1,120 matches
-
el în anii de după război, mai ales în 1947-1948, își amintesc că devenise de nerecunoscut: era deprimat, de-a dreptul înfricoșat, viitorul i se înfățișa crâncen. P., pe care G. Călinescu îl cunoscuse ca pe „un om dedicat bucuriilor inedite, somptuos, plin de o jovială comunicativitate”, era acum doborât de o mare tristețe. Era atât de speriat, încât se mutase de acasă într-o odăiță din clădirea Facultății de Litere, unde se credea mai la adăpost. S-a dovedit că avea
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Liviu Rebreanu credea că P. „aduce o notă nouă în critica românească: omenia”. Pe de altă parte, glosele lui impun stilul artist al criticii. Fraza este bogat ornamentată, are o vibrație euritmică, o fluiditate melopeică, discursul se desfășoară în falduri, somptuos, ca în arta barocului. Interpretul cultivă cu voluptate fraza de bogată și complicată broderie, apelează la perioada amplă, în care alternează ingenios întorsătura arhaică și rafinamentul lexical modern. În fine, pentru elaborarea ediției critice a operelor lui Eminescu (Premiul de
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică prin realismul ei”, purtând „haina somptuoasă a limbii române moderne”). În paginile revistei apar Al. Macedonski (nuvela Cămătarul), I.Al. Brătescu-Voinești (schița Întâmplare), Cincinat Pavelescu (versuri). După ce dăduse, sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase numere
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
un minei pe luna noiembrie, scris în 1513 din porunca lui Neagoe Basarab și dăruit de acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite în
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
adoptivă. Apele sale curg chiar în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași ape spală cheurile noilor orașe californiene, clădite mai ieri de cea mai recentă seminție de oameni și tot ele spală țărmurile ofilite dar încă somptuoase ale pămînturilor Asiei, mai străvechi decît Abraham; iar între ele plutesc, aidoma unor căi lactee, insule de mărgean, nesfîrșite arhipelaguri necunoscute, precum și impenetrabilele insule ale Japoniei. Astfel, misteriosul și divinul Pacific înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
legături din interiorul familiei generalului paralitic). „Oribil” este faptul că nu există nici o geană de lumină pe tot parcursul anchetei și că, în afară de primele și ultimele pagini, California trăiește sub răpăielile unei ploi incapabile să spele murdăria lumii. Nici casele somptuoase ale milionarilor, nici apartamentul meschin al lui Marlowe nu-ți oferă un adăpost rezonabil în fața unei maladii inspirate odată cu aerul. Lumea străbătută de detectiv e, de fapt, moartă chiar înainte de a începe el s-o studieze. Cadavrul „oribil și putrezit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
inimii sale de prințesă au putut să răspundă milioane de inimi de muncitoare, țărance și intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua! și dacă sforțările diplomaților din toate țările și din toate timpurile au dat de atâtea ori greș în străduințele lor de a salva Pacea, poate de data asta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri, ies la iveală neprețuite veșminte de mireasă pentu Umurli. Găteli, sulimanuri, măști
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
unei lumi crepusculare, ca și Mateiu I. Caragiale, al cărui urmaș se dovedește a fi și prin viziune, și prin stil. Este un pictor al Bucureștiului, oraș pe care-l iubește cu frenezie, al anotimpurilor și topografiei urbei, marcată de somptuoase restaurante și cârciumi sordide, unde eroul povestitor se „cufundă în lafuri și palavre”. E o lume de sibariți, atinsă de o anume morbiditate, situată, ca și la Mateiu I. Caragiale, între rafinamentul culturii occidentale și farmecul frust răsăritean, în evocarea
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
spre pendul, am comandat încă un pahar. Mi-am amintit că, tot învârtindu-mă pe străzi, dădusem peste o scenă care îmi revenea acum în fața ochilor, cu răbufnirea ei de fericire burgheză: la intrarea într-una din acele locuințe particulare somptuoase, un doctor în halat alb își lua rămas-bun de la un pacient bătrân, pe care-l însoțea o soție în vârstă. Era evident că medicul se bucura de răcoarea câtorva fulgi care i se așezau pe capul descoperit și că-i
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îndreaptă cunoașterea se numește Martin Luther. L-am găsit edificator pentru aflarea preocupărilor nu doar religioase, ci și culturale, pentru detectarea unui alt mijloc de comunicare între Vest și Est. La Batthyăneum, Biblia lui Luther se găsește în diverse ediții somptuoase, dar și sub formă de carte de citire destinată studiului în școli și colegii. Tipărite la Wittenberg, Dresda, Frankfurt, Jena, reeditate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în orașele Germaniei, dar și în alte centre tipografice ale Europei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
afară, posibilitatea de a se trezi înăuntru. În durata somnului său, fecund, poetul e „mort” ca ins obișnuit. În acest înțeles, creația este „moarte”. Poet e, în consecință, cine știe să „moară”. Poetul devine, prin „moarte”, un simplu „glas / Așezat somptuos / În al cărții sicriu”. Devine, cu alte cuvinte, argheziene: „un nume adunat pe-o carte”. Cei vechi credeau că numele sunt „puteri”, că în nume e cuprinsă chintesența numenală a individuațiunilor, partea lor de eternitate. Aflând doar în „somn” „cum
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Aug. Doinaș. Textele, de mică întindere, sunt adevărate poeme în proză, care păstrează o mare parte din suprarealismul debutantului din 1930. Cele mai ample, unde autorul poate experimenta modalități narative noi, din care nu lipsesc viziuni onirice, descrieri de interior somptuoase sau urmuziene, îl recomandă ca pe un foarte modern autor de literatură fantastică. Ambiguitatea, echivocul, ezitarea rămân caracteristicile principale ale acestei prozei, întregite de ironia fină și de umorul de bună calitate. În periodice a publicat traduceri din Villon, Shakespeare
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
al doilea război. Câmpia și Orașul, adevărații protagoniști ai Cărții de la Metopolis, își împart și dominația asupra universului fictiv din Iarna bărbaților. După cum tot în cartea de nuvele apare cu pregnanță tiparul structural al repetiției, a cărei fenomenologie o înscenează somptuos viitorul roman. În ciclul de proze Masa cu oglinzi, sub semnul revenirii stă mirajul numit de cineva „apa celor fără de viață”. Iar în Ploaia și biserica pe roate, toată narația se rezumă la repetarea unui text pe care nu numai
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
și daouli se Îmbinau cu aceeași savoare cu care o făceau petalele de trandafir și mierea În patiseriile locale. Lefty se puse din nou pe mers și curând ajunse la cazinoul din Smirna. Intrarea, flancată de ghivece cu palmieri, era somptuoasă, dar ușile erau larg deschise. Păși Înăuntru. Nu-l opri nimeni. Nu era nimeni prin preajmă. Urmă covorul roșu spre primul etaj și intră În sala de jocuri. Masa de barbut era liberă. La roata de ruletă nu era nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și copii stând pe vine și defecându-se În spatele grămezilor? V-am povestit cum duhoarea femeilor cu smochine se combina cu mirosuri mai plăcute, de migdali, mimoze, lauri și piersici, și cum toată lumea purta măști de carnaval și lua cine somptuoase pe puntea fregatelor? Vreau să pomenesc aceste lucruri pentru că toate se Întâmplau În acel oraș care nu era propriu-zis un loc, care nu făcea parte din nici o țară, pentru că era el Însuși toate țările și pentru că acum, dacă vă veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În stilul de om-orchestră al orei de vârf din timpul serii, turnând cu mâna dreaptă whisky În timp ce cu stânga umplea halbe de bere, cu cotul Împingea suporturile de pahar, iar cu piciorul pompa la butoi. Lucra În grota aceea subterană, somptuos decorată, Între paisprezece și șaisprezece ore pe zi și În tot acest timp nu stătea o clipă. Dacă nu turna băutură În pahare, umplea tăvile cu koulouria. Dacă nu rostogolea un butoi nou de bere, punea ouă răscoapte Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
străzi mai la vest de Hurlbut, dar, cu toate acestea, era o lume total diferită. Cele patru străzi mai mari, Burns, Iroquois, Seminole și Adams (chiar și În Indian Village Omul Alb luase jumătate din nume), erau mărginite de case somptuoase, construite În stiluri eclectice. Stil georgian din cărămidă roșie alături de Tudor englezesc, care dădea În stil franțuzesc de Provence. Casele din Indian Village aveau curți mari, alei impozante, cupole ruginite În mod pitoresc, statui de negri servili (ale căror zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ai Romei, nu și-ar mai permite să-și înveșmânteze sufletul cu atâta mărinimie. Iar plodul ei, Drusus, în care și-a pus atâtea speranțe, îl dezamăgește profund. Scuipă plin de năduf pe jos, fără să-i pese de mozaicul somptuos. Nu e decât un copil crescut în puf, obosit de prea mult belșug. Oftează din greu. Deh! Feciorul lui taică-său. Dă din cap încruntat. N-are de ce să-și piardă timpul cu țâncul ăsta. Rolul pe care i l-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un mod aproape scandalos. Nici nu vrea să-și amintească ce avea pe ea și cum s-a purtat la ședința de recitări organizată de Vipsania... Germanicus însă încuviințează imperceptibil din cap. Evident, este și el frapat de îmbrăcămintea ei somptuoasă. Dar țesătura vopsită în nuanțe multiple nu i se pare câtuși de puțin deplasată. Încetinește pasul în același timp cu Iulius Agrippa. Amândoi, sensibili la frumusețe, doresc instinctiv să câștige un pic de răgaz pentru a putea admira în voie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
murmură niște scuze încâlcite. În sfârșit, cu un uruit, poarta se închide în spatele lor, rulând pe cei doi pivoți amplasați în prag și pe tocul de sus. Odată ajunși în stradă, Velleius Paterculus se oprește dezorien tat la vederea lecticii somptuoase care-i așteaptă. — Ce-i? se impacientează Nero. — Mă lași și pe mine să vin cu tine, cezare? E o onoare prea mare... Tiberius râde și-i face vânt să se suie. Îi place lipsa lui de aro ganță. Câți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
promenadă monumentală. Pe pajiștea verde care se întinde de-a lungul fluviului nu mai e loc să arunci un ac. Câmpia este ticsită. În depărtare, dincolo de puzderia de oameni, se zăresc dumbrăvile sacre și lanțul de porticuri, teatre și temple somptuoase ce tind să reducă restul orașului la rolul unei dependințe a acestui cartier. Privirea i se agață de tumulul circular cocoțat pe un piedestal uriaș de marmură albă, în vârful căruia se distinge cu claritate, chiar din locul unde se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
el posac. Își strecoară totuși brațul pe după talia ei. În spatele lor, Velleius Paterculus scoate aburi pe nări, ca un taur întărâtat. Nero îi dă un cot în burtă, avertisment să se liniștească. În sfârșit, apar opt lecticari, înveșmântați în uniforma somptuoasă a Fabiilor. Își croiesc cu greu drum printre oameni. Duc pe umeri o băncuță de două locuri, acoperită cu un baldachin ar cuit. Marcia Medullina se asigură că în jurul lor nu se află decât Tiberius și tânărul său protejat și-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tinerețe. Paterculus îi soarbe extaziat cuvintele. Flaminul încearcă dis perat să o calmeze: — Lasă, dragă, lasă... Se întoarce rugător spre Augustus: — Soția lui Ovidius este o femeie virtuoasă... Se oprește la auzul unui huruit greoi. Un car pe patru roți, somptuos împodobit cu fildeș, s-a oprit la mică distanță de grila jul de fier ce protejează incinta sacră. Cei doi cai înhămați la jugul prins de oiște sforăie zgomotos pe nări. Ca prin minune, peste toată suflarea prezentă se lasă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tineri străjeri cu uniforme roșii și coifuri de argint ținându-și lăncile pieziș. La ora opt bătu primul clopot. Ca la un semn, clopotele bisericile din Roma, răsunară unul după altul. Era începutul sărbătorii de Înviere. În scurtă vreme, trăsurile somptuoase ale nobililor invitați la slujbă începură să se înghesuie până la intrarea în piața San Pietro. Nobilii își făcură loc prin mulțime și dispărură pe rând înăuntrul bazilicii. Puțin înainte de ora nouă se deschiseră porțile de pe laturile. Călugării și pelerinii adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]