501 matches
-
o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu acela de la vioară; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Notă: Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. SECȚIA TEORETICĂ Proba I a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
în mod excepțional, unul de o specialitate înrudită. 2. Proba a III a pentru secția instrumentală, secția artă vocală interpretativă, precum și probele 1 și 2 pentru secția teoretică se examinează de către o comisie formată din doi profesori specialiști în teorie, solfegiu, dicteu (TSD), iar subiectele vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate/profesor metodist. Comisia de examinare va elabora un număr de bilete egal cu cel puțin
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
concerte publice le dă la vârsta de 12 ani. În anul 1824 i se acordă premiul întâi pentru pian, în 1827 premiul întâi pentru armonie iar în 1834, tot premiul întâi pentru orgă. Între 1829 și 1836 devine repetitor pentru solfegii la Conservator. Întreaga sa familie este implicată în muzică. Sora sa, Céleste, intră la Conservator de la 7 ani și la 11 ani ia premiul întâi pentru solfegiu. Fratele său Napoléon (Mohrange, zis Alkan) ia la Roma premiul al doilea, în urma
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
1834, tot premiul întâi pentru orgă. Între 1829 și 1836 devine repetitor pentru solfegii la Conservator. Întreaga sa familie este implicată în muzică. Sora sa, Céleste, intră la Conservator de la 7 ani și la 11 ani ia premiul întâi pentru solfegiu. Fratele său Napoléon (Mohrange, zis Alkan) ia la Roma premiul al doilea, în urma lui Joseph Charlot, iar din 1850 devine profesor la Conservator, ca și alt frate al său. La vârsta de 24 de ani este considerat cel mai bun
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
Atena. Inițial, mama sa a încercat să o înscrie la prestigiosul Conservator din Atena, fără succes. La audiție, vocea să, inca neprelucrata, nu a reușit să impresioneze, în timp ce directorul Conservatorului, Filoktitis Oikonomidis, a refuzat să o accepte fără pregătirea teoretică (solfegiu). În vara lui 1937, mama sa a vizitat-o pe Maria Trivella la Conservatorul Național Grec, solicitându-i să o accepte pe Mary (așa cum era numită atunci) contra unei taxe modeste. În 1957, Maria Trivella și-a reamintit prima impresie
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
de notație cu neume, denumite "Coislin" and "Chartres", înlocuite în secolul al XII-lea de o notație exactă. Ioan Cucuzel (1280? d.Hr.-1360? d.Hr.) în Evul Mediu și reformele de la începutul secolulul al XIX-lea (de exemplu introducerea solfegiului și denumirea sunetelor unei scări: Pa, Vu, Ga etc.) au simplificat o notație care devenise prea complexă. "Mărturiile" (vedeți figură) indică înălțimea notei inițiale. Neumele dintre mărturii coboară sau urca un numar fix de trepte. "Ritmul" este indicat de un
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
inteligenței muzicale'. Această metodă este concepută pentru a preda copiilor și se bazează pe ideile de semiotică, teoria informațiilor, lingvistică structurală, psihologia dezvoltării a lui (Jean Piaget, Lev Vîgotski) și, de asemenea, folosește idei practice de dezvoltare a urechii muzicale (solfegiu absolut și relativ (John Curwen, Agnes Hundoegger, Zoltan Kodály, Carl Orff, Richard Münnich, dirijor eston Heino Kaljuste, solfegiu ritmic Galin-Paris-Chevé și Edwin Gordon. Scopul principal al metodei de Brainin este dezvoltarea percepției muzicale cu anticipare. Brainin este, de asemenea, un
Valeri Brainin () [Corola-website/Science/318057_a_319386]
-
informațiilor, lingvistică structurală, psihologia dezvoltării a lui (Jean Piaget, Lev Vîgotski) și, de asemenea, folosește idei practice de dezvoltare a urechii muzicale (solfegiu absolut și relativ (John Curwen, Agnes Hundoegger, Zoltan Kodály, Carl Orff, Richard Münnich, dirijor eston Heino Kaljuste, solfegiu ritmic Galin-Paris-Chevé și Edwin Gordon. Scopul principal al metodei de Brainin este dezvoltarea percepției muzicale cu anticipare. Brainin este, de asemenea, un renumit profesor de pian pentru copii. Printre elevii lui Brainin există câștigători de concursuri naționale și internaționale. Are
Valeri Brainin () [Corola-website/Science/318057_a_319386]
-
a fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român. A urmat Conservatorul din București în anii 1940-1948 (după alte surse, doar până în 1947). Aici i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct și compoziție), George Breazul (teorie și solfegiu), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), Ioan D. Chirescu, Vasile Popovici și Ion Ghiga. A studiat în paralel și Academia de Comerț din București, pe care a absolvit-o în 1945. A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
profesor (1920-1921, 1924-1926) la Liceul Militar Mănăstirea Dealu din Târgoviște, profesor de educație muzicală și ritmică la Oficiul Național de Educație Fizică din București (1925-1926), profesor de muzică vocală la Seminarul Central dun București (1926-1927), profesor provizoriu de teorie și solfegiu (1926-1927) și profesor de enciclopedie și pedagogia muzicii (1927-1938; 1945-1946), de teorie-solfegiu (1939-1945; 1946-1953), profesor și șef de catedră de istoria muzicii (1953-1961) la Conservatorul București, profesor onorific de estetică, acustică, pedagogie, psihologie și practică muzicală la Academia de Muzică
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
vocală, compozitoare și profesoară de canto. a fost fată de preot și a absolvit conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1974-78) fiind colegă de generație cu regretata Mihaela Runceanu. A studiat cu profesorii Petre Brâncuși (teoria muzicii), Victor Giuleanu (teorie și solfegii) și Carmen Petra-Basacopol. Imediat după terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul „Doina” al Armatei. A întreprins turnee în țară cu Ansamblul artistic al UTC (1975-81) și cu Ansamblul „Doina” al Armatei (1978-81). De asemenea a concertat și în străinătate
Angela Ciochină () [Corola-website/Science/320694_a_322023]
-
pe frontul rusesc. După unirea de la 1 Decembrie 1918, a fost unul din titularii cursurilor pentru pregătirea profesorilor de muzică din Ardeal, în vara anilor 1919 și 1920 la Conservatorul din Cluj, unde fusese numit profesor la catedra de teorie, solfegii, armonie si dirijat. În 1924 a obținut la Cluj titlul de Doctor în Filozofie și Litere cu teza „Limba română la sașii din Ardeal” (publicată ulterior în limba germană în revista Klingsor nr 3 (1926), cu titlul "Die rumänische Sprache
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
și vioară a doua. Din 1906, odată cu plecarea lui fratelui în armată, acesta preia conducerea grupului și începe cucerirea muzicală a capitalei. În 1907 se înscrie la Conservator și este primit în clasa profesorului Robert Klenck. Aici studiază teorie și solfegiu cu D. G. Kiriac și muzică de cameră cu Dimitrie Dinicu. În paralel se angajează la restaurantul „Pisica Neagră” de lângă Ateneu pentru a-și putea continua studiile. În 1912 este angajat de către flautistul și impresarul Georgescu în cadrul orchestrei Teatrului „Amicitia
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
un pian de Moș Nicolae în iarna anului 1978. În copilărie Fabian urmează cursurile Institutului Sfânta Ursula din Forest, iar de la opt ani devine elevă a Conservatorului regal din Bruxelles, instituție unde avea să ia lecții de canto, pian și solfegiu pentru o perioadă de zece ani. În adolescență, fiind influențată de muzica clasică și de cântecele semnate de Barbra Streisand și Queen., Fabian compune primele sale piese. În același timp, în încercarea de a se afirma, tânăra interpretă participă la
Lara Fabian () [Corola-website/Science/323624_a_324953]
-
județul Iași) este un compozitor, dirijor și folclorist român. Între anii 1933-1937 face cursul primar în comuna natală, după care urmează între 1937-1945, Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, unde își dezvoltă aptitudinile muzicale cu profesorii: Constantin Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat, urmează în 1950 Școala militară de muzică-dirijor
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
Leopold Guti și Ilie Caloianu, iar cursurile liceale la Școala Specială de Muzică din Timișoara (1954-1957), sub îndrumarea profesorilor Bunea Ștefan (corn), Miron Șoarec (pian), Alma Cornea Ionescu (pian), Vasile Ijac (armonie, contrapunct), Eugen Cuteanu (compoziție), Sanda Faur (teorie și solfegiu). Continuă pregătirea muzicală la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie, mai întâi la secția Compoziție (1960-1963) cu Ioan D. Chirescu, Victor Iușceanu (Teorie și solfegiu), Ion Dumitrescu (Armonie), Nicolae Buicliu (Contrapunct), Tudor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Eugen Cuteanu (compoziție), Sanda Faur (teorie și solfegiu). Continuă pregătirea muzicală la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie, mai întâi la secția Compoziție (1960-1963) cu Ioan D. Chirescu, Victor Iușceanu (Teorie și solfegiu), Ion Dumitrescu (Armonie), Nicolae Buicliu (Contrapunct), Tudor Ciortea (Forme muzicale), (Orchestrație), Ion Ghiga și Vinicius Grefiens (Citire de partituri), George Breazul și Zeno Vancea (Istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (Folclor), Alexandru Pașcanu (Teoria instrumentelor), Anatol Vieru (Compoziție). A efectuat stagii de
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
în orchestra Operei Române. Ioan Fernbach s-a căsătorit în anul 1974, cu Lucreția, și ea muziciană, de formație tot violonistă, care, pentru a-i putea fi alături și a-l sprijini, a urmat cariera de profesor de teorie și solfegii, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara. În anul 1975, pe 10 ianuarie, s-a născut primul fiu, care a studiat și el vioara, însă vremurile comuniste, potrivnice unei cariere muzicale, în general, nu l-au încurajat să
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
de armata, devenit „copil de trupă”. Talentul său a devenit repede evident și, la vârsta de 10 ani, a fost trecut la fanfara militară a Regimentului de Vânători de Munte Brașov (1919), unde capată o solidă pregătire teoretica muzicală (teorie, solfegii, armonie orchestrală) și unde începe să cânte la clarinet, instrument de care nu s-a mai despărțit toată viața. În anul 1931 a fost încorporat și a fost repartizat la fanfara militară a Regimentului de Gardă cu gradul de sergent
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Hyakusen („Colecție de o sută de cântece japoneze”), o colecție de melodii și cântece de leagăn larg apreciate în Japonia. Melodia „” este pentatonică utilizând treptele 1, 3, 4, 6 și 7, adică notele Do, Mi, Fa, La și Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no hon" („Carte de cântece”, うたのほん 教師用 下), plasând-o înaintea strofei originale. "Visul florilor de cireș" de Keiko
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
vreme de 35 de ani Corul Radiodifuziunii Române. a absolvit în 1953 Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București, secțiile Dirijat coral și Pedagogie muzicală, beneficiind de îndrumarea unor însemnați mentori: D. D. Botez - dirijat coral, I. D. Chirescu - Teorie și solfegii, I. Dumitrescu - Armonie, N. Buicliu - Contrapunct, Z. Vancea - Istoria muzicii, Ț. Rogalski - Orchestrație. În perioada 1953-1965, maestrul Aurel Grigoraș a fost dirijorul corului Teatrului de opereta din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române. În anul
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
apoi lecții de canto cu Lidia Lipkovski în 1918. A frecventat Institutul Muzical Dramatic „Ludwig van Beethoven” din Odesa (1918), Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano (1922-1925; clasa canto cu Vittorio Vanzzo) și Conservatorul din Chișinău (1948-1952; armonia cu L. Gurov, solfegiul cu S. Zlatov, istoria muzicii cu A. Abramovici și A Beilina). Activează ca solistă la Opera Națională din București și la Capela Societății „Cântarea României” între anii 1926 și 1939. Revine la Chișinău, unde cântă la Filarmonică (anii 1940-1941) și
Lidia Babici () [Corola-website/Science/334370_a_335699]
-
a produs pe când acesta avea 9 ani, la un concurs muzical de tinere talente. A studiat la Colegiul Național de Arte „Ion Vidu” din Timișoara, secția de canto clasic, sub îndrumarea profesorului Daniel Zah, a doamnei profesoare de teorie și solfegii Maria Maranescu și a profesorului de pian secundar Nicolae Martin. La vârsta de 17 ani, în 2008, participă la preselecția show-ului „Megastar” (sezonul 3), unde ajunge până în finală, alături de trupa Sign (formată din , Răzvan Ștef și Andi Grasu), apoi
Alex Mica () [Corola-website/Science/332625_a_333954]