2,419 matches
-
legăturile peptidice dintre aminoacizii din seria L și prezintă specificitate și pentru anumiți aminoacizi. 4.3.9. Reprezentanți ai proteinelor animale 4.3.9.1. Proteine globulare Albuminele sunt proteine răspândite în citoplasmă și în diferite lichide biologice, care prezintă solubilitate în apă și în soluții diluate de electroliți. În albumine predomină aminoacizii monoaminomono carboxilici, fără triptofan și glicocol. Albuminele au un conținut ridicat de tioaminoacizi și un caracter slab acid.Dintre albuminele animale fac parte: ovalbuminele, lactalbuminele, mioalbuminele, serumalbuminele. Albuminele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sursă de vitamine. Datorită structurii chimice foarte variate și a diverselor proprietăți fizico-chimice și biologice, o clasificare a vitaminelor bazată pe criterii științifice este mai greu de realizat. Cea mai folosită clasificare a vitaminelor este cea care ține cont de solubilitatea lor în apă sau în lipide. După acest criteriu, vitaminele se clasifică în două grupe: vitamine hidrosolubile și liposolubile. 7.2. Vitamine hidrosolubile În această grupă sunt cuprinse vitaminele hidrosolubile din complexul B (din care fac parte vitaminele B1, B2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
aceștia cel mai important este acidul gluconic a cărui sare de calciu, gluconatul de calciu, reprezintă o formă asimilabilă a calciului și se administrează când organismul are deficit în acest cation.Acizii aldonici prezintă reacțiile tipice hidroxiacizilor cum ar fi solubilitatea în apă, formarea de lactone prin eliminare de apă la încălzire; din lactone se obține apoi oza respectivă prin reducere. Proprietăți reducătoare ale ozelor Datorită grupării carbonil, respectiv hidroxilului glicozidic, ozele și unele diglucide posedă proprietăți reducătoare, care se folosesc
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acțiunea amilazei până la stadiul de diglucid (maltoză și izomaltoză)/ monoglucid (alfa glucopiranoză). 20. In legătură cu mucopoliglucidele se cere să se menționeze: componentele lor structurale; rolul lor biochimic. CAPITOLUL 3 LIPIDE Lipidele se caracterizează prin insolubilitate în mediu apos, și solubilitate în solvenți organici (benzen, eter, cloroform, etanol, tetraclorură de carbon), proprietate care le deosebește de glucide și proteine. 3.1. Definiție, răspândire, rol biochimic și clasificare Lipidele constituie pentru animale o importantă sursă de energie: prin metabolizarea unui gram de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
număr de atomi de carbon (de exemplu: acidul palmitic are punctul de topire 630 C, iar acidul palmitoleic are punctul de topire-0,50 C). Punctele de fierbere cresc de asemenea odată cu creșterea masei moleculare și sunt, în general, foarte ridicate. Solubilitatea în apă scade cu creșterea masei moleculare: termenii inferiori sunt solubili în apă, termenii superiori sunt insolubili. Insolubilitatea în apă caracterul hidrofob se datorează catenei lungi hidrocarbonate cu multe legături nepolare care anulează caracterul polar al grupării carboxil. Izomeria cistrans
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
taurina sau glicocolul, formând acizi taurocolici, respectiv glicocolici: Acidul glicocolic și acidul taurocolic se numesc și acizi biliari conjugați, primul se formează în bila de om, celălalt în bila animalelor. Acizii biliari conjugați, spre deosebire de cei neconjugați, sunt solubili în apă. Solubilitatea în apă a sărurilor alcaline ale acizilor biliari (săpunuri) și a acizilor conjugați conferă acestora proprietăți tensioactive, adică micșorează suprafața de separare dintre apă și lipide, ceea ce face ca unele substanțe să devină hidrosolubile. Acizii biliari și sărurile biliare formează
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
chimică a serincefalinelor este formată din acid fosfatidic esterificat la radicalul fosfat cu gruparea alcoolică a serinei: Acizii grași din structura lor sunt acizii stearic și oleic. Proprietățile fizice ale serinfosfatidelor se aseamănă cu ale celorlalte glicerofosfolipide, având doar o solubilitate mică în etanol. În ceea ce privește caracterul lor chimic, datorită prezenței celor două resturi de acid, serincefalinele vor avea un caracter acid mai pronunțat, formând cu ușurință săruri de potasiu. Serincefalinele dețin un rol plastic, participând la structura membranelor și un rol
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
funcționale: 4.1.1.1. Aminoacizi aciclici Aminoacizi monoamino monocarboxilici Acești aminoacizi au o singură grupare amino și o singură grupare carboxil având un caracter chimic neutru. Radicalul R este de natură alifatică nepolar, cu caracter hidrofor ceea ce imprimă o solubilitate redusă în apă: Aminoacizi monoamino-monocarboxilici cu sulf(Tioaminoacizi) Acești aminoacizi conțin sulf în grupările tiol ( SH), disulfură (-S-S-) și tiometil (SCH3) grefate la carbonii * sau Υ din moleculele următoare: Sistemul cisteina cistină participă la procesele de transport din cadrul respirației, fiind
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
indol, imidazol): Aminoacizii proteinogeni mai pot fi clasificați în funcție de polaritatea radicalilor R în patru clase principale: a) aminoacizi cu radicali nepolari (hidrofobi): alanina, izoleucina, valina, metionina, prolina, fenilalanina, triptofan. Acești aminoacizi cu catene alifatice, aromatice, sau cu grupare tioeter prezintă solubilitate mică în apa. b) aminoacizi cu radicali polari neionici: glicocolul, serina, treonina, cisteina, tirozina, asparagina și glutamina. Radicalii acestor aminoacizi conțin grupări chimice polare neutre (OH, -SH, -CO, -NH2) care cu apa formează legături de hidrogen, ceea ce le mărește gradul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în apa. b) aminoacizi cu radicali polari neionici: glicocolul, serina, treonina, cisteina, tirozina, asparagina și glutamina. Radicalii acestor aminoacizi conțin grupări chimice polare neutre (OH, -SH, -CO, -NH2) care cu apa formează legături de hidrogen, ceea ce le mărește gradul de solubilitate. Cisteina și tirozina pot elibera protoni prin ionizarea grupărilor -SH și -OH, trecand în formele anionice corespunzătoare. c) aminoacizii cu radicali ionizați pozitiv (bazici): lizina, arginina, histidina. Acești aminoacizi au radicalii încărcați pozitiv datorită grupării amino din poziția * a lizinei
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în formele anionice corespunzătoare. c) aminoacizii cu radicali ionizați pozitiv (bazici): lizina, arginina, histidina. Acești aminoacizi au radicalii încărcați pozitiv datorită grupării amino din poziția * a lizinei, grupării guanidină a argininei și grupării imidazol a histidinei, grupări care favorizează creșterea solubilității în apă. d) aminoacizi cu radicali ionizați negativ (acizi): acidul aspartic, acidul glutamic, cărora cea de-a doua grupare carboxil, complet ionizată, le conferă un caracter acid pronunțat și un grad ridicat de solubilitate în apă (pH = 6-7) 4.1
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a histidinei, grupări care favorizează creșterea solubilității în apă. d) aminoacizi cu radicali ionizați negativ (acizi): acidul aspartic, acidul glutamic, cărora cea de-a doua grupare carboxil, complet ionizată, le conferă un caracter acid pronunțat și un grad ridicat de solubilitate în apă (pH = 6-7) 4.1.1.3. Aminoacizi neproteiinogeni Acești aminoacizi nu intră în structura proteinelor, dar apar ca intermediari în cadrul metabolismului protidic și conțin grupări aminice grefate la carbonul alfa sau la alți atomi de carbon(β,γ
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
crearea unei rețele stabilizată prin forțele de atracție electrostatice între grupările cu sarcini opuse ale acestora, asemănătoarea rețelelor cristaline ale sărurilor. Din aceleași considerente aminoacizii sunt ușor solubili în apă, iar în solvenții nepolari sunt puțin solubili sau chiar insolubili. Solubilitatea în apă este influențată și de natura radicalului R, de funcțiunile chimice grefate la aceasta, precum și pH-ul mediului biologic. Aminoacizii se comportă în soluție, în funcție de pH ul mediului, fie ca un acid, fie ca o bază; în mediu acid
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o valoare a pH-lui la care acesta există exclusiv sub formă de amfiion, caz în care soluția conține proporții egale de cationi NH3+ și de anioni COO-. Această valoare a pH-lui se numește punct izoelectric, notat pHi, caracterizat printr-o solubilitate minimă a aminoacidului și absența migrării într-un câmp electric. Valoarea pHi depinde de natura funcțiunilor chimice, de catenă laterală R și de pozițiile grupărilor funcționale una față de alta. Aminoacizii monoaminomonocarboxilici au pHi aproximativ 6, datorită caracterului slab acid al
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
proteine și din acest considerent vor prezenta proprietăți intermediare între cele două grupe de substanțe. 4.2.4.1. Proprietățile fizice Peptidele sunt substanțe solide, cristalizate care nu coagulează la căldură și nu se denaturează. În alcool etilic sunt insolubile. Solubilitatea în apă scade cu creșterea masei moleculare: oligopeptidele formează soluții propriu-zise, polipeptidele formează soluții coloidale. 4.2.4.2. Proprietățile chimice Sunt determinate de prezența grupărilor carboxil și amino libere. Ca și aminoacizii, peptidele au caracter amfoter, deci formează săruri
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
celor 4 catene helicoidale cu o structură terțiară complexă ce include cele 4 molecule de hem. formează structura cuaternară a hemoglobinei. 4.3.5. Forma moleculelor proteice Configurația spațială a moleculelor proteice, respectiv structura secundară și terțiară, determină forma și solubilitatea proteinelor. Din acest punct de vedere se cunosc două tipuri de proteine: fibrilare și globulare. Proteinele fibrilare au structură filiformă formată din catene polipeptidice lungi și stabilizată prin legături de H intercaternare. Structura fibrilară se caracterizează prin rezistență mecanică și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și de proteine fibrilare, de exemplu, fibrinogenul, miozina etc. 4.3.6. Proprietăți fizico-chimice ale proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat că la pHi solubilitatea proteinelor este minimă,-datorită atracțiilor electrostatice dintre moleculele ionizate și crește pentru valori
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat că la pHi solubilitatea proteinelor este minimă,-datorită atracțiilor electrostatice dintre moleculele ionizate și crește pentru valori de pH depărtate de cea a punctului izoionic. Solvenții organici micșorează
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat că la pHi solubilitatea proteinelor este minimă,-datorită atracțiilor electrostatice dintre moleculele ionizate și crește pentru valori de pH depărtate de cea a punctului izoionic. Solvenții organici micșorează solubilitatea -prin scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidratării. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat că la pHi solubilitatea proteinelor este minimă,-datorită atracțiilor electrostatice dintre moleculele ionizate și crește pentru valori de pH depărtate de cea a punctului izoionic. Solvenții organici micșorează solubilitatea -prin scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidratării. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice și le deshidratează. În soluții apoase proteinele manifestă activitate optică levogiră datorită aminoacizilor constituienți optic activi . 4.3.6.1. Proprietăți ionice Proteinele sunt substanțe
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
un rol denaturant asupra proteinelor îl au în căldura radiațiile u.v., razele X, ultrasunetele, iar dintre agenții chimici: sărurile metalelor grele, acizii concentrați, bazele concentrate, acetona, alcoolul, detergenții. Prin denaturare se modifică și proprietățile proteinelor: pierderea activității biologice, diminuarea solubilității, creșterea activității optice. Denaturarea poate fi reversibilă sau ireversibilă în funcție de natura și intensitatea agentului denaturant. 4.3.7. Proprietăți imunologice Datorită structurii spațiale complexe proteinele posedă un grad mare de specificitate reflectat în proprietățile biochimice specifice care se manifestă prin
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
legăturile peptidice dintre aminoacizii din seria L și prezintă specificitate și pentru anumiți aminoacizi. 4.3.9. Reprezentanți ai proteinelor animale 4.3.9.1. Proteine globulare Albuminele sunt proteine răspândite în citoplasmă și în diferite lichide biologice, care prezintă solubilitate în apă și în soluții diluate de electroliți. În albumine predomină aminoacizii monoaminomono-carboxilici, fără triptofan și glicocol. Albuminele au un conținut ridicat de tioaminoacizi și un caracter slab acid.Dintre albuminele animale fac parte: ovalbuminele, lactalbuminele, mioalbuminele, serumalbuminele. Albuminele reprezintă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sursă de vitamine. Datorită structurii chimice foarte variate și a diverselor proprietăți fizico-chimice și biologice, o clasificare a vitaminelor bazată pe criterii științifice este mai greu de realizat. Cea mai folosită clasificare a vitaminelor este cea care ține cont de solubilitatea lor în apă sau în lipide. După acest criteriu, vitaminele se clasifică în două grupe: vitamine hidrosolubile și liposolubile. 7.2. Vitamine hidrosolubile În această grupă sunt cuprinse vitaminele hidrosolubile din complexul B (din care fac parte vitaminele B1, B2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]