1,529 matches
-
puțin înaintea ventralelor. Anala scurtă. Caudala trunchiată, ușor emarginată sau ușor scobită, cu 14 radii lungi, excepțional 13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi, de formă variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui o serie de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
cu 14 radii lungi, excepțional 13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi, de formă variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui o serie de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului pete laterale mărunte cu o dispoziție foarte variabilă: fie sunt dispuse neregulat
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi, de formă variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui o serie de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului pete laterale mărunte cu o dispoziție foarte variabilă: fie sunt dispuse neregulat ("Sabanejewia caucasica") sau în serii
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
caudalei se află 2 pete brune, una superioară, alta inferioară, de formă variabilă; niciodată o pată neagră intens (genul "Cobitis" are o pată verticală neagră la baza caudalei). Dimorfismul sexual pronunțat. Masculii sunt doar puțin mai mici decât femelele, fără solz Canestrini (la genul "Cobitis" masculii au un solz Canestrini ("lamina circularis") pe a doua radie îngroșată a pectoralei); corpul masculului are două îngroșări puternice laterale înaintea dorsalei, separate de o sugrumătură; aceste umflături apar doar la atingerea maturității sexuale și
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
alta inferioară, de formă variabilă; niciodată o pată neagră intens (genul "Cobitis" are o pată verticală neagră la baza caudalei). Dimorfismul sexual pronunțat. Masculii sunt doar puțin mai mici decât femelele, fără solz Canestrini (la genul "Cobitis" masculii au un solz Canestrini ("lamina circularis") pe a doua radie îngroșată a pectoralei); corpul masculului are două îngroșări puternice laterale înaintea dorsalei, separate de o sugrumătură; aceste umflături apar doar la atingerea maturității sexuale și sunt mai evidente în epoca de reproducere. Dinții
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
le (s) este un ordin de pești osoși teleosteeni bentonici sau demersali răpitori slabi înotători cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două înotătoare dorsale distincte, dar apropiate, prima, foarte înaltă, constă din radii spinoase. Înotătoare anală unică sau dublă, cu 1-4 radii spinoase. Înotătoarele
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
botul ușor alungit, ochi mari și gura largă așezată oblic și cu dinți mici pe maxilare. Înotătoarea dorsală este inserată în jumătatea posterioară a corpului, în urma înotătoarelor ventrale, care au poziție abdominală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva mai închis pe spate și alburiu pe abdomen. Masculul are un organ copulator (numit gonopodiu), rezultat din transformarea înotătoarei anale și prin alungirea radiilor 3-5 ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise ușor prin făină și l-a așezat în tigaie. După ce peștele s-a fript bine pe o parte, l-a întors pe cealaltă cu o îndemânare fără greș, iar când s-a fript
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o ridici și... În lumina difuză te lași dus cu mintea și inima Într-o lume dispărută În spuma sidefurilor unui Răsărit prin care Însuși Cantemir umblă pe vârful botinelor. „Cântul lui Teleor” (Teleorman/Deliorman/Pădurea Nebună) text prefirat cu solzi smulși de pe cuvintele vechilor hrisoave este un imn pentru Libertate, un exercițiu repetat dinaintea zilei În care autorul așează și Inorogul și Arlechinul În fața viitorului cărții sale. Povestea poate să Înceapă! Bine, rău, intrigă și frumusețe diafană, paginile următoare mustesc
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Pe spate se află două organe electrice reniforme, bine dezvoltate și puternice, care mărginesc capul pe toată lungimea sa și proeminează la suprafața corpului, fiind vizibile la exterior. Organele electrice pot să producă descărcări electrice puternice, care
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
Scuturile supralabiale sau supralabialele ("Scuta supralabialia"), numite și scuturi labiale superioare sau labialele superioare sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului și care mărginesc deasupra buzele superioare. Supralabialele variază, în număr și mărime, după specii, și chiar în interiorul aceleiași specii; de obicei sunt în număr mai mic de 10. Ele sunt situate între scutul rostral
Scutul supralabial () [Corola-website/Science/334076_a_335405]
-
fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic, conic. Au corpul acoperit cu solzi mijlocii (70-110 pe linia laterală). Gura mică, transversă. Dinții sunt slab dezvoltați, dispuși pe premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, limba de obicei fără dinți. Înotătoarea dorsală lungă și înaltă cu 18-25 radii (IV-XII radii simple și 10-17 radii divizate). La
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
lacurile și râurile din câmpii. În Euroasia sunt răspândiți în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică, de la Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara. Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc. Sunt descrise 13 specii. În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul ( thymallus)
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care se înalță pridvorul deschis. Acesta este înconjurat de cinci arcade frontale și două laterale susținute de perechi de coloane scurte de marmură albă, decorate în spirală sau cu solzi, după modele vechi românești. Peretele exterior din stânga și din dreapta ușilor de intrare este, de asemenea placat cu marmură și, mai sus, împodobit cu icoane din mozaic. Ușile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinții Petru și
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30-40 cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5-1 kg; poate să atingă 25-30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
până la țărmul Angliei), Marea Mediterană, Marea Neagră pe coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei, Turciei. Posibil să existe și pe litoralul românesc al Marii Negre. Este un pește mic, având o lungime de până la 10-12 cm, de obicei 6-8 cm. Corpul alungit, turtit dorsoventral anterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul triunghiular, moderat deprimat. Botul lat, cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70x1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a interiorului bisericii. În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în „solzi”, cu pantă înaltă și o ușoară frângere în zona absidelor. Streașina largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți. Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
de restaurare în ultimii 25 de ani. Se intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn. Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
este ușor teșit (lățit), gâul este scurt și corpul are o formă cilindroidă, animalul are picioare scurte. Coada este groasă și rotundă ea măsoară ca. 2/3 din lungimea corpului. le au lungimea corpului între 60 și 80 de cm. Solzii șopârlelor au un aspect crustos, crustele fiind alcătuite din plăci cornoase. Pe partea ventrală corpul este neted fără cruste. Specific este culoarea petelor portocalii de pe partea dorsală care sunt în contrast cu desenul dungilor de culoare închisă, acest caracter morfologic atrage atenția
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
bazei înotătoarei ventrale. Înotătoarele pectorale cu 17-18 radii. Înotătoarea caudală mare și lată; lobul inferior al ei este mai lung decât capul. Înotătoarea anală începe în urma verticalei capătului anterior al bazei înotătoarei dorsale . Linia laterală este ușor curbată, cu 53-69 solzi. Dinții faringieni sunt netezi și dispuși pe un rând, cu o formulă 6-5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
pe un rând, cu o formulă 6-5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
capul relativ mic și botul scurt, aproximativ conic, cu gura inferioară semilunară. Buza de sus întreagă, cea de jos întreruptă la mijloc pe un spațiu mare. Cele 4 mustăți de pe partea ventrală a botului sunt turtite lateral. Este lipsit de solzi, iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
de la poalele munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]