1,047 matches
-
respectivă după ce invazia a început: „Astfel, dacă intențiile unei persoane pot fi anticipate prin citirea documentelor sale personale, iar strategia poate fi stabilită pe baza informațiilor aflate, situația de mai sus este un exemplu în care strategia e, prin definiție, sortită eșecului”14. Kent susține că astfel de informații pot fi obținute doar prin cercetare și analiză: Am arătat că, dacă există informații cu privire la situația strategică (termenul folosit de Kent pentru a se referi la capacitatea militară, politică și economică a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Îngrijorat, Manole află dintr-un vis că mănăstirea nu poate fi înălțată decât cu prețul vieții uneia dintre soțiile sau surorile meșterilor. Toți se leagă cu jurământ să împlinească jertfa, dar singurul care nu trădează taina este Manole. În ziua sortită soția sa zorește spre locul blestemat. Deznădăjduit, Manole imploră sprijinul puterii cerești. Piedici de tot felul o fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
altă parte. Regulile au fost aici mai importante decât prețurile - iar regula de bază introdusă a fost cea a dominației pieței de către cumpărător. Producătorii socialiști apăreau pe aceste piețe mai ales în calitate de vânzător și, prin urmare, erau din capul locului sortiți unei poziții slabe, cu atât mai slabă cu cât nu erau câtuși de puțin pregătiți să îi facă față. Rezultatul global a constat în faptul că economiile socialiste au fost continuu nevoite să-și subvenționeze, din resursele bugetare, comerțul exterior
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav (1877). Victima este V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut din el un sceptic, cu sufletul înveninat. Singur și nemângâiat, pribeagul, care dorise
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
și de proză istorică ale lui Hasdeu (Rădăcini, Mărirea, Cumpăna, Căderea etc.) și sunt centrate pe momentele de cotitură ale vieții scriitorului, în vreme ce partea finală (Legături primejdioase și Excelsior) creionează, ținându-se în proximitatea faptelor verificabile, profilul omului de geniu sortit solitudinii, ca și portretul în mișcare al veșnicului rebel, polemist și fantast, care și-a trăit întreaga existență „cu graba tinereții”, rămânând astfel în chip esențial „un scriitor de tip «Sturm und Drang»”. Ambele monografii sunt însoțite de bibliografii bogate
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
apară doar pe la anul 2000”. Viziunea duală a sufletului omenesc este întrupată în „negativul” personaj „oribil” Eloman (anagrama lui Manole), ucenicul goethean ale cărui înfățișări succesive - robot, păcat, deznădejde - au menirea de a susține drama și de a delimita treptele sortite creatorului. Citadela sfărâmată și mai ales cehoviana Surorile Boga (1959) sunt drame ale revoluției, în care toate raporturile dintre oameni, dintre idei capătă brusc un caracter acut, necesitatea opțiunii devenind imperioasă. Revoluția socială se dezlănțuie asupra individului în mod neașteptat
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
luptelor lăuntrice - dincolo de care, prin jertfă și odată cu „ritmurile austere și sărace” („Ca să plutească patruzeci de zile prin lumină”), se ajunge la „clarul” sau pacea desprinderii de materie - atinge uneori o mare forță a expresiei. „Glasul morții”, ca ultimă provocare sortită omului de „Forța fără de cusururi”, pare să întreacă elanul verticalității: „Acum ești-nalt și singur, - ca să m-auzi mai clar./ Cu braț de piatră spânzuri, de picioare.../ Toți morții dragi îi chemi. Vin ape. Ape doar./ (Mai mult ca orice
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
profundă? Bretonul de la Mânecă sau magrebianul din Paris rămân cu imaginea sadicului securist Brucan, indignându-i de barbara cruzime a ceea ce a fost reprezentat în film ca populație "românească". Ce știu ei de limbajul de lemn al protestului diplomatic, protest sortit să strălucească printr-o remarcabilă confidențialitate? Însă cine e de vină pentru asta? Bineînțeles, e, străinii, răii. Iar noi? La fel ca întotdeauna în milenara noastră istorie, încă o dată, ne regăsim voluptuoasa condiție de victimă. O altă situație exemplară pentru
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
și Apostolii (58, 2) - care va culmina cu recunoașterea lui Anticrist. În același timp, Hipolit citează Is. 18,1‑2, dând pasajului o interpretare eclezială. Este vorba de metafora Bisericii‑navă „zguduită de furtuni” pe „marea lumii” (59, 1), metaforă sortită unei cariere îndelungate. La îndemnul iudeilor, Anticrist declanșează o persecuție nemiloasă împotriva „sfinților”. Textul de bază este episodul referitor la „femeia și balaurul” din Apocalipsă (12,1‑6;13‑17), care primește o interpretare fără precedent (61, 1‑3): Femeie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în consonanță cu ideile politice profesate mereu: la 8 septembrie 1601 figura printre boierii care trebuiau să primească scrisori de la austrieci 28) în scaunul țării Românești, făcute 1612, 1614 și 1616, au fost, unele, de rutină, formale, și, prin urmare, sortite eșecului. La fel de neizbutită s-a arătat și tentativa armată întreprinsă, în 1616, de Radu Șerban însuși. Oastea sa a fost înfrântă de turci când încerca să intre în Moldova pe la nord. S-a spus că Radu Șerban a trăit la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
De ce trebuie să murim? De ce suntem destinați morții? Putem oare depăși, odată cu moartea, perisabilul persoanei umane? La toate aceste Întrebări se impune o precizare. Trebuie făcută separația Între ideea morții care este o temă ontologică; sentimentul că suntem muritori sau sortiți morții, care este o temă psihologică cu o semnificație emoțional-afectivă particulară, de regulă negativă; În fine, actul morții, care reprezintă un eveniment biologic, prin Încetarea funcțiilor vitale. Distincția dintre aceste planuri sau nivele dovedește că nu putem avea o percepție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
14. Deoarece religia lor se opune oricărei Încercări inovatoare, este puțin probabil ca ei să realizeze un progres real În medicină sau să renunțe la teoriile absurde; nouă nu ne rămâne altceva de făcut decât să-i compătimim pe cei sortiți să rămână În Întunericul neștiinței. Pe de altă parte, nu putem desconsidera cu totul scrierile celor vechi, ci ar trebui să selectăm, așa cum eu Însumi am făcut, acele pasaje ce se dovedesc a fi de un real folos. Am testat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul întrebărilor preliminare. Lirica sa e „o continuă interogație” (Perpessicius), iar S. este un poet al lui „de ce?”. De ce omul e mistuit de dorul depărtărilor și al absolutului? De ce e sortit inexorabilei treceri? „Ce s-au făcut atâția [înaintași] câți i-am avut în mine?” De ce mai toți sunt „munciți de-aceleași gânduri și teamă de neant”? Tensiunea lirică se naște din chiar febrilitatea și recurența obsesivă cu care apar asemenea
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
și Matei Rusu, e prezent în publicația literară „Lumea” (trei numere, în 1899), se implică în redactarea altei foi efemere, „Mișcarea literară și artistică” (1901), conduce revista „Arta” (Iași, 1903-1904), în paginile căreia G. Bacovia figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru a le oferi o „moarte demnă”, lipsită de suferință, ea este de fapt o formă mascată de recunoaștere a limitelor medicinei și a abdicării de la o luptă sortită eșecului, dar care aparent „salvează medicina” printr-o acțiune ce deturnează sublimativ „limitele (neputinței) actului medical”, convertindu-le în generozitate. c) Geriatria este rezervată conservării și tratamentului persoanelor de vârsta a treia. Miraculoasele „medicamente de întinerire” ne reîntorc în același
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și asistenta trebuie luat nu numai ca pe un gest de respect față de el însuși ci și față de echipa stomatologică. Când stomatologul cere disciplină și punctualitate trebuie să și fie dispus să ofere disciplină și punctualitate. Altfel, relația medic-pacient este, sortită, încă de la început, eșecului. Iată o mie de motive pentru care o asistentă va avea, printre altele, și îndatorirea de a fi mereu prezentă printre pacienți și însoțitori ori de câte ori va avea un minut liber, discutând despre problemele lor, făcând cunoștință
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
ale paradoxului. Începând cu Povestiri diferite și până la piesele de rezistență din Istoria unui obiect perfect (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din București) sau din Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai (1983), trecând prin romanele de dragoste Noiembrie viteză (1975) și Sortiți iubirii (1988), în centrul narațiunilor se plasează de cele mai multe ori „suciții”, bizarii, inșii excentrici prin natura fixațiilor lor. Ei sunt, în același timp, și făpturi exponențiale, și exemplare de serie, menite să închipuie lumea înconjurătoare ca rezultat al unui joc
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
gemeni se căsătoresc cu două gemene și fiecare din cei patru va tânji fără sens după perechea celuilalt. Sentimentele sunt sistematic fisurate de contratimpuri ireductibile; a fi iubit până la fixație fără să știi e o situație destul de curentă: un roman, Sortiți iubirii, își dezvoltă acțiunea dintr-o asemenea relație imposibilă, ca și o proză scurtă, Ana la Boston. Afectele familiale sunt și ele cariate de mecanica obișnuinței. Femeia este fie misterioasă (Maria din Firul principal), fie de-a dreptul stupidă, aici
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
prin luciditate. SCRIERI: Povestiri diferite, București, 1968; Noiembrie viteză, București, 1975; Banda lui Möbius, București, 1978; Istoria unui obiect perfect, București, 1981; Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai, București, 1983; Florin Niculiu, București, 1984; Firul principal. Cuadratura cercului, București, 1985; Sortiți iubirii, București, 1988; Vermeer și criticii săi, București, 1988; Motivul. Afară din joc. Celălalt, București, 1991; Tratat de înjurături (în colaborare cu Ion Barbu), I-II, București, 1997; Povestiri, București, 1999; Oameni normali, București, 2000; Momente. Schițe. Însemnări, București, 2002
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
desfășurării sale, o atenție aparte fiind atribuită înregistrării momentelor de impas ontologic, concretizate în eșecuri și îndoieli, în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la o vreme începi să mori scriind epopei / te-ntrebi despre climatul fulgerului, cu gândul / la roata care se-nvârte” - Tu, orb ca Homer; „Din momentul când ai început să cânți
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
la prima vedere pare inacceptabil. În general oameni sunt subiectivi cu ei înșiși, dar mai treji, când îi privesc pe ceilalți. Tendința este de a mustra imediat pe cel, care a greșit, și un astfel de demers este legitim, dar sortit eșecului. Povestea cu tâlc este modalitatea de a mustra spiritual. Omul aspiră, să discearnă Răul de Bine. Cât Răul există problema omului este raportarea la acesta. Realitatea Răului poate fi percepută în toate componentele personalității: simțire, voință, gândire. . Ființa umană
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
elevul lui Theodoros Matematicianul, al doilea personaj care apare în „însemnările dialogate” ale lui Eukleides din Megara. A fost apropiat de Akademie și, probabil, era prieten cu Platon. În dialogul platonic transpare o anumită familiaritate între Platon și acest tânăr sortit să realizeze multe descoperiri în matematică sub îndrumarea lui Theodoros. A participat la așa-numitul „război al Corintului” din 369, când a fost rănit grav. Prologul-pretext face aluzie la acest eveniment. Theaitetos, ajuns la akmé (vârsta numită la greci „a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe înțelegere, contextualizare și constructivism (understanding curriculum, constructed curriculum, integrated curriculum). Într-o situație similară se află designul instrucțional. Proiectarea pedagogică tradițională, așa cum fusese fundamentată de Gagné, Briggs, Merrill ș.a. în anii ’60-’70 ai secolului XX, părea și ea sortită - ca teorie și ca practică - abandonului definitiv. Criticismul postmoderniștilor era întreținut de o retorică spumoasă, ironică, satirică, având efecte devastatoare. Atacurile esențiale ținteau tehnologismul, rigorismul, obiectivismul, comportamentismul, eficientismul și univocitatea cronică a modelelor moderne de design instrucțional. Un aspect aparte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]