclus în conceptul de resurse socioeconomice ale familiei statusul ocupațional al părinților, nivelul de instrucție al acestora, indicatori ai consumului cultural și apartenența la colectivități imigrante, constatând că fiecare dintre aceste dimensiuni are un impact semnificativ asupra performanțelor la testul de matematică. În Belgia, Germania și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
multor imigranți de culoare în țările anglo-saxone -, este mai facilă decât a celor care sunt nevoiți să asimileze o nouă limbă. Combinațiile variantelor favorabile ale caracteristicilor discutate mai sus pot duce la dublarea și poate chiar la triplarea efectului condițiilor socioeconomice asupra rezultatelor școlare. Putem vorbi, prin urmare, de avantaj cumulat al celor proveniți din familii cu un status socioeconomic înalt. Poate cel mai important rezultat al analizelor din anchetele PISA este că impactul inegalității sociale nu este identic în toate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nouă limbă. Combinațiile variantelor favorabile ale caracteristicilor discutate mai sus pot duce la dublarea și poate chiar la triplarea efectului condițiilor socioeconomice asupra rezultatelor școlare. Putem vorbi, prin urmare, de avantaj cumulat al celor proveniți din familii cu un status socioeconomic înalt. Poate cel mai important rezultat al analizelor din anchetele PISA este că impactul inegalității sociale nu este identic în toate sistemele școlare și că rezultatele de ansamblu înalte nu impun acceptarea unei mari omogenități sociale. Școlile din țările asiatice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu capitaluri educaționale mai mari prin extinderea sistemului de învățământ superior contra cost (cu taxă). Într-un elegant studiu, Ioniță (2002) demonstrează că de locurile finanțate de la buget din învățământul superior profită mai ales tinerii proveniți din familii cu status socioeconomic înalt și mijlociu, în timp ce povara taxelor le revine studenților din familii de condiție modestă - familii neintelectuale, din mediul rural, cu venituri mai mici raportate la numărul de membri - și care sunt nevoiți să muncească pentru a se întreține în facultate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
materiale restrânse, în combinație cu motivarea performanței școlare. tc "" 3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilortc "3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilor" Teoretizările de mai sus sunt mai degrabă deterministe, modelul influenței mediului socioeconomic asupra instrucției copilului fiind unul mecanic sau al unui transfer direct de resurse între generații. Teoriile elaborate în cheie economică, cum sunt cele ale școlii capitalului uman sau ale managementului parental, încearcă să arunce lumină și asupra deciziilor părinților de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să se transforme în inegalități școlare, deciziile privind cariera fiind astfel aparent dependente doar de perspectivele „meritocratic” judecate ale tânărului. Se pare, potrivit datelor consultate, că inegalitățile de șanse se manifestă și la acest nivel. În Japonia, de exemplu, statusul socioeconomic este asociat cu angajarea de meditatori, chiar și când se controlează prin tipul de școală urmat sau caracteristicile elevului (Stevenson, Baker, 1992). Numărul de frați. O problemă adeseori ignorată în cercetările privind deciziile de investire în educația copiilor este numărul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu copiii lor. Studiul PISA din 2000 a confirmat faptul că, în mai multe țări, elevii cu un singur părinte au performanțe semnificativ mai mici la testul de matematică decât cei cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu a arătat importanța interacțiunii dintre părinți și copii, dar și dintre părinți și școală. Rezultatele au încurajat căutarea de politici care să stimuleze implicarea părinților în instrucția copiilor lor și comunicarea dintre ei și școli. Capitalul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
piața muncii constituie ceea ce Oswald, Baker și Stevenson (1988) denumesc „management parental”. Termenul de management parental, denotând variatele acțiuni și resurse pe care părinții le consumă în perioada școlarizării copiilor lor pentru a le spori șansele de succes școlar și socioeconomic, este util dacă avem în vedere slăbiciunile modelelor convenționale ale relației dintre acțiunea educativă, familie și rezultatul școlar, modele care oferă de obicei o imagine a familiilor de recipient pasiv al efectelor acțiunii educative a școlii asupra copiilor. Oswald, Baker
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mișcării de „cercetare a școlilor eficace”, direcție de studiu deosebit de activă în anii ’80 și ’90 ai secolului trecut. Direcția respectivă s-a dezvoltat ca răspuns la studiile cantitative ale sociologilor sau economiștilor care urmăreau mai ales relația dintre mediul socioeconomic de origine al elevului și rezultatele acestuia, făcând abstracție de procesele din școală sau din clasă. Diversele cercetări, cantitative sau calitative, de cele mai multe ori la nivel micro, dar și macro, reflectă un puternic consens în ceea ce privește impactul pozitiv al următorilor factori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
resurse în cadrul sistemului educațional. Aspectele specifice acestei teme pot fi analizate pe mai multe niveluri. 4.3. Distribuirea resurselor și facilitățilortc "4.3. Distribuirea resurselor și facilităților" Accesul la resursele economice, dar nu numai la ele, este diferențiat după criterii socioeconomice. Toate cercetările demonstrează că, acolo unde învățământul este cât de cât descentralizat, bunăstarea școlilor depinde de bunăstarea cartierului în care este localizată unitatea de învățământ. Mai mult, autoritățile de învățământ (inspectorate sau ministere) atribuie fonduri semnificativ mai mari școlilor academice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a eficienței politicilor educaționale au încercat să aprecieze eficiența investițiilor monetare în educație prin construirea ecuațiilor de regresie ale rezultatelor școlare în funcție de indicatori ai investițiilor economice în educație și controlând variabile cu impact major cunoscut asupra variabilei dependente, precum statusul socioeconomic de origine. Una dintre primele astfel de încercări analitice este consemnată chiar în celebrul raport Coleman (1966). Studiul condus de Coleman a atras atenția decidenților și cercetătorilor prin rezultatul său neașteptat, potrivit căruia calitatea școlilor, mai ales dotarea lor cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
recomandabilă. 4.4. Compoziția socială a școlilortc "4.4. Compoziția socială a școlilor" Marile studii cantitative cum sunt cele coordonate de Coleman sau de Jencks în SUA au arătat că, pentru rezultatele școlare ale copiilor proveniți din familiile cu status socioeconomic scăzut, mai importantă decât accesul la resursele materiale ale sistemului de învățământ este compoziția socială a școlilor și a claselor în care sunt înscriși aceștia. În școlile care recrutau elevi atât din cartiere sărace, cât și din cartiere bogate, copiii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus sunt confirmate de studiul PISA, care constată că performanțele la teste ale elevilor sunt influențate nu numai de statusul socioeconomic al părinților, ci și de compoziția socială a școlii: cu cât este mai mare proporția elevilor cu origine socială înaltă, cu atât mai bune sunt rezultatele fiecărui elev, indiferent de originea sa, comparativ cu cele ale elevilor din alte școli
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aprofundate pe datele PISA din 2000 (OECD, 2004) infirmă aceste presupoziții, pornind de la constatarea că diferențele dintre școli care au compoziții similare sunt determinate în primul rând de rezultatele elevilor dezavantajați social. Alcătuirea școlii din punctul de vedere al statusului socioeconomic influențează în mult mai mare măsură performanțele celor cu rezultate slabe, astfel că în școlile „sărace” diferențele dintre elevii de origine prosperă și cei de origine săracă sunt mult mai mari decât în școlile „bogate”, în care rezultatele tuturor categoriilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
265.000 de elevi din 43 de țări. În România, au fost incluși în studiu 4.831 de elevi din 177 de școli. Pe lângă test, elevii au completat și un chestionar cu întrebări de opinie și factuale, referitoare la mediul socioeconomic de proveniență. Directorii școlilor participante au completat și ei un chestionar referitor la caracteristicile școlii. Testele au fost astfel concepute încât media rezultatelor să fie de aproximativ 500 de puncte. Media generală a elevilor din România a fost de 432
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lipsa de supraveghere în realizarea activității și de lipsa de responsabilitate în raport cu modul de realizare a sarcinilor. Această caracterizare descrie situația cadrelor didactice din anumite colțuri ale lumii, fiind aplicabilă mai ales învățământului din țările Lumii a Treia. În sistemele socioeconomice respective se întrunesc condițiile care generează și întrețin practica meditațiilor. Mai precis, în aceste țări, salariile profesorilor din învățământul public sunt atât de mici, încât aceștia se văd nevoiți să caute alte surse de venit. Bineînțeles, o soluție la această
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o abordare critică bazată pe experiența anomaliilor tulburătore din perioada de dinainte de 1989. Pentru orice cercetare sau abordare practică în domeniul managementului strategic trebuie avute în vedere cel puțin două elemente cu implicații capitale: • existența unei discontinuități majore a subsistemelor socioeconomice românești apărută în decembrie 1989, accentuată de prăbușirea sistemului comunist de tip sovietic și de destrămarea statului ce a creat acest sistem; • inconsistența bazei informaționale referitoare la perioada de dinainte de decembrie 1989. Din punctul de vedere al informațiilor, perioada comunistă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de ceea ce se consideră a fi „optim”. La momentul actual, conceptul „optim” generează și alte interpretări, diferite de cea microeconomică clasică, conform căreia această situație este asociată profitului maxim. Aceste considerente arată că analiza SWOT trebuie fixată într-un context socioeconomic realist. Necesitățile de resurse ale firmei trebuie înțelese printr-o abordare pragmatică față de abordarea teoretică oferită de microeconomie. Probabil va exista un decalaj important între optimul teoriei microeconomice și cel „limitat” de situația concretă a unei firme într-un context
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sistemul formal. Complexitatea este dată de numărul entităților structurale interconectate din care este compusă organizația. Organizațiile sunt considerate complexe, dacă au niveluri ierarhice sau locații geografice numeroase. Abordările actuale de referință privind structura organizațională aparțin unui număr mare de discipline socioeconomice, ceea ce face ca gestionarea lor să fie dificilă din punctul de vedere al posibilității găsirii unui numitor comun concretizat în concepte, prescripții metodologice sau corelații calitative, cu atât mai mult cu cât părerile diferiților autori sunt divergente, generând o „junglă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Tehnică; Fonduri Europene - Instrumente Structurale: Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC); Dezvoltare Regională Durabilă - asigurarea unui echilibru Între sistemele socioeconomice și elementele capitalului natural, „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc. sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor emergente și de a cunoaște nevoile societății, mai ales În perioadele de criză marcate prin transformări socioeconomice importante.”<footnote Bouchard, Marie J. (2009), The worth of the Social Economy: An International Perspective, published by P.I.E. Peter Lang S.A., Bruxelles footnote>. Ingredientele care asigură succesul unui sistem de dezvoltare cu o distribuție justă a produsului sunt: democrație, corectitudine
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]