1,458 matches
-
situația și cu toate că erau încă pe bune atunci,nici dacă eram Mama Omida nu-i"prevesteam"mai bine. Cand a deschis din nou subiectul după despărțire i-am spus doar că o să fie în regulă și că unele relații sunt sortite eșecului încă din prima zi .Mi-a spus zâmbind dar cu lacrimi în ochi"Ar fi trebuit să termin atunci ...să te ascult.You know life" Nu știu dacă "știu viata"dar cu siguranta am un al șaselea simt privind
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]
-
Calcand pe zăpadă și făcând urme se gândi la mătușa care nu mai era așa cum o cunoștea ea.Nu simțea ură sau supărare,ci doar milă,o milă justificată de faptul că ea iubise pe cineva care nu-i era sortit.In fond fusese doar o victimă a unui destin nefavorabil.Dupa un sfert de oră de mers prin zăpadă moale,Fata ajunse la familia Victoriei unde stăteau deasupra magazinului de parfumuri,într-o mansarda spațioasa cu dormitor, bucătărie și baie
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
să se scufunde la o sută de metri sub Oceanele planetare, și să rămână în Tenebrele Întunericului pentru cel puțin 50 de ani, timp în care nu va supraviețui nimeni în nici unul din buncărele închipuite de Oculta mondială. Lumea e sortită să piară, pe un “Câmp negru” de luptă între forțele binelui și răului din ziua Judecății de Apoi, într-un Armaghedon - ebr. Har Megiddon. Posibil chiar începând cu 6 august 2015 și cu intrarea noastră în Anul “bifurcației” 2016, trebuie
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
-n urma lor... Le văd tristețile pe față Și sufletul de dor brăzdat, Elevii nici nu mai învață Cine au fost, de ce-au luptat! Cu pieptul plin e decorații, În care arde grijă Țării, Au apărat de răi Carpații Sortiți mereu înstrăinării! Și azi mai luptă din tranșee Cu cei din fruntea vremii puși, Cu cei bolnavi de logoree, De somn, de alte boli răpuși; Tot mai tăcuți sunt veteranii, Tot mai puțini din tricolor, Cu cât trec zilele și
VETERANII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360491_a_361820]
-
Marea Zeiță nu își face apariția și nu coboară pe pământ în Cetatea eternă, împreună cu Regina și cele trei zeițe-mume, pentru a dezlega o situație inextricabilă și incalculabilă, aceea dintre Electra, Ifigenia și Elena din Troia, orice viitoare trilogie e sortită eșecului. După părerea mea, fără o structură asemănătoarea aș spune cu cea “ecleziastică” care să cuprindă întregul corp mitologic, de la încet până la sfârșit, sub formă de jertfă ritualică, nu se mai poate azi naște o trilogie modernă sau, dacă vrei
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
origine o teză de doctorat, scrisă de un Ianus Bifros, instalat pe un soclu de doar de 14 ani, care poate fi demolat azi ușor, pentru că tot ce e construit pe sisteme moarte și reci și pe nisipuri mișcătoare e sortit eșecului. Și după cum se vede treaba, din punctul meu de vedere, mai exact, din unghiul de incidență, de 36 de grade (nu intru în alte detalii tehnice), dintre planul cosmic și planul uman, în contextul teoriei “bifurcației, nu rezistă! Și
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
de rouă sfântă... Culese-n zori, pe luncă, Din cupa florii de Regină; Te-nchină, roagă-te la soare, Ca boala ta otrăvitoare... Să se transforme în uitare, Să zâzi să cânți-n șezătoare, Căci cel ce ție ți-e sortit... Iubit, te va-n-ndrăgi pe loc, Că orice om mai are și noroc. Și n-a băut trei stropi de apă, Cum sfat primi bolnava fată, Ba a golit mai multe cupe-n zori Și mulți feciori veneau și
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
avem ce mânca! Să fim mai mulți în țară, făceam copii, ’’la normă’’! Eram siliți să-i facem cu sila! Vrem-nu-vrem! Și...ne năștea români mult suduita dogmă! Iar astăzi? De-i dorim, nu ni-i mai permitem... Atunci, eram sortiți la frig și întuneric Și-aveam de-ales din două: la muncă sau pârnaie...! Și nu ne-a convenit! Și-am răsturnat isteric O lege incomodă! Să nu ne mai îndoaie... Să...nu mai fim forțați, să facem ce nu
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
de-am primit-o Și m-am încurajat cu ea, La preț de speculă-am plătit-o Și cu pelin am înghițit-o Dar s-a chemat că am manta De vreme rea... Da-n viață, faci ce ți-e sortit Și asta fosta scrisa mea, Să fiu mereu cel folosit, Să rabd când n-am și, urgisit, Să fiu de-a pururea manta De vreme rea Hora paiaței - păreri personale - versuri În hora nebună, m-au prins fără voie Să
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Fără să bea apă, omul moare, agonizînd, în 72 de ore. Dar pînă să moară, setea îl aduce la nebunie. De ce oare? În mijlocul unei întinderi necuprinse de mare ori de ocean, naufragiatul e sortit pieirii! Deși are apă din belșug la distanță de un braț, n-o poate bea. Din ce cauză? Apa are memorie și poate fi înnobilată sau, dimpotrivă, pîngărită de cuvinte. Cînd apa din țesuturile noastre ascultă muzică de Beethoven sau
APA. PARTEA A II-A de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359947_a_361276]
-
deosebită, o sârguința și, mai ales, o plăcere și o mulțumire, ca a participat la construirea unui edificiu menit să dăinuie. Pentru că, dacă orice edificiu, din materiale cunoscute, are o anumită rezistență, în timp și în cele din urmă, este sortit năruirii, POEMUL FĂRĂ SFÂRȘIT intitulat atât de frumos: RUGA FĂRĂ SFÂRȘIT, nu se va șterge și nici ruină, niciodată. Simbolistică lui este clară: tot ceea ce este clădit pe temeiuri spirituale, rezistă oricăror furtuni și cataclisme naturale. Șirul nesfârșit de metafore
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359174_a_360503]
-
deosebită, o sârguință și, mai ales, o plăcere și o mulțumire, că a participat la construirea unui edificiu menit să dăinuie. Pentru că, dacă orice edificiu, din materiale cunoscute, are o anumită rezistență, în timp și în cele din urmă, este sortit năruirii, POEMUL FĂRĂ SFÂRȘIT intitulat atât de frumos: RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT, nu se va șterge și nici ruina, niciodată. Simbolistica lui este clară: tot ceea ce este clădit pe temeiuri spirituale, rezistă oricăror furtuni și cataclisme naturale. Șirul nesfârșit de metafore
CONTINUITATE DE SPIRIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359173_a_360502]
-
în urmă), în spirit vizionar, sensuri dinspre viața părinților către imagini din ziua propriei înmormântări: „Da, mamă, nu ai fost un om de seamă/ Și nu ai meritat afet de tun/ Dar sufletului tău curat și bun/ I-a fost sortită o regească dramă:/ De a muri când florile se pun/ Și mânjilor le crește-o nouă coamă.” Caii și natura reprezentau Viața în peliculele lui Andrei Tarkovski (amintiți-vă începutul colosului filmic „Andrei Rubliov”), de aceea nu întâmplător, în luna
ADRIAN PĂUNESCU, REGEASCA DRAMĂ ÎN FAŢA NOULUI CONFLICT MONDIAL de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340371_a_341700]
-
uiți la România din viteză, parcă stă, deși e tot timpul pregătită să sară. Din școală, de când suntem învățați să ne respectăm strămoșii, care mai de care mai mari și mai viteji, avem senzația că putem mai mult. Că suntem sortiți unui destin măreț spre care altcineva trebuie să ne poarte. Și-n lipsa măririi, creștem cu frustrarea națională că România e un curcubeu în cușcă, nelăsat să-și consume culorile până la capăt. Și uităm că-n noi, în fiecare din
România, un curcubeu ținut în cușcă () [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
reforma bugetară. Fie statele implicate vor accepta o multiplicare de câteva ori a bugetului și existența unor transferuri bugetare în cadrul nucleului dur (ceea ce presupune ca Germania să trateze provinciile suedeze la fel cum tratează provinciile germane), fie exercițiul va fi sortit eșecului. Cu un buget de numai 1 la sută din PIB și acela distribuit de o manieră „piecemeal“ nu se pot face multe nici chiar în cadrul nucleului dur. În concluzie, provocările și incertitudinile care stau în calea progresului Uniunii Europene
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” () [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
de la Arca lui Noe din Biblie și până la lebedele negre ale lui Nassim Taleb arată același lucru: societățile care se pregătesc din timp pentru evenimente improbabile, dar cu consecințe catastrofale, sunt cele care prosperă. Societățile care nu se pregătesc sunt sortite pieirii. „Hope for the best, expect the worst” este un vechi dicton britanic (căruia însuși britanicii par să-i fi pierdut sensul). În România, unde dictonul pare a fi mai degrabă „Hope for the best, expect the best”, sau - în
Adevăr și democrație () [Corola-blog/BlogPost/338905_a_340234]
-
nu știe că trebuie să strângă pământul ca să-l încrețească! Albina a zburat la Dumnezeu și i-a spus. Enervat că a fost păcălit, ariciul o blesteamă pe albină să îi mănânce cine a trimis-o excrementele. Atunci Dumnezeu a sortit-o pe albină să facă doar miere. De ce este mai plauzibilă creația în 7 zile din Geneza biblică decât cosmogonia românească? Răspunsul: fiindcă are în spate autoritatea unor instituții religioase. Îți recomandăm Radicalizarea lui Dumnezeu Timpul coace cireșele. Zidul de
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
care ni le impunem singuri. Atât sărăcia cât și bogăția sunt rezultatul gândurilor noastre. - Dacă există un defect ce nu are nici un remediu acesta este lipsa de ambiție. - Cel care renunță să mai studieze numai pentru că a terminat școala este sortit să rămână de-a pururi un om mediocru, indiferent în ce domeniu activează. Calea care duce către succes este calea învățării continue. - Ne putem înălța pe o poziție superioară sau putem rămâne pe poziția inferioară de pe care am pornit în funcție de
Câteva selecții din cartea: Aur curat pentru învingători, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339271_a_340600]
-
țăranului, dar însăși libertatea neamului românesc, cu corolarul firesc al unirii tuturor Românilor într’un Stat independent. Ideile de-acum un veac și jumătate, prin triumful libertății omului, au impus libertatea popoarelor, precum curentele dominante actuale, prin încătușarea individului, sunt sortite să îngenuncheze pe cei slabi în folosul celor puternici. Vântul de generozitate universală a prilejuit, cum era natural, și mari exagerări. Mila, compătimirea și dragostea pentru țărănime au creat o imagine falsă a țăranului, o idealizare ieftină și dulceagă, departe
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
trimite în lume să-și gâseascaă singură soțul. Alesul lui Savitri este prințul Satyavant, fiul regelui Dyumatsena; orbind și pierzându-și tronul, acesta viețuiește împreună cu familia sa într-o sihăstrie din pădure. Prințul Satyavant are toate bunele însușiri, dar este sortit să moară peste nu mai mult de un an. Aflând această, Savitri refuză să-și schimbe alegerea, se mărită cu Satyavant și trăiește în sihăstrie cu virtute, devotată soțului și ascultătoare socrilor. Cu trei zile înaintea sorocului morții lui Satyavant
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
omul, dar îl și purifică, înălțându-l. Poetul și poezia, acestea sunt cele două jumătăți care se caută până își găsește fiecare perechea, semn al întregului: „Acuză-mă! Sunt vinovatul care/ Își rupe-n Piața Mare legământul/ Ce mi-l sorti, amar, deznodământul:/ Te mai iubesc? Trăiesc sau mi se pare?// Pornirilor tu dă-le dezlegare,/ Slujindu-te, am devenit înfrântul!/ Cuprins de frică, iată, mi-e descântul,/ Regina mea, te rog, aștept cruțare!// Să fug, n-am unde! Numai el
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
de vinovăție. (Canibalul nemilostiv) • Dacă legile fizicii ne învață că în univers „nimic nu se pierde nimic nu se câștigă ci totul se transformă” de ce ar fi excluși doar oamenii care înțeleg și au verificat această lege, de ce am fi sortiți doar noi nimicniciei, neinvitați și absenți la acest parastas al cufândării și reapariției pe ecranul viziunilor transcedentale a undelor electromagnetice? (Excepția de la lege) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA - DESPRE REALITATE / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.” Efeseni 6:12 ● Dumnezeu este iubire și fără de Dumnezeu nu există iubire adevărată. Iadul este regretul sufletelor veșnic sortite singurătății și pierzării prin separarea de Dumnezeu, separare pe care unii oameni prin liberă voința și-o aleg în timpul acestei vieți. Și suferința și siguratatea omului în timpul vieții pe pământ șanț grele atunci cand omul nu este iubit și nu poate
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
i-am pus suflet încins și-o aripă vrăjită, să-i fie rădăcină când focu-n ea adie. Am rupt apoi o frunză din frunza-nmugurită, mi-am pus-o-n buzunar să-i aflu răsuflarea, am întrebato-n șoaptă dacă îmi e sortită și dacă în răvaș îmi voi găsi aflarea . Cu inima în palme și sufletul în suflet, mi-am încrustat pe suflet un suflet iubitor, cu Crucea-n Tatăl Nostru am debarcat din umblet și m-am oprit o clipă să
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
Uneori Harry Ross propune exercițiul lecturii interactive. Duce narațiunea și dezvoltă conflictul până la un punct, dar în nici un caz la final, și sugerează mai multe căi de rezolvare a conflictului. S-ar putea crede că acest gen de experiment este sortit eșecului. Ei, bine, nu-i deloc așa! Cititorul este tentat să vină cu varianate pentru continuarea poveștii în funcție de ceea ce își dorește. Prin urmare, nu m-ar mira ca, într-o zi oarecare, exact din acest exercițiu să se dezvolte pasiunea
UN ARTIST AL CUVÂNTULUI SCRIS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342105_a_343434]