842 matches
-
lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că, acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta se transforma în smalț, adică într-o peliculă subțire de sticlă. Ulterior amestecul din care se obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
mamona, și palmierul de ulei. În ziua de azi există diverse procese industriale cu ajutorul cărora se poate obține biodiesel. Cele mai împortante sunt: 1.Procesul bază-bază, prin care se folosește un catalizator, hidroxidul. Acest hidroxid poate fi Hidroxid de sodiu (soda caustică) sau Hidroxid de potasiu. 2.Procesul acid-bază, este procesul în care se face prima dată o esterificare acidă și apoi continuă cu procesul normal bază-bază, se folosesc în general acizi cu un înalt grad de aciditate. 3.Procese supercritice
Biodiesel () [Corola-website/Science/311097_a_312426]
-
sursă: "Ao" de la numele anterior numelui Macau "Heung San O". Macau mai este cunoscut și ca Ho King O (壕鏡澳; Haojing'ao; "Trench-mirror Inlet"), Heung San O (香山澳; Xiangshan'ao; "Fragrant-mountain Inlet"), Lin Do (蓮島; Liandao; "Lotus Island"), ca ș "Soda port" (疏打埠). În timp ce "Àomén"/"Ou3 Mun4" este numele tradițional chinezesc al locului, se obișnuiește ca printre populația vorbitoare de cantoneză a teritoriului să se folosească numele portughez atunci când vorbesc în cantoneză, pronunțându-l Maa3 Gaau1 (în romanizare Jyutping), și redându
Macao () [Corola-website/Science/299248_a_300577]
-
-o pe cea a celorlalte zone ale orașului. Ca urmare a acestei Hotărâri, din anul 1952, încep să se construiască coloniile pentru muncitorii constructori și apoi s-au săpat temeliile primelor blocuri. Tot în acest timp începe construcția uzinei de sodă casutică electrolictică, devenită mai târziu Combinatul Chimic Borzești, ale cărei prime capacități s-au pus în funcțiune în anul 1960, când sarea adusă direct din mina din Târgu Ocna sau saramura transportată prin saleducte în cadrul unor instalații moderne au început
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
ale cărei prime capacități s-au pus în funcțiune în anul 1960, când sarea adusă direct din mina din Târgu Ocna sau saramura transportată prin saleducte în cadrul unor instalații moderne au început să fie transformate în produse atât de solicitate: soda caustica, clor, hidrogen. Instalațiile puse în funcțiune în 1980 au fost: electroliză cu diafragmă, evaporare-topire clor lichid, clorura de var, acid sulfuric, monoclorbenzen, detoxan și hexacloran - puneri în funcțiune continuate în 1961 cu instalațiile de clorurare și clorură de metilen
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
nr. 1 și 2, absorbție-fracționare gaze, calcinare cocs, complexul de reformare catalitică și instalație de solventare a motorinei cu furfurol, instalații care au creat posibilități de valorificare a produselor la o treaptă superioară. În același ritm crește și uzina de soda caustica și electrolitică, devenită între timp Combinatul chimic Borzești. Vechilor instalații li se alătură altele noi: alooli grași, vinil, sodă caustică II. La uzina de cauciuc s-au pus în funcțiune noi instalații de cauciuc poliizoprenic. În anul 1969 cele
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
instalații care au creat posibilități de valorificare a produselor la o treaptă superioară. În același ritm crește și uzina de soda caustica și electrolitică, devenită între timp Combinatul chimic Borzești. Vechilor instalații li se alătură altele noi: alooli grași, vinil, sodă caustică II. La uzina de cauciuc s-au pus în funcțiune noi instalații de cauciuc poliizoprenic. În anul 1969 cele trei uzine de pe platforma industrială de la Borzești s-au constituit în Grupul industrial de petrochimie Borzești, care în anul 1973
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
de 3,4 ori mai mare decât cea din anul 1965, perioadă în care ritmul mediu anual de creștere a fost de 9,2%, Creșteri importante s-au înregistrat față de anul 1965 la o serie întreagă de produse cum sunt: sodă caustică de 1,9 ori, cauciuc sintetic 4,7 ori, fenol 2,4 ori, polistiren 3,7 ori, benzină 2,3 ori, policlorură de vinil 1,4 ori, antidăunători 1,5 ori. Produsele fabricate de acest combinat sunt exportate în
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
prima instalație, fabrica de Oxigen, care asigura oxigenul necesar lucrărilor de construcții de pe platforma industrială și de pe șantierele din oraș. Apoi s-au realizat instalațiile de detoxan și monoclorbenzen, după care în 1960 au fost puse în funcțiune uzina de sodă caustică cu instalațiile: electroliza cu diafragmă, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire și instalațiile pentru fabricarea clorurii de var și a hexacloranului. wikimapia.org
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
și Ulsan. În industria siderurgică sunt folosite minereuri de fier extrase de la Chongju și Yangyang, cărbuni cocsificabili extrași, în special, de la Samchock și lemn. Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon și Insula Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică și soda calcinată, îngrășămintele azotoase și chimice, concentratele complexe și produsele petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc), care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan. În domeniul construcției de automobile, țara se află pe
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
industria siderurgică sunt folosite minereuri de fier extrase de la Chongju și Yangyang, cărbuni cocsificabili extrași, în special, de la Samchock și lemn. Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon și Insula Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică și soda calcinată, îngrășămintele azotoase și chimice, concentratele complexe și produsele petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc), care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan. În domeniul construcției de automobile, țara se află pe locul al cincilea
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
impuse de manifestarea efectului de fohn în Subcarpații de curbura și de orientarea spre SE a pantelor au permis păstrarea unor elemente termofile submediteraneene. Pe solurile bogate în săruri, s-a dezvoltat o vegetație formată din plante halofile: sărăcica (Salsola soda), brânca(Salicornia herbaceea), etc. Colilia (Stipa) sau năgara caracteristică stepei, este reprezentată în România prin câteva specii (Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor. Dealurile Buzăului reprezintă ultimul punct de rezistență al stepelor de colilie din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
mică, au aceeași formulă chimică, și anume C-carbon. Ingredientul principal din sticlă este cuarțul (silicea) provenit din nisipul cuarțos. Silicea se incălzește până se topește, la circa 1100 °C, modelată, apoi răcită rapid. Alte ingrediente importante sunt calcarul și soda. Se adaugă borax pentru a-i mări rezistența la caldură. Oxidul de plumb îi mărește strălucirea și calitatea la șlefuire. Sticla laminată se produce prin introducerea unui strat de plastic între 2 straturi de sticlă. Astfel, sticla nu sare în
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
arată ca niște iepuri, si ei nu-i place când alți se plâng de calitatea lor. Alimentele preferate ale lui Rukia sunt castraveți, ouăle și găluștile de orez. Ea are cel mai frumos Și unul dintre cele mai puternice zenpaku-to-uri, Sode no shirayuki (Prima zăpadă albă). Zenpakuto-ul ei are până în acest moment 3 dansuri: Some no mai: Tsukishiro( Primul dans: Luna albă ) Un cerc de gheață apare pe pământ în jurul Rukiei, Care apoi ingeta totul de la pământ la cer. Tsugi no
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
rețele de drenaj, compusă din tuburi găurite, așezate peste un pat de pietriș sub cota de îngheț a solului (80 cm). Spațiul din jurul tuburilor trebuie umplut cu piatră spartă. Fosele septice pot folosi substanțe numite "bioactivatori", care sunt derivați ai sodei caustice al căror rol este să dizolve materiile grosiere, astfel încât acestea să fie antrenate de apă și să ajungă în câmpul de drenaj. În funcție de consumul de apă specific fiecărei locuințe, fosele septice sunt proiectate și dimensionate pentru o perioadă de
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
solidă deoarece aceasta poate suprasolicita fosa ecologică. Nici tocătoarele de gunoi nu sunt recomandate, căci ele pot crește acumularea de noroi din fosa ecologică cu până la 40%. Anumite chimicale, cum ar fi cantități mari de clor sau sare, pesticide, ierbicide, soda caustica sau combustibili pot deteriora echilibrul natural al sistemului septic, omorând bacteriile bune de descompunere, așa că nu este indicat să le arunci în chiuvetă sau closet. În plus, ele pot constitui un pericol pentru sănătate dacă ajung în pânză freatică
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
inodor, insipid, de obicei inert, diatomic și nemetalic, constitutie 78% din atmosfera Pământului și este o parte componentă a tuturor țesuturilor vii. ul formează numeroși compuși chimici, precum aminoacizii, amoniacul, acidul nitric și cianurile. Nitrogenul (latină "nitrum", greacă "Nitron" însemnând "sodă nativă", "geneză", "formare") este considerat a fi descoperit de Daniel Rutherford în 1772, care l-a numit "aer fix". Faptul că exista aer care nu participa la combustie era un element cunoscut de chimiștii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
(USG) este cel mai mare producător de substanțe sodice din România. Compania produce sodă calcinată ușoară, sodă grea monohidrat, silicat de sodiu solid, silicat de sodiu lichid, silicat lichid modul 1,6. A fost înființată în 1955, iar în 1990 a fost înregistrată ca societate pe acțiuni. Compania este controlată de grupul polonez "Ciech
Uzinele Sodice Govora () [Corola-website/Science/318391_a_319720]
-
(USG) este cel mai mare producător de substanțe sodice din România. Compania produce sodă calcinată ușoară, sodă grea monohidrat, silicat de sodiu solid, silicat de sodiu lichid, silicat lichid modul 1,6. A fost înființată în 1955, iar în 1990 a fost înregistrată ca societate pe acțiuni. Compania este controlată de grupul polonez "Ciech Chemical Group", cu
Uzinele Sodice Govora () [Corola-website/Science/318391_a_319720]
-
s-a înființat în anul 1950, ca o firmă de comerț iar în prezent deține circa 32 fabrici răspândite în toată lumea. Este prezentă în comerțul cu materiale chimice, plastice, farmaceutice și gaze naturale, producția de rășini sintetice, producția de PVC, sodă caustică, EDC, arome și extracte vegetale și producția de produse pentru industria farmaceutică. Compania este prezentă și în România, unde deține producătorul de vopsele Azur Timișoara, cumpărat în 1998 de la Fondul Proprietății de Stat pentru suma de opt milioane de
ICC Industries () [Corola-website/Science/319985_a_321314]
-
chimice ce conțin aluminiu, în producerea abrazivelor și materialelor rezistente la foc. Un produs auxiliar ce se mai obține în afara aluminiului este galiul.Bauxita în recipienți sub presiune încălzită la temperaturi de 150 - 200 °C într-o baie alcalină de sodă va fi separat ulterior prin metoda Bayer aluminiul de aluminat. În geologie se face o deosebire între bauxitele cu silicați (bauxite laterit) de cele cu carbonați, bauxitele ce conțin carbonați (bauxite carstice) care au fost descoperite anterior fiind întâlnite în
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu bile de unde rezultă un concentrat în formă de pulbere. Moara stănijanului are o capacitate de măcinare de 40 de kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu, este adaugată cărămidă, var, sodă calcinată și mercur. Concentratul obținut este amestecat cu apă și lăsat să se matureze timp de o oră. În final, separarea aurului din concentratul obținut se face prin amalgamare cu mercur într-un amalgamator tip coloană. Randamentul acestuia este de peste
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
depășește 13.000 de metri. Exploatarea sării s-a făcut și se mai face prin extracție de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută și sub denumirea de "ocnă de sare"). De la jumatatea anilor 1950, datorită apariției Uzinei de Sodă Govora, s-a trecut și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor. Acest ultim sistem a dus în ultimii ani la prăbușirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluție saturată (saramură) pe o suprafață de circa 50
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
în solvenți organici apolari. Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în alcool. Însuși denumirea lor de alcaloizi, care derivă din arabul "al-kaly" (sodă), arată principala lor proprietate, bazicitatea. Aceasta variază în limite foarte largi și este imprimată de perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul heterociclic, de prezența unor duble legături și de grupele electrofile adiacente azotului. Dacă în jurul atomului sunt
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
cu metale "neferoase" (exemplu = tabla galvanizată), sau de a se extrage "metaloizi" (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă). În metalurgie, se face prin electroliză purificarea unor metale (de ex. cupru), proces care mai poartă și numele de rafinare. "Fabricarea sodei caustice/leșiei": se realizează prin electroliza soluției de NaCl - clorură de sodiu (saramură) .
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]