686 matches
-
visez. Peste Încă o zi, aveau să mă ducă pe limba de nisip unde mă dădusem prins, ca să mă ucidă cu pietre. Eram sfârșit de oboseală căci nu-mi dădeau decât o fiertură de ierburi, cât să nu mor Înainte de sorocul hotărât de Vindecătorul lor. Mi-era mereu sete, iar munții pe care Îi zăream erau prea Îndepărtați. Înțepenisem, chircit cum eram, prins de bulumacul ăla cu mâinile și cu pășitorii. M-am trântit pe o parte și am dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că vremea Începea să se strice și văzusem eu că pe măsură ce te duceai spre Miazăzi, se Încălzea din ce În ce. Nu știu cum de a potrivit Tatăl lucrurile, dar totul se petrecea de parcă cineva ne Îndemna să mergem tot mai departe. Sorocul Runei se apropia și, dacă tot era să răspândesc vorba lui Moru printre Vindecători, puteam s-o fac oriunde se aflau neamuri, deci și la Miazăzi, unde căldura era tocmai bună pentru Runa și pruncul ei nenăscut Încă. După ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la unul care dorea să-și plece capul În fața mea, gata-gata să-mi ia palma și să și-o așeze pe creștet. Omul se trase degrabă Îndărăt și râse la Vindecător. - Tu ești Krog, iar ea e femeia prietenului tău. Sorocul ei e aproape, mă făcu Vindecătorul atent. - Foarte aproape. Vindecătorul făcu semn unei babe pipernicite care se apropie de Runa, rânjind. Îi puse mâna pe burtă, o mângâie ușor, se uită la sfârcurile ei, apoi o puse să-și arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
doar că mintea Îmi era bântuită de un gând care lega zilele de veri și de ierni, de soarele ce alerga În văzduh și de luna care creștea, de pruncii care se nășteau și de oamenii care, după ce le venea sorocul, erau Îmbrățișați de Umbră. N’jamo s-a ținut de cuvânt. După două zile, mi-a dat oameni cinci de două ori și Încă cinci femei și am luat-o spre Miazăzi, căci auzise și el de o punte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
jur Împrejur, afundându-se În pădure, urcându-se sus pe stânci sau ascunzându-se prin tufișuri. - Voi nu numărați zilele pruncului? Întrebă Gupal după o vreme. Până și eu știu că trebuie să treacă două sute și optzeci de zile pentru ca sorocul pruncului să fie după cum a lăsat Tatăl. Sau patruzeci de săptămâni. Sau nouă luni. Am Înghițit În sec și m-am uitat la Logon. - Sute? Optzeci? Săptămâni? Luni? - am repetat. Gupal râse și chemă o femeie. - Ceai, Îi spuse. Repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ajuns din nou pe pământul tare, am Început să aflăm tot mai multe din lucrurile pe care le făcuseși. Că ai spus tuturor despre un Vindecător că ți-e văr bun, scoborâtor din Tatăl. Că lui Nunatuk i se apropia sorocul. Că pe vânătorii tăi de Încredere Îi cheamă Tek, Barra și Kikil. Că văzuseși un val de mare uriaș care te speriase. Că mâncaseși mațe de vită cu o noapte Înainte. Atunci, iar am Început să-l bănuim pe Logon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Gau și au stat de vorbă. Numai noi știm ce spaimă am tras ca să ne strecurăm lângă ei și să tragem cu urechea la ce spunea iscoada. Zicea că nu mai era mult și că trebuia să te oprești, pentru că sorocul femeii tale se apropia. Atunci, Gau a zis că ăla era momentul potrivit ca să pună mâna pe tine, din cauză că o să faci chef și că el unul n-auzise niciodată de om rămas treaz În noaptea În care Îi apăruse copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
prisma acelorași semne. Și mai aveam senzația că a trebuit să aștept mii de ani ca să văd, să aud, să pipăi aceste fenomene misterioase - adică să‑mi prind rândul la viață Înainte de a dispărea din nou când mi‑o veni sorocul. Aș fi putut să‑i spun lui Ravelstein: „Ăsta‑i rândul meu la viață”. Dar el se găsea prea aproape de moarte pentru a‑i putea vorbi În asemenea termeni și a trebuit să renunț la dorința de a‑l face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și seninătate. Cum semnează Wintris chestia aia și comisia o ștmpilează, cum se luminează valea! V-am spus, maestrul Pârțângău o lungește cât e cazul. - Știu, Vergilică, da eu nu mai apuc momentul. Pigasie mi-a spus că a venit sorocul și gata. Decât că mă gândeam și eu, că am mai citit chestii d’astea cu dusul dincolo. De ce nu mi se arată toată viața? Crezi că n-aș vrea s-o mai văd? Că am avut și eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
atotștiutor. Noi nu avem căderea să ne îndoim nici de îndurarea nici de dreptatea Sa !... Nu ne este îngăduit, să-i punem la îndoială înțelepciunea. "ursita a grăit". Firea omenească e astfel concepută ca nimeni să nu poată trece de sorocul ce i-a fost ursit. ”pulbis et umbra sumus!” nu suntem decât țărână și umbră...asta suntem!” a mai adăugat gândul. Clopotul bătea, bătea întruna... Glasul lui de bronz părea un fior, o chemare... o tânguire înălțătoare spre Cer, ingânând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
plus, Gheorghe, în fiecare an contracta câte un vițel crescut de el și lua bani frumoși la vremea aceea. Banii îi strângea tot pentru fiica lui; atât pentru când s-o mărita cât și pentru el, atunci când i-o veni sorocul. Era o zi de vară foarte călduroasă, o arșiță, că nu îți venea să mergi pe stradă, te topea căldura. Se terminase și secerișul grâului. Frusina auzise că se adusese rația de produse alimentare, la magazin. Își propusese, după serviciu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
În fostul său birou de lucru. Au trecut și cele patruzeci de zile. A sosit momentul praznicului. Păscălin nu a luat În derâdere, și nici nu a uitat Îndemnul adresat de Mereuță Pârjol, cu privire la ce să facă, atunci când va veni sorocul, cu cenușa sa. Și omul s-a comportat Întocmai. A gătit toate felurile de mâncare. A presărat cenușa tiranului peste borșuri, peste fripturi, peste deserturi și, invocând amețeli de cap, s-a urcat la volanul mașinii proprietate personală, și s-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu WC-ul și chiuveta comune sau a depistat o cameră cu preț avantajos, care avea chiuvetă, dar fără WC! În sfârșit a luat-o un amic, pentru o perioadă și se ducea la bodega din apropiere când îi venea sorocul iar de era închisă cârciuma, venea la cămin degrabă, unde nu contau orele. Doi colegi și-au găsit pe la Arcul de Triumf, într- un demisol, un apartament micuț cu toate utilitățile însă closetul dublu era descoperit ca la orice WC
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
văduvei cu mânie și făcea câțiva pași, rezemată în baston. - Să nu caut eu, auzi tu, Marghioalo, să nu caut!... Și cât se dondăneau, hop și Tinca, cea mai tânără dintre ele, care nici nu mai bătea la ușă, știind sorocul primăverii. - V-adunarăți? - Ne-adunarăm. - Cald afară! -Cald. Se foia ce se foia Tinca, și când nu mai putea, întreba: 346 ' - Coană Marghioalo, da cîte-un morcov nu ne dai? N-avea ce le mai face. Se scula, alunga mițele rămase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zile rituale. Apoi se ruga ca groparii să nu arunce pământul repede, să n-o sperie, să-l presare mărunțel și cu fereală, ca nu cumva să se rupă capacul sicriului. Luase toate dispozițiile să i se facă parastasele la soroc, temîndu-se că, fără aceste formalități, ar întîmpina mari mizerii pe lumea cealaltă. Avea nevoie de documente de călătorie în cer. Hagienuș, își închipuia Ioanide, trebuie să vadă moartea în acest chip concret, și dacă își vindea cavoul, asta venea din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
loc ce o numese răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
flori de drăgaică. Uleiurile volatile degajate de plantă aveau efectul benefic dorit. Când femeia mai avea o lună până la naștere, umbla pe jos cât mai mult și bea ceai de mentă sau de limbricuță albă, o linguriță la cană. Înainte de "soroc", pentru ușurarea nașterii se bea ceai din flori de secară, de tei sau de mușețel și se mirosea planta Mâna Maicii Domnului. Se bea ceai de slobozitoare, o linguriță la cană, cu o lună Înainte de naștere. Ceai de cuișoare, scorțișoară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a împăratului "cu glas răgușit și împleticit, care nu era al vreunei ființe de pe uscat și mai degrabă cum este de obicei al fiarelor mării", dezeroizarea atrag după sine și atât de cunoscuta tehnică a demitologizării: "Hercule socoti că venise sorocul pentru cea de a treisprezecea muncă". Comentariile naratoriale suplinesc accesele satirice printr-o mină caricaturală, pe care Seneca o imprimă, acid și inspirat, tuturor în egală măsură, așa încât nu-l iartă nici pe Hercule, pe care îl numește când "grecotei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru căderea de apă de pe Narîn și pentru străpungerea tunelului prin Munții Ciu-Ili. Acesta a fost unul dintre cei mai vechi ingineri hidrotehnicieni ruși, care se afla în exil la Semirecie, pe care Soljenițîn chiar l-a cunoscut "la sfârșitul sorocului" și pe care îl amintește în Arhipelagul GULAG. Enumerarea unor elemente referențiale identificate în opera literară a scriitorului rus nu pledează pentru o abordare biografică a operei. Circuitul de înțelegere merge de la operă la autor pentru a se reîntoarce la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
văzut"291. Ultimul cuvânt îl are autorul-narator, cel care deține, încă o dată, mai multe informații decât efemerul narator Gheorghi Tenno: Așadar, ne-au dat o pedeapsă de câte douăzeci și cinci de ani. Când cititorul va lua în mână această carte, probabil, soroacele noastre încă nu se vor fi isprăvit... Până când să ia cititorul această carte în mână, Gheorghi Tenno, atlet și chiar teoretician al atletismului, a murit la 22 octombrie 1967, doborât pe neașteptate de un cancer galopant. După ce a căzut la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Pentru că băiatul nu a mai fost prin Iași, m-am oferit să-l aștept cu mașina la autogară deși nu l cunosc. „O să-l recunoașteți - mă asigură Coana Jenița - este un băiat înalt și frumos, seamănă cu taică-su". La sorocul convenit, înarmat cu asemenea date precise de recunoaștere, oferite de bunică, și cu informațiile telefonice despre ora și locul sosirii primite de la mama băiatului, am purces în întâmpinarea lui. Demersul meu a fost însă plin de surprize. La autogara de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
oameni; oriunde; pace; parcuri; pariu; participare; păcăneli; pe viață; pesimism; peste ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă; privet; prost; providență; puțin; puțin noroc, mai mult efort; raritate; responsabilitate; salutare; sănătatea; și sănătate; scăpare; scîrbă; scop; serie; sigur; singurătate; soartă bună; soroc; stare de bine; stea în frunte; strănut; SUA; super bingo; superstiție; surpriză; șanse; șapte; taină; teamă; timișoreana; timp; tot; trudă; țigan; urare; valoare; valoros; vesel; veselie; viitor; Viviana; voie bună; vremelnic; zar; zbor; zor (1); 737/224/65/159/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mi-o servea pe tavă cu un șervețel sub pahar și-mi spunea să învăț, că de gospodărie vede ea... Un număr de ani tot asta am făcut, dar parcă te poți feri din calea destinului... Când mi-a venit sorocul, am răspuns „Prezentă!“ la chemarea bucătăriei. E o lege nescrisă a vieții, una pe care o deslușim treptat, odată cu trecerea timpului... Mă chestionau iubiții mei din liceu dacă știu să fac sarmale? Nici gând! Pe atunci întrebarea de bază era
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]