1,614 matches
-
vieți libere sub domnia imaginarului; el creează, fără să fie alienat sau înlănțuit de fetișismul mărfii. Și Weber vede în intelectual un producător de sens, "cel care vrea să dea sens lumii". Identificarea și reprezentarea artiștilor în Profesiile și categoriile socioprofesionale Deosebit de relevant este să urmărim locul și poziția afectate simbolic artiștilor în munca de categorizare statistică: de la crearea CSP (1954) la reforma lor din 1982 (PCS), statutul lor "marginal" era înscris în nomenclaturi. Ironie a sorții, ele figurau într-o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Hennion refuză "această sociologie care explicitează determinismele externe [...] sau ia un gust drept un semn. Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și 48). Heinich, la rândul ei, se ridică împotriva unei sociologii care pune orice valoare (estetică, etică) pe seama pozițiilor în câmp și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor CSI: Centrul de Sociologie a Inovațiilor CSP: Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne pentru educație DMF: Direcția Muzeelor din Franța DRAC: Direcția Regională pentru Acțiune Culturală ENP: Școala Națională de Patrimoniu ENSBA: Școala Națională Superioară de Arte Frumoase FIAC: Târgul Internațional
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Contemporană GSPM: Grupul de Sociologie Politică și Morală IFOP: Institutul Francez pentru Opinia Publică INED: Institutul Național de Studii Demografice INSEE: Institutul Național de Statistică și Studii Economice IRCAM: Institutul de Cercetare și Coordonare Acustică/ Muzică PCS: Profesii și categorii socioprofesionale SACEM: Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică SER: Serviciul de Studii și Cercetări SMIC: Salariul minim interprofesional garantat TVA: Taxa pe valoare adăugată CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de natură societală globală, implicând omul și societatea În raporturile lor intime cu natura. Produsul, producția, consumul sunt realități socioculturale. Într-un produs se regăsesc toate valorile specifice unei colectivități umane ce generează procesele preferențiale și decizionale ale diverselor categorii socioprofesionale. Și cu cât „economiile” se orientează spre economiile de serviciu (de fapt, societatea ajunge să satisfacă tot mai deplin varietatea tipurilor de valori și norme specifice unei culturi), cu atât produsul și producția, schimbul și consumul se definesc Într-un
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
atât ca individualitate totală (și nu doar ca „forță de producție”), punând În evidență personalitatea sa, sistemele de motivații, interese, preferințe, educația și viața sa familială, prejudecățile și imaginile sale despre lume etc., cât și ca membru al unui grup socioprofesional (clasă socială, profesie, grup etnic, grup cultural etc.). Economia de piață (capitalistă) este o realitate socială globală generată de existența unor categorii sociale determinate: proprietari, salariați, păturile mijlocii etc., Între care există relații bazate pe negociere și schimb reciproc de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Individul găsește modalitatea de a se elibera de constrângeri și de a da frâu liber creativității. Poate accede la independența profesională, se poate specializa Într-un domeniu care Îl interesează. Conjuncție disonantă: O schimbare bruscă riscă să intervină În viața socioprofesională, iar individul este luat pe nepregătite; se mai poate să resimtă o stare de plictiseală, de nerăbdare, de revoltă față de condițiile de muncă și să se lanseze Într-o acțiune insuficient pregătită Înainte. Tranzitul Uranus-Mijlocul Cerului corespunde adesea unei etape
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
din Algeria, Uranus Îi trece peste Mijlocul Cerului. O asemenea concordanță Între destinul unei țări și destinul unui om este foarte rară. Indiferent cum, cu astfel de tranzite era simplu să punctezi aceste trei perioade ca fiind marcante pentru viața socioprofesională a Generalului de Gaulle! Conjuncție disonantă: Scopul atins se poate dovedi o sursă de deziluzii, cel puțin dacă individul pornește orbește pe un drum periculos pentru echilibrul său ori al celorlalți. În toate cazurile, Îi este foarte greu să judece
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lucid tot ceea ce i se Întâmplă. Trigon sau sextil: Individul se bucură de o intuiție sau de o inspirație care Îl ajută să se orienteze În mod pozitiv. Careu: Indică riscul unei alegeri greșite sau a unei Înșelătorii În viața socioprofesională. Uneori, este vorba pur și simplu de o perioadă de ezitări, când persoana În cauză nu mai este deloc sigură de justețea deciziilor pe care le ia. Neptun - Descendent Conjuncție: Transformă sau face să evolueze maniera de a percepe lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
poate forma o părere mai aproape de adevăr asupra propriei persoane. Careu: Perioadă de anxietate, de Îndoială de sine, de tatonări: subiectul se caută pe sine fără să se regăsească. Pluto - Mijlocul Cerului Conjuncție armonioasă: Transformare profundă și armonioasă În viața socioprofesională, legată de conștientizarea unui scop, a unei vocații sau a unui lucru de care te-ai săturat. Conjuncție disonantă: Efectul se manifestă mai ales dacă individul nu ajunge să devină conștient de necesitatea unei schimbări În munca și În viața
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
riscul de fixații, Înțepenire, rezistență În fața necesității transformărilor. Uranus - Jupiter Armonios: Plin de entuziasm și dinamism, individul alege noi forme de organizare. Caută asocieri mai originale, profită de ocazii și de oportunități, ceea ce poate aduce un suflu nou În viața socioprofesională. Disonant: Exaltarea se Învecinează aici cu imprudența și inconștiența. Subiectul acționează Într-o totală indiferență față de consecințele actelor sale. Lucrul acesta se poate dovedi deosebit de delicat În plan material și juridic. Uranus - Saturn Armonios: „Din vechi se naște noul”. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mai apăsător. Să mai adăugăm, ca să intrăm În detalii, că același Saturn e În opoziție cu Jupiter natal, stăpânul casei a X-a În tema natală: sub astfel de auspicii, subiectul este obligat să-și revizuiască radical obiectivele și scopurile socioprofesionale; de aici, decizii nu tocmai populare... Mult mai ambiguu este rezultatul alegerilor din 2002, când Jacques Chirac a fost ales cu un scor inegal de... 80% din voturi În fața lui Jean-Marie le Pen, În absența unui adversar socialist. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
relativ frecvent în patobiografia socială a pacienților, în ideea de a separa între controversa cauzalității sociale versus “alunecării (drift) sociale”, evenimente având o încărcătură socială negativă deosebită: pierderea unei persoane dragi, divorț (separare, despărțire), pierderea locului de muncă, schimbarea statutului socioprofesional (stagiul militar printre altele). Aceste evenimente a căror încărcătură negativă este crescută oricare ar fi dimensiunea socio-culturală a subiectului au fost corelate cu cele două dimesiuni definitorii ale debutului care au fost amintite mai sus. înlăturată cu desăvârșire. Datele găsite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihiatriei de către Pinel și Benjamin Rush. În țara noastră, ergoterapia a fost aplicată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea de către Obregia, Ureche și Preda. În prezent există diverse tipuri de ateliere de readaptare socioprofesională: a) ateliere de tip clasic: ateliere de artizanat, de croitorie, de țesut, de reparații, de pictură etc.; b) ateliere de "tip industrial": de mecanică, de electronică etc. Durata ergoterapiei. După Garrone et al., 1968 o durată sub 4 luni nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
oamenii de vârstă mijlocie din presa română scriau cu neologisme, băgau termeni franțuziți, engleziți, fără niciun fel de sfială. Or, astea sunt semnale foarte interesante ale limbii. S. A.: Pentru perioada de după 1990 am de făcut un amendament tot sociologic sau socioprofesional. După 1990 încep să se exprime în sfera publică românească mulți oameni fără formație filologică, adesea chiar lipsiți de o minimă cultură generală. O cercetare sociologică a profesiei de jurnalist în România ar descoperi că jurnaliștii noștri sunt oameni formați
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
polisemie maximă“ (semnificația fiecărui semn lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
registru emfatic. - „Efectul de stil“ principal este ruptura de nivel, crearea relației contrastive în contextul stilistic. În scrierile tradiționale, valoarea expresivă a elementelor de jargon era limitată la caracterizarea unor personaje satirizate/a unui grup care își creează o identitate socioprofesională; în limbajul artistic modern, utilizarea jargonului poate fi considerată și o marcă stilistică a omului contemporan, care „se mișcă“ dezinvolt în spațiul multiculturalității. III. Modele rezolvate de subiecte pentru proba orală - 2014 MODELUL 1 (text științific) Generația ’80 e bogată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
educației, în care pedagogul adună cele mai însemnate contribuții ale sale în domeniu, sistematizate în patru capitole: Școala și educația școlară; Familia și educația familială; Educatorul; Educația generală. Conexiunea temelor e strânsă până la nedisociere, toate având ca temei vasta experiență socioprofesională a autorului. Detaliul analitic e aliat în text cu viziunea integratoare, exactitatea științifică se acordă cu puterea persuasivă a unui stil la fel de sobru pe cât de elegant. L-am cunoscut pe autor cu aproape șase decenii în urmă. Din cei opt
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]