692 matches
-
suferă de aceeași logică a dependenței. Rică aude bătând orologiul de la Stabiliment, și se gândește la cadența rondului lui Dumitrache. Mușteriul, apoi amicul din C.F.R. își potrivește ceasul după Mița. Stavrache își împrumută anii din viață de la frate-său, socotind soroacele trecute de când trebuia să fi murit. Previzibil, nici o socoteală nu iese. După ce-i face valetului un inventar cu totul ambiguu de încurcături care decurg, se pare, din depășirea unor termene, amicul din Căldură mare află că n-a nimerit bine
Soroace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3966_a_5291]
-
șablon - politicieni, mutându-se permanent, dar nerezistând fără partid, sau lefegii, cârcotind cu orice prilej, dar știind că demisia e lucru mare, și suprimarea, o catastrofă. Platitudinea lor vine și din neputința de a-și gestiona timpul, de-a-și fixa soroacele. În Scrisoarea pierdută, timpul e un ins de treabă. Și are mecanica lui - e prea devreme, sau se face prea târziu la câte un semnal discret. Altminteri, nimeni nu știe ce-i aduce nici ziua, nici clipa. De aici, și
Soroace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3966_a_5291]
-
găsim decodat în termeni reali în cele două Scrisori din Aotearoa. Finalul seamănă și el cu acela din basm, pentru că naratorul se întoarce acasă, în ciuda tuturor avertismentelor. Iar literatura pare să fie produsul acestui timp degradat, de restriște, de dinaintea împlinirii sorocului: "Și, până să deschid lada fatală, scriu acest text, scrijelesc această poveste, mărturisire. în ceruri, există cronicile akașiene: memoriile lui Dumnezeu, în care scrie totul. Poveștile noastre sunt crâmpeie din acele , atât cît ne îngăduie Dumnezeu să aflăm din ele
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Mii de scuze și păreri de rău pentru dejunul din care făceam o sărbătoare, căci stafiei mele îi place să bântuie Mogoșoaia alături de dumneavoastră. Martha Prințesă Bibescu * Posada Prin Comarnic (Tel: Nr. 9) Prahova Sâmbătă, 19 august 1944 Se apropie sorocul, dar la ce s-or fi gândind ,conducătorii", noștri, din opoziție și guvern? După cât se pare, la nimic. Poftim și Belgia care iese din strânsoare. Amicul nostru Ivan S. a luat azi dejunul aici. Ne-a povestit cum paote un
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
vieți. Amintirea Paradisului: nu iluzorie fugă de imediat și din imediat, ci vocația de a-l regăsi în frumusețea trecătoare a lucrurilor și a sentimentelor din apropierea noastră. O fericire "în fărâme", o arvună, o anticipare a ceea ce vom întâlni la soroc. Amintirea deșteptată de o pădure bucovineană dimineața devreme, sau de colinele toscane, sau de surâsul unui copil sărac, dar cu inima ușoară din Basarabia prăfoasă, prin care treci, sau de un foc în jurul căruia stai cu prietenii, nu e abstractă
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
probleme prioritare pe scena politică. Nu am o obsesie, nu am nici măcar o ambiție legată de asta. Alegerile prezidențiale sunt în 2014 și, cu toate că se vorbește mult despre ele, mai mult decât s-a vorbit vreodată cu patru ani înainte de soroc, nu trebuie să uităm - eu nu uit în niciun caz - că ele sunt departe, că alte probleme de natură politică inclusiv sunt mai presante", a spus Antonescu, citat de Agerpres
Antonescu ar candida din nou la președinție () [Corola-journal/Journalistic/49384_a_50709]
-
redusă la cele două mari teme. Existența primei o face pe a doua suportabilă, negociind, cum spuneam, acel echilibru în care făcutele oamenilor se compensează cu cele date de soartă. Și viața poate să continue, între singurătatea nelecuită pe care soroacele de dragoste și moarte, deopotrivă, o presupun, și implicarea rituală a comunității, care li se atribuie. „Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie” așa încât, la sfârșit, din veștile împrăștiate se poate încropi o poveste. Răscumpărând, cum ar face-o cu bani
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
și fetișizat pe criterii egoiste, după cel autentic". Una din cele mai percutante ipostaze ale estului este povestea despre abandonarea strugurilor. Adepții estului ca paradigmă a negativului sunt precum culegătorii ce nu se ating de via cu ciorchini copți la sorocul ei firesc, ci îi strâng rodul abia înspre noiembrie, la temperaturi sub 0 grade, dintr-un masochism compulsiv, ce pare a garanta că ratarea extazului e singura experiență legitimă: "culegătorii credeau în superioritatea morală a ratării. și în vinul lor
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
au trimis scrisoare, Trei judecătoare Să vin la-nchisoare.>> <<Memiță bârsană, De ești năzdrăvană Și de-ar fi să pun Mâna pe săpun, Să spui lu’ Dodel Și chiar lu’ Bănel, Să-mi țineți toți locul Când mi-o fi sorocul (...) Iar tu, dragă Reghe, Când oi fi în zeghe Să mă bucuri, tată, Nima’ să nu bată Pe-a noastră steluță În marea liguță, Să le dai să bea Apă din acea. Când Tatu dă greș Rogi pe Chiricheș Să
Bancul Zilei: Miorița lui Gigi Becali by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37383_a_38708]
-
cucerniciei și-a trădării împreunate coboară, binecuvântând fără părtinire convoiul de proscriși. Deplin izbăvită de tarele ei este pușcăria noaptea. Atunci, când în lumea din care vin chiriașii ei își săvârșeau nelegiuitele fapte, au și șansa, simetrică, a mântuirii. Un soroc de moarte și de iertare îi vizitează, copilărindu-i: „În ochii-i deschiși, o lumină,/ A satului unde-i născut,/ A câmpului unde iezii-a păscut,/ A încremenit acolo străină." (Ion Ion). Priveliștea păduchilor morți, paraziții parazitului, rupți de sursa
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
Mariana Ștefănescu Am intrat în literatură, trăiesc în ea și voi ieși din ea cînd mi-o veni sorocul". Scriitorul sârb Milorad Pavic a plecat la cele veșnice în plină forță creatoare, deși se pare că inima sa n-a mai putut îndura tumultul înfruntărilor scriitorului cu sine, pînda cu sine, cum spunea el, în a fura cît mai
Milorad Pavić by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6633_a_7958]
-
este mama suspinului și al durerii, pentru a ne arăta soarele fericirii din spatele acestora. 3053. Ce știe deșertăciunea cu privire la lumina cunoașterii? Doar faptul că aceasta e necunoaștere. În schimb deșertăciunea are propria sa cunoaștere: iluzia. 3054. Deșertăciunea este moașa de la sorocul acestei lumi. 3055. Deșertăciunea nu cultivă niciodată realitatea adevărului absolut ci doar pe aceea a iluziei. 3056. Deșertăciunea joacă până în zorii muririi la balul absurdului. 3057. Deșertăciunea te ajută să răzbești în viață înstrăinându-te de tine. 3058. Deșertăciunea este
Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
papagal, „bilețele ale sorții”, cum le numește întrun poem cu acest titlu. Totul e scris și citit, ce e scris trebuie să se întîmple, iar cînd protagonistul liric din Substanțe interzise nu înțelege textul, moare un pic, se dematerializează „înainte de soroc”: astfel: „Fizician, totuși, nu metafizician, citește ce scrie pe/ cruce, nu-i vine să creadă, visează?/ Un pumn în plină figură îl trezește - ce cauți, bă, aici,/ în cimitir, la ora asta (dacă era în/ noaptea de Înviere mai înțelegea
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
a autorului, a fântânii, a orice altceva), ci și colecții de simboluri obscure. Poemul despre moară, de exemplu, asurzitor-imnic, rămâne și ininteligibil: Mișcarea roade întârjit și tace./ Împinge ne-ntrerupt, ca pe vâltoare,/ Destinul lumii însetat de soare,/ În mările absentelor soroace.// Tu, moara mea, i te-ai sustras pitită,/ După roșața sfiiciunii tale,/ Stropită de comorile astrale,/ Pe chipul strâmb, pe chica-ncărunțită." Reluăm, siderați. Moara are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Cu alte cuvinte, ea nu este
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
macină boabele de grâu, frecându-le pe o altă roată, imobilă, ci are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Iar de măcinat macină altceva decât boabe de grâu și anume destinul lumii însetat de soare în mările absentelor soroace! Citind volumul de versuri al lui Augustin Popescu îți vine mereu să cauți butonul de care se dă sonorul mai încet. Teorii năstrușnice Din cartea lui Nicolae Popescu, Poezii, erezii și taine, aflăm ce făcea Napoleon în mijlocul unei bătălii: se
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
Geo Șerban Mai șunt doar cîteva saptamani pînă la împlinirea a o sută de ani de la ivirea pe lume a lui G. Călinescu. După toate aparențele, sorocul va veni și va trece, aproape nebăgat în seamă. O foaie în calendar, ca toate celelalte. Nici un freamăt pregătitor nu pare să conecteze coloanele presei. Editurile, cu scuză sărăciei endemice, au cam băgat capul între urechi, n-aud, nu văd
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
le împărtășim, i-am ascuns ceva. Chestia asta nenorocită cu vagabondul, ca să fiu mai exact, chestia asta malefică. Am ascuns-o pentru că, pe bune, nu vreau s-o rănesc, nu vreau s-o rănesc mai ales acum că-și așteaptă sorocul și sîntem pe cale să ne întemeiem o familie. Astea sînt cele două mari incertitudini - sau, mai bine zis, două mari neliniști - cu care deja se confruntă. De ce să-i mai dau o a treia de genul: „O, apropo, sînt discipolul
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
d-sale balansîndu-le între extreme, tratîndu-le ca pe niște păpuși prea pitorești: "Zile multe și frumoase îi doresc, la început de An Nou, domnului Pompiliu Macovei, diplomat prin excelență. Ba chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să-l întîmpin voios, conducîndu-l la umbra unei cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
mai degrabă nuanțată decât inteligentă, fără apetit metafizic, dar cu un simț al comicului dezlănțuit până la gratuitate. Apoi scepticismul ei robust, trupeș... ha! care i-a anulat orice naivitate, ca unei fecioare care știe prea multe înainte de a-i veni sorocul."" Cartea publicată de Liana Cozea, gest donquijotesc cuceritor, prin care este adusă în prim-plan, fie și numai pentru o clipă, o scriitoare pe nedrept uitată poate fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
afle amănunte la a doua mână. Nu este de față nici măcar în chestiunile care îl privesc foarte personal, mai implicat, precum se vede, în „familia cea mare” a politicii decât în „patria cea mică”. Sigur că nici timpurile, nici clipa sorocului nu-l încurajează pe proaspătul tată să spere. E o noapte toridă, când băiatul lui vede, vorba vine, lumina zilei. Și știm, din povestea lui Cănuță, bunăoară, că momentul nașterii contează. Și Cănuță se naște „despre ziuă”, deci când se
Începuturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4630_a_5955]
-
numim șefi de secție în Parchetele mari, până când nu numim șefii acestor instituții, dându-le acestora șansa să fie implicați în propunerea adjuncților și a șefilor de secții. Mi s-a părut corect pentru că aveam experiența numirilor când le venea sorocul și practic niciodată șeful instituției ca a fost Parchetul General, că a fost DNA n-a avut șansa să-și facă o echipă. Putem gândi în acești termeni pentru că până la urmă asemenea instituții înseamnă măcar la vârf să existe o
Ce problemă trebuie să rezolve CSM pentru Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40018_a_41343]
-
Atunci am avut presimțirea că Paul îl vrea lăngă el, că n-o să am parte de prunc... A doua zi am reușit, în sfârșit, să pun pe mormântul soțului meu doi trandafiri albi. O pedeapsă prea mare „A venit și sorocul meu“, povestește Minodora. „Am stat ultimele zile înainte de a naște la părinții mei. În seara de 29 mai 1999 am adus pe lume un băiețel frumos foc, dar, la numai două zile, aveam să aflu de la doctorul meu că se
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
literatură română, Editura Dacia, 1971, e drept „o carte savantă”, cum o și consideră Mircea Zaciu, fostul său student și, mai târziu, coleg de catedră. În revistele universitare sau de specialitate, precum și în publicațiile literare a mai scris articole, pe la soroace aniversare și comemorative, în care impresiona prin armătura documentară infailibilă și prin mușcătura ironiei într-un savuros limbaj ce îmbina regionalismul ardelean, cu termenul rar, livresc. Este a doua carte de memorialistică despre Iosif Pervain; în urmă cu doi ani
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
ofrande revelațiile, cei care au gustat în doze aproape mortale cinismele altora și au degerat de pofta copilărească de a imita răul acestora aglomerat pe pagină și aiurindu-l consecvent pe cititor, cei care și-au contemplat gol-plinul scrisului propriu la soroacele hărăzite câte unui salt senzațional și s-au îngrozit, totuși, de neasemănare, s-ar prea putea ca nici debutul lor editorial să nu poată fi separat, ci tot împreună, o carte semnată de doi șoticari, care s-au dovedit a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
și Primăria comunei Tomești, au invitat formații artistice prestigioase din țară - Ansamblul Profesionist „Banatul“ din Timișoara, Ansamblul folcloric „Ghiocelul“ din Giroc, Ansamblul „Făgețeana“, Ansamblul din Brănești, formația de dansuri și gupul vocal din Pietroasa, călușarii din comuna Tomești, ansamblul reunit „Sorocul“ din Alioș și Fibiș, ansamblul de dansuri din comuna Sânmihaiu Român și ansamblul „Flori de câmpie“ din Giarmata Vii - și din străinătate - ansamblul și fanfara românilor din Straja (Republica Serbia) și un grup de dansatori români din județul Békécsaba (Ungaria
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]