1,510 matches
-
de ce este supărat împăratul. Sosiră marii conducători de oști, dintre care trebuie să-i menționăm pe vajnicii generali: RAZĂ FIRBINTE,comandantul luptătorilor cu raze ucigătoare, o namilă în armură roșie, lucitoare, cu orificii pe brațe, piept și picioare, mascate cu solzi portocalii, orificii prin care, pe timp de luptă, țâșneau raze fierbinți.Pe cap purta un coif auriu, cu un minitun în vârf, mascat de false panașuri, prin care, în luptă, arunca fulgere surprinzătoare. Era înzestrat cu puteri supranaturale, astfel că
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
din sufletul său. Pendulând între dorul de casă și dorința de a depăși strâmtoarea satului natal, copilul opta pentru acea nevinovată indispoziție fizică, deturnându-și astfel atenția de la durerile mai adânci. Privit prin prisma ”metaforei zoomorfe”, indecis, undeva între pene, solzi, puf sau blană, emigrantul e o combinație trăznită. Deși are aripi imaginare, care-l duc prin lume, seamănă mai degrabă cu moară de vânt modernă. Expus curenților din toate părțile, își are piciorul solid, bine înfipt în pământ. Numai așa
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
nu mai plouă nici nu va bate vântul temperatura aerului va marca o scădere minimile termice se vor situa ceva mai sus ca de obicei cotele apelor Crișuri au scăzut cu doi centimetri poșghița de la mal s-a rupt în solzi argintii pe semne că la noapte va ploua pe a locuri țipătul sfâșietor al păsărilor va pune în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate
METEO de TEODOR DUME în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372668_a_373997]
-
să stăm cât de mult vom rezista la pescuitul de noapte. In perioada de acalmie, când ne plictiseam așteptând ca vreun curios de pește să ne bage în seamă, am explorat pădurea, căutând lemne pentru foc. Acolo am văzut, după solzii găsiți pe mal, în alte locuri de staționare a pescarilor, că mai fuseseră și alți norocoși, care s-au bucurat de capturi frumoase. Se găseau și lemne din belșug, așa că am adunat o rezervă considerabilă, suficientă ca să aprindem un foc
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
să stăm cât de mult vom rezista la pescuitul de noapte. In perioada de acalmie, când ne plictiseam așteptând ca vreun curios de pește să ne bage în seamă, am explorat pădurea, căutând lemne pentru foc. Acolo am văzut, după solzii găsiți pe mal, în alte locuri de staționare a pescarilor, că mai fuseseră și alți norocoși, care s-au bucurat de capturi frumoase. Se găseau și lemne din belșug, așa că am adunat o rezervă considerabilă, suficientă ca să aprindem un foc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
șarpe ciudat. Nu mai văzu așa ceva până acum. Nu era mare, să fi avut vreun metru în lungime și vreo zece centimetri diametrul capului, dar tocmai acel cap era întruchiparea tuturor ciudățeniilor. Părea un cap de lup, cu blană și solzi, parcă totuși mai văzuse imaginea asta undeva... Monstrul îl privi direct în ochi și se apropie de fața lui. - Hai să-l lăsăm pe idiot că l-a luat Sharp în primire, se auzi vocea umbrei cu bâtă în mână
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
publicat în Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017. Din murmurul mării cântare pribeagă răsună în pânza corabiei-nălucă, iar ziua așteaptă o oră întreagă lumina-n amurg sângeriu să se ducă. Sirene se zbat în roșcatele valuri, orbind orizontul cu solzii din fluturi... când singurătatea rămâne pe maluri și noi ne ascundem în albele-i scuturi. Cântarea pribeagă adastă în mine, mă mângâie-ncet cu subtilele-i note umile, gingașe, ar vrea să domine tot trupul și sufletul prins în calote
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și-l roagă pe Domnul să-ntindă o mână. Citește mai mult Din murmurul mării cântare pribeagărăsună în pânza corabiei-nălucă,iar ziua așteaptă o oră întreagălumina-n amurg sângeriu să se ducă.Sirene se zbat în roșcatele valuri,orbind orizontul cu solzii din fluturi...când singurătatea rămâne pe maluriși noi ne ascundem în albele-i scuturi.Cântarea pribeagă adastă în mine,mă mângâie-ncet cu subtilele-i noteumile, gingașe, ar vrea să dominetot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
arcuite, spre oglinda de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet plesnește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii în valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude ... Citește mai mult Iarna, cristaline undepe sub gheață se strecoarăși-n noapte argintul luniiîl transformă-n poleială.Ajunge o zi-nsorităsă se subțieze gheațași prin margini dantelatesă pătrundă-n apă viața.Sălciile arcuite
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-n apă viața.Sălciile arcuite,spre oglinda de cleștar,lasă gheța ce le-mbracăsă prelingă stropi de apă.Cade acum o picăturăși alta se pregătește,gheața râului în razeși cristale-ncet plesnește.Zăresc peștii curcubeu,aurii și argintii,ce-și pun solzii în valoare,fluturând din aripioare.Susur duios se aude... IV. MĂRȚIȘOR, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim câteva: :”Ora de identitate”, poezii, ed. Porto Franco, Galați, 1993; ”Emigrantiada”- poezii, ed. Harvia, Tulcea, 2000; Undeva la poarta raiului”, poezii, ed. Ex Ponto, Constanța, 2010; ”Solzi de primăvară”- poezii, ed. Ex Ponto, Constanța, 2012 etc. Acest proaspăt volum, ”Frumoasa mea, Transpoezia”,apărut la editura PIM, Iași, 2016, definește un poet matur, exersat, un poet care are conștiința harului său poetic. Și iată ce ne spune Mioara
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LUNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
izolat de restul legiunilor mamă, Publius Licinius s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâna perșilor. Legiunile rămase au fost pur și simplu spulberate de ploaia de săgeți a arcașilor parți și atacului catafracților călare îmbrăcați în armura solz de pește din cap până la copita calului. Restul îl știți ilustre, Crassus a pierit în luptă iar capul lui a fost adus la Roma. Trupele regelui armean Artavardes al II-lea au avut aceeași soartă. Doar noaptea a reușit să
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cine să definească vrerea închisă sub carapacea emoțiilor pătimașe? Cine să bifeze aripile noastre în cosmos? Cine să vină la țărm din marea secată? Cine să ne curețe de solzii tămăduitori? Nu e Cineva să ne rănească, Nu e Cineva să ne supună. Deși murim, untdelemnul vibrează în luntrea extaziată, iar noi înotăm în acest oazis sfânt. Cine să ne aducă focul, în proaspătă joie? Cine ne inspiră, să-I
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
Cine ne inspiră, să-I dăm toată sarea din mare? Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne de acest înveliș îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin) Referință Bibliografică: CINE SĂ
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne de acest înveliș îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin) Referință Bibliografică: CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
în mișcare de un resort ocult pe care ne vom încerca a-l descoperi. Ziarele opoziției iau peștele acesta în mână, se uită la el și-l rearuncă râzând în apele vremii. "Mă crezi pește" zise o ființă purtătoare de solzi cătră regele Satyawrata care, scăldîndu-se, o prinsese cu mâna în râul Kritamala. "Adevăr grăiesc ție, eu sânt Vișnu și nici oceanul nu e-ndestul de mare ca să mă încapă". "Mă crezi veleitate de reformă? Poate să-ntrebe presa oficioasă. "Adevăr grăiesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scumpe, cămașă în dungi bej, cu butonii manșetelor, vizibili cred, și de pe Vîrful cu Dor, pantaloni ou de rață, cu dungă lamă de brici, pe umeri, lejer, ca să fie, o geacă-buret, tot ou de rață, pantofii, castană, sclipind din toți solzii lor șerpești, ce mai apariție trăsnet. Zic. Ăsta e Mircea Crișan. Și trec strada: Sînteți domnul Crișan, nu-i așa? Nu, domnule, îmi răspunde insul și, după doi-trei pași: Vă referiți la Mircea Crișan, nu? Da, zic. Nu, domnule. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Spectacolele de sunet și lumină" de pe stadioane, găunoase ele însele, traduceau, involuntar, găunoșenia naționalismului ceaușist. Se-ntîlneau, în scenarii asiatice, voievozi cu recitatori din Nichita Stănescu, cete de călușari opincați cu Samsoni și Dalile dezbrăcați, pionieri cu academicieni, drîmba cu harfa, solzul cu trombonul. Știm noi pe cineva, nu?, care teribil s-ar mai vrea regizor al genului. Nu se mai poate. Dar un surogat ca cel recent, al decernării premiilor rebotezatei Fundații Culturale Române cu ingredientele de rigoare, de la recital de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Los răzbubuie; În flăcări capul său, ca luminosul soare văzut prin pîcla ce mărește 80 Discul în viziune-ngrozitoare pentru Ochii muritorilor ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc în tine, și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc, solzii tăi care gonind dogit răsună. 85 Și dacă Los sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
80 Discul în viziune-ngrozitoare pentru Ochii muritorilor ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc în tine, și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc, solzii tăi care gonind dogit răsună. 85 Și dacă Los sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi murit în sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru Ochii muritorilor ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc în tine, și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc, solzii tăi care gonind dogit răsună. 85 Și dacă Los sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi murit în sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-al lui Los sălaș? Picioarele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Spectru, Cu Pizma și-n zadar în jurul chipului de stana înota. Acum nemaistînd Drept, Regele Luminii întins cu furie 435 Din coadă să plesnește prin aprigul adînc; pleoapele-i, ca Soarele Care răsare în mîndria-i, toate adîncurile Groaznice le luminează, Solzii săi străvezii răspîndesc lumină precum ferestre ale dimineții, Gîtul sau flăcări scoate cu mînie și cu măreție, el biciuiește Hăul, Lovind pustiele și stîncile; pustiele puterea să o simt, 440 Se scútură din somnuri, fac semn cu groază Chemînd Leul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuceritori tătari care-și făceau pat din femei Încolăcite, Brummell n-a avut niciodată asemenea prăzi și trofee ale triumfului. Vanitatea nu i se Îmbiba niciodată cu un sânge arzător. Sirenele, fiicele mării, cu vocea lor ispititoare, erau acoperite cu solzi de nepătruns, cu atât mai fermecătoare, ehei!, cu cât erau mai periculoase. Dar vanitatea lui nu pierdu nimic; dimpotrivă. Nu l-a lovit niciodată vreo altă pasiune care s-o contracareze și s-o echilibreze pe aceasta. A domnit singură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de lumină/și stropi de pace " " des gouttes de lumière/et de paix " (Stalactita/La stalactite) (Miclău, 1978 : 175) ; " gheare de lumină " " șes griffes de lumière " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu pleurer ou sourire ?) (Miclău, 1978 : 185) ; " solzii de ispita " " écailles de tentation " (Pax magna/Pax magna) (Miclău, 1978 : 189) ; " cornul de luna " " le croissant de la lune " (Veniți după mine tovarăși ! Suivez-moi camarades !) (Miclău, 1978 : 209) ; " pași de plumb " " pas de plomb " (Leagănul/Le berceau) (Miclău, 1978 : 213
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]