1,164 matches
-
modalitatea concretă de cunoaștere. Proba "Ghici, cine?" seamănă mult și cu un chestionar (descrierile 13 și 14 sunt de tip interoagativ. Diferența dintre chestionare și proba "Ghici, cine?" este sensibilă, dar există. Ea constă În faptul că, prin proba menținată sondăm mai puțin aspecte ce vizează unele fenomene de grup și mai mult calități, trăsături de personalitate care sunt necesare pentru realizarea În bune condiții a unei activități de grup. Sunt cercetate trăsături ca: sociabilitatea, egoismul, agresivitatea, popularitatea, pălacerea de a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
încerca să fixezi în cuvinte însuși tranzitoriul este o nebunie: "Acum, chiar acum, când citești tu, cititorule, / cuvintele acestea, / viața mea curge în fața ta / și viața ta curge în fața cuvintelor mele" (Comunicare). Concomitent, totuși, ochiul mărit, excedat, trudit continuă să sondeze "invizibilul răsărit din lucruri..." Printre metaforele stănesciene obsedante figurează câteva piatra, copacul, frunza, vulturul, îngerul, aripa, iarba, lacrima, lumina, pământul, sfera, degetul, cifrele care prin frecventă repetiție instituie un mit personal (în sensul dat de Charles Mauron); în practică, termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a cunoaște preferințele elevilor în legătură cu modul de adresare al profesorilor am alcătuit un chestionar pe care l-am aplicat la un set de 5 clase de la anul I și până la anul V, totalizând de elevi. Totodată, printr-o anchetă, am sondat opinia elevilor în legătură cu alte aspecte ale acestei probleme. Chestionarul cuprinde următoarele întrebări: 1. Care mod de adresare din partea profesorilor îl preferi? (S-au oferit elevilor modurile cele mai frecvente de adresare, urmând ca ei să-l indice pe cel care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apelativul "elevul x". Foarte puțini elevi (3,45%) preferă să li se spună după numele mic diminutivizat în familie. Numai 2 elevi (1,15%) doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x". Următoarea întrebare a căutat să sondeze opinia elevilor în legătură cu modurile de adresare care le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dar nu există cererea de a face acest lucru. O modalitate chiar mai puțin sugestivă este aceea de a întreba pacientul hipnotizat: „Mă întreb de ce Mary (numele pacienteiă a avut aceste dureri de cap în ultimul timp?” sau pentru a sonda și mai mult, „Mă întreb dacă cineva ne poate spune despre durerile de cap (sau orice alt simptomă”. Adesea ni se va face cunoscută o stare a eului. Uneori o stare a eului se exprimă numai prin simptomul din corp
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
stadiul de „experiment” sau, oricum, nu au căpătat consistența și penetranța absolut necesare în prezent. Conștienți că, prin orice tentativă de a realiza măcar un flash al solicitantei și importantei activități diplomatice, am încercat să pătrundem în această complexă realitate, sondând mai ales ATITUDINILE. Pentru că orice încercare rigidă de clasificare ori de strictă ierarhizare a reactivității umane nu ar fi sortită succesului, am încercat să comparăm rezultatele unor investigații efectuate în 1994-1995 cu cele obținute prin investigare psihosocială în același domeniu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ancestrală Ă izvor de energie” (III, 149). De fapt, există la Cioran o veritabilă frică de succes; în adâncuri, nu se poate elibera de vanitate, de răbufnirile orgoliului, de bolile eului. Caută atunci anonimatul, își explorează trupul, face apologia eșecului. Sondează nimicul originar: „Trebuia poate să rămânem la stadiul de larve, să ne abținem să evoluăm, să rămânem liberi și neterminați, să ne statornicim în ratare și să ne istovim la nesfârșit într-un extaz embrionar” (III, 23). De altfel, ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
frust la el. Această primă parte a piesei e o metaforă a ceea ce se numea pe vremuri "umanism socialist" grija omului față de om care însemna, în fond, agresarea și sufocarea omului de către om! Al doilea nivel e de adîncime, dramaturgul sondînd în ființă, în straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și în calitate de coordonator de teze de doctorat ca teoretician prin cărțile publicate și talentat orator. Toate acestea configurează o operă autentică, fiind unite printr-un fluid, la rădăcina lor, pe care-l recunoaștem ca stil personal. În teoria sa poetică sondează adânc în plan ontologic spectacolul lumii ascuns, "scoțându-l astfel din ascundere" (v. Heidegger), printr-un demers cu altitudine teoretică admirabilă. Aici se dovedește un pasionat al conceptului luat ca instrument al construirii operei, fie ea artistică, fie teoretică. El
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-l din nou pe Alexa Visarion, în 1984, cu un alt film după Caragiale Năpasta, rămînînd, de data aceasta, în limitele controversatei drame, fără a mai recurge la împrumuturi și ecouri din alte lucrări, ci propunîndu-și o investigație pe verticală, sondînd în adîncimile abisale ale celebrelor personaje caragia lene. După propria-i mărturisire, pe cineast l-au interesat mai puțin contextele sociale în care se desfășoară drama, concentrîndu-și întreaga atenție asupra datelor general umane pe care i le furnizau personajele, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de la Bulandra cu D'ale carnavalului. Spectacolele mele care își au, cred, făgașul lor propriu, sunt născute din atitudinea lui Pintilie, care a înțeles că dramaturgia lui Caragiale nu este o simplă lecție școlărească despre moravuri și ticuri. El a sondat în zone fertile inedite, reușind să aducă în fața publicului un Caragiale real și mai ales integral, căci Pintilie a "citit" întreaga operă a lui Caragiale prin acel D'ale carnavalului. Acum toată lumea îl știe crede că îl știe! pe Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Popescu este un autor dificil, profund, care permite reprezentarea unor idei, situații, personaje reale, într-un fel de proces pe care arta l-ar intenta vieții. Am lucrat câteva texte de D. R. Popescu pentru că el m-a ajutat să sondez prezentul, să înțeleg drumul unor existențe mai puțin obișnuite. Am mai montat doar câte un text de Ion Băieșu și Fănuș Neagu. De fapt, așa cum am mai spus, întotdeauna îți alegi piesa în care exiști și tu și încerci să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu cele cognitive, manifestate ca o criză de cunoaștere, de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.). - Acțiunea se caracterizează printrun ritm mai lent, fiindcă episoadele narative alternează cu pauze descriptiv analitice, sondând viața interioară a eroilor. - Specifică nuvelei psihologice este structurarea imaginarului artistic pe un plan narativ exterior, centrat pe relația dintre protagonist și celelalte personaje, și pe un plan analitic, interior, în care sunt surprinse dileme morale, stări psihice și afective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului modern). Pentru a surprinde această totalitate, romanul își deplasează centrul de greutate dinspre universul rustic spre mediul citadin, dinspre acțiunea exterioară spre zonele interioare, sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții, a bolii etc. Subiectul nu încearcă o poziționare a fabulei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de parveniți căruia îi aparțin cei din familiile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Aceștia sunt surprinși în rețeaua unor conflicte de interese, legate de moștenirea averii lui moș Costache. Străpungând opacitatea existenței lor banale, naratorul heterodiegetic dezvăluie liniile de forță ale caracterelor, sondează psihologii, deplasând adesea accentul de pe evenimentul exterior pe cel interior. Dea lungul celor douăzeci de capitole, perspectiva narativă omniscientă este, în general, obiectivă. Ea este însă frecvent substituită de pers pectiva subiectivă a unui personaj focalizator. Astfel, în incipitul descriptiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creșterea volumului de muncă, exploatarea cotidiană, impunerea unor standarde tot mai înalte ("parametri" de atins!) stâlcesc și transformă viața și sexualitatea. Sexul occidental se caracterizează prin două cuvinte: depasional și rece. Un sex al capitalului. Iluzia că prin sex omul sondează adevărul din el se bazează pe o tradiție discursivă istorică, de la vechii greci la omul occidental. Sexul redevine, de la o generație la alta, secretul universal, adevărul suprem, bătălia ultimă pentru satisfacerea voinței de a cunoaște și a dorinței de putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
referitoare la cauzele de nulitate în Codul civil apărând o cauză de nulitate în plus. Instituția nulității comerciale a fost translată cvasiidentic în domeniul dreptului comun, în privința persoanei juridice în general. Făcând abstracție de această sursă de inspirație atipică și sondând ansamblul dreptului privat, transferul normativ poate fi criticat. Resorturile reglementării comerciale țin de necesitatea protejării terților care contractează cu bună-credință cu societatea comercială, de necesitatea salvgardării ființei societății comerciale, de securitatea circuitului comercial orientat spre exploatarea oportunităților economice. Dreptul comun
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sunt hipersensibile, amplificând semnificația unui gest și a unui cuvânt; inadaptați superior, intelectuali lucizi care trăiesc drama inflexibilității conștiinței, spirite absolutizante; eroi învinși de propriul lor ideal și care trăiesc drama destinului tragic. Camil Petrescu folosește formule estetice moderne și sondează în străfundurile subconștientului. El apelează la maniera proustiană a fluxului memoriei, monologul interior ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice, un limbaj remarcabil prin imaginile intelectuale, puține figuri de stil, considerând scrisul ca pe un act de eliberare existențială. Ultima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se transformă într-o farsă"85. Fernando trece de la viață diurnă la cea nocturnă, dorind să facă o cercetare rațională, în căutarea a "ceva" ce nici el nu stie ce. În realitate, vrea să se cunoască pe șine, să-și sondeze latura malefica a personalității și, ca să-și atingă scopul, are nevoie de altă viziune, pe care numai lipsa vederii i-o poate da. Credință această, care poate părea paradoxala, nu este nouă. Un mod de gândire similar îl întâlnim la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și de grup, clinice (centrate pe persoană) și focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari, ancheta pe bază de chestionar, chiar prin autoadministrare. Prin intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorințele, aspirațiile, interesele vocaționale ale elevilor în vederea realizării orientării lor școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat o revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile extra-conștiente. Ea se vede obligată să apeleze la un fel de introspecție deghizată și ca atare insuficient de metodică, în fond, vechea cercetare filosofică, indiferent dacă era sau nu o formă de introspecție exagerat de interpretativă, putea totuși dezvălui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
veșnică" este imanentă vieții psihice deliberante și țelului ei, eliberarea. Răsplata și pedeapsa sînt asumate pe parcursul vieții temporale, deși această justiție temporală nu poate fi sesizată DECÎT LA NIVELUL DELIBERĂRII INTIME, adică prin autoanaliză și autocontrol introspectiv, perfect apte să sondeze profunzimile extraconștiente ale vieții psihice datorită faptului ca atît conștientul, cît și extraconștientul nu sînt spațial separate, ci legate funcțional. Tentația de a contesta imanența justiției este cu atît mai mare, cu cît acesteia îi este opusă injustiția evidentă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și de grup, clinice (centrate pe persoană) și focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari, ancheta pe bază de chestionar, chiar prin autoadministrare. Prin intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorințele, aspirațiile, interesele vocaționale ale elevilor în vederea realizării orientării lor școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
a urmat este foarte diferit de cel al lui Freud".5 Aproape obsesiv, cei care încercau să marginalizeze valențele demersului psihanalitic invocau eseul Noua structură și opera lui Marcel Proust, scriitorul manifestându-și aici mefiența în legătură cu posibilitățile freudismului de a sonda psihicul uman și, implicit, domeniul literaturii. E însă foarte probabil ca autorul Tezelor și antitezelor să nu fi asimilat, până la acea dată (1936), conceptele fundamentale ale medicului vienez, mai ales că eforturile sale erau conjugate spre redactarea lucrării de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]