2,458 matches
-
în detaliu ororile prin care trece. Paradoxul e că, sub ochiul mustind de ironie al autorului, iadul penitenciar e preschimbat într-un șir de episoade pitorești, pe care cititorul le urmărește cu o crescîndă bună-dispoziție. Deținuții își scot ochii, se spînzură, cad în latrine, se îneacă, sunt bătuți pînă la leșin, sunt înfometați pînă la nebunie, li se scot dinții, li se strivesc degetele, - și cu toate acestea aerul care domnește e de circ pitoresc. În loc să te înfiori ca în fața unor
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
în vede, circulând odată cu sângele, înlocuindu-l. Ca și cum trupul femeii era însăși deșertul”. Despre voluptate și despărțire e vorba și în Viața într-o rochie de bal. O mamă narează experiența îngrijirii unei fiice infirme, Betina. După ce soțul, Marti, se spânzură, iar fiica moare, ea nu știe ce să facă cu libertatea câștigată prin dubla despărțire. Voluptatea esențială se consumase odată cu boala și grijile. Cu viețile celorlalți. Fără obiectul voluptății, viața ei e doar o despărțire umplută cu prea mult vid
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
ca să pot să mănânc. Cu ce trăiesc? M-am dus de nenumărate ori la primărie, mi-a fost jenă. Când mi-a murit copilul, m-am dus și am scos de la banca de bătrâni ca să-mi înmormântez copilul, că se spânzurase". Întrebată dacă i-a fost dat pământ bun în schimbul terenul său, a spus: "Mi-a dat pământ bun, la colțul pădurii, tot o zonă bună, dar au spus că rudele lor nu știu ce... chiar dacă aveți acolo vă dau în partea astalaltă
Bătrâna agresată din Nana, mărturii în lacrimi. "Nu îmi vând pământul. E de la părinții mei. Eu nu vreau milă de la nimeni" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32450_a_33775]
-
se va dezlănțui nestingherit, iar haloul său liric va impregna inconfundabil desfășurarea elocinței. Poate fi detectată, în enunțarea constantă și ostentativă a responsabilității morale și duhovnicești, o motivație persuasivă expresă, dar accentul răspicat pus pe propria persoană - "de gîtul mieu spînzură sufletele voastre" -, ca inovație discursivă glisează oarecum semnificația într-o zonă ce se depărtează vizibil de finalitatea presupusă a demersului. Deși aparține structural problematicii retorice, relația creatorului cu auditoriul său, cuantificată verbal, reține în mod legitim atenția cercetătorului literar, fie
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
Sunt cam multe sărbători lunile astea mereu sunt multpreamulte sărbători în anii aceștia pierduți ca de coajă nucile verzi cu miez dulce-amărui. Da, dă-mi-te dorului meu acru, acum, ca un balon de săpun sau numănui. Pastișă eminesciană O să spânzur lira-n cui N-o să am cui lumânare Și pustiului să pui Și să-l chem în călimara Visului din astăvara Și de-o toamnă și-nc-o zi Dintr-o iarnă Alb-neagră. Ca un leu... Ca un leu mă-nfățișez în fața
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
urma lăsată de un țăruș, numit și pociumb. Paul Georgescu era și el șchiop, aflat toată ziua în compania lui Stancu, la redacție, la restaurant și la cafenea. între noi, pluralul "pociumbii" îi indicau pe cei doi care tăiau și spânzurau pe atunci în lumea literelor și a presei. E cinstit să spunem că Stancu, pe atunci, era socotit câinele rău al regimului, atacând în dreapta și în stânga, cu un zel exagerat, sacrificându-și, astfel, relații și prietenii de o viață. Ajuns
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
cea mai inutilă" nodurile acestei sfori ar trebui desfăcute să o facem mai lungă așa cum desfaci un păr negru într-o noapte de crăciun un vin greu ca o haină 3. frica din pantofi din mănuși frica din dulapuri trupul spînzurat de portmantouri frica mea cuminte din trei în trei căsuțe șotronul se șterge ca o vată de zahăr dumnezeu a făcut lumea ca să nu poată pune nimic în loc 4. ții minte scara iubita mea și iedera și celelalte accesorii și
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu care se spânzură ceasul acesta obscur cu ieșirile, două, pecetluite. Octombrie. Normandia de Jos. Târziu. CONSOLATIO De unde să începi, stăveziu slujitor al umbrei, cavaler al Lunii, ochind cu săgeata clopotele jilave ale miezului nopții? Cresc ierburi de-a valma în jurul bisericilor Hrănite de
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
Constantin M. Popa Bacoviană Sunt câteva ceasuri în oraș cu limbile smulse cu limbile spânzurate cu limbile moarte Sunt câteva ceasuri în oraș cu limbile scoase precum câinii din fața noilor covrigării așteptând încoronarea cozii Chiar asta am vrut să spun, iubito. Lunea Ciorilor Între mine și locul meu gol crește insomnia zidurilor am simțit de
Poezie by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Imaginative/3007_a_4332]
-
călătorie la Cernăuți, întâlnește pe stradă un copil care seamănă uluitor cu copilul prietenului său de la București, compozitorul și violoncelistul Ludwig Holdengraeber. Stranietatea e mai complexă decât această simplă aparență. Copilul murise, după cum murise și tatăl său, compozitorul Ludwig, acesta spânzurându-se într-un sanatoriu de boli psihice, unde ajunsese în urma unei crize de gelozie. Mama copilului din Cernăuți este nimeni alta decât fosta soție a lui Ludwig, ajunsă în nordul țării, la o mătușă a ei, unde s-a căsătorit
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
și niște greșeli, dom'ne, dar nu pot să analizez fiecare caz în parte și O să-mi aduc aminte cum a fost la ăla, cum a fost la alții... ș...ț nu eram de capul meu, nu eu tăiam și spînzuram". Torționarul pensionar (ce și-a continuat cariera pînă în iulie '90, "la cadre") doarme liniștit în gospodăria lui din Văleni, se îngrijește la "policlinica noastră" din Ploiești, unde se întîlnește cu alți "rezerviști" asemeni lui și crede că n-are
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
-mi rupă-n dinți. Era albastră marea și bolta străvezie, Dar pentru mine totul de-atunci, vai, a rămas Întunecat în sânge, iar peste suflet tras Un giulgiu ce este însăși această-alegorie. Atât găsii, Zeiță, la țărmul tău venust : Un spânzurat în care îmi regăsesc simbolul... - Ah, Doamne, dă-mi puterea, curajul și controlul De a-mi privi în suflet și trup fără dezgust !" (Charles Baudelaire O călătorie în Cytera, Vol. Florile Răului, traducere de C.D. Zeletin) Mulțumesc, Baudelaire. Mulțumesc pentru că
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
iar după aceea unul dintre arnăuți apucă funia de căpătâi și începu a trage pe pațient după sine, pe când alți doi... îl loveau pe spinare... iar cei sărăciți îl apostrofau cu cuvinte ca acestea: ,Bine-ți face, tâlharule... să-l spânzure, să-l puie în țeapă!"...Ceea ce e floare la ureche pe lângă restul... (Parcă îl văd pe domnul Băsescu frecându-și bărbia, - așa da, asta ar trebui... - hă-hă! - deși unii spun că e moale la inimă, din moment ce pupă la repezeală orișice
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
autorul "nu e dintre cei care se respectă și sînt foarte respectați", nu vom afla sfîrșitul, poate tragic, al funcționarului ghinionist. În general, în literatura română se sinucid intelectualii. Excepție fac personajele lui Rebreanu: Ana trădată de Ion, care se spînzură, ca și Ițic Ștrul, dat dezertor și făcut scăpat de asasinat, dar inutil. De asemenea, se ucide Solomia din Amîndoi, o minte complicată și confuză. Dovedită ca asasină, ea recurge la acul de păr, modus operandi mai original decît baioneta
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urît și singurătate, lasă discret averea tînărului cuplu ce are viața în față și, la fel de discret, se spînzură. În finalul ciclului Medelenilor, Ionel Teodoreanu își sacrifică abrupt personajul favorit, pe Olguța. Ea află că are cancer mamar și nu suportă ideea unei agonii prelungite. Ca atare se împușcă. La fel procedează eroina din Jar, de Rebreanu, aceasta trădată
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
Botanică". Tot într-un parc pustiu se sinucide un necunoscut la Emil Gârleanu. Descoperitorii fură o pungă plină și grea aflată asupra cadavrului, dar acasă constată că în ea nu sînt gologani, ci gloanțe de rezervă. Într-un parc se spînzură din amor și un personaj al lui Minulescu din Corigent la limba română. Femeile sinucigașe ale lui Kirițescu se omoară spontan. Florentina din piesa omonimă are o criză de remușcări în finalul dramei și sare pe fereastră mai scurt decît
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
mai bine urmăriți imaginile. Acum cîteva luni ne-am încercat norocul cu un pictorial pe tema “Pune mîna pe Vasilica...” și a funcționat. Lasindu-ne în continuare în voia sorții am diversificat tema privind nuditatea din perspectiva “Hai, cosar, cosar, cosar...” Spînzurați a criză deasupra gravitației am inteles tîlcul bancului cu pisicile bătrîne pe magazie și ne-am dat seama că totul atîrnă. De un fir de ață, uneori. Tot norocul, săracul.... Săracul make-up artist, obligat să execute un sfumato la gură
Marina Dina @ Playboy octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/96482_a_97774]
-
continuare dureri de spate Mihaelei Rădulescu la emisiunea ,Duminica în familie" (precum în data de 26.02...); apoi îl liniștesc spunându-i și că, Cătălin Măruță, nu a fost racolat să prezinte ,Tonomatul de pe CNN" și nici nu s-a spânzurat după plecarea (mazilirea ?) de la Realitatea Tv, ci s-a întors la TVR unde, în seara zilei de 26 februarie, a prezentat, cu țopăieli și înțepături (de ce oare?) spre Andreea Marin, emisiunea ,Selecția națională" pentru ,Eurovision 2006"... Ei, cum să...? Nu
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
polonez, cel din urmă (1933- 1991) s-a remarcat în anii 1960 prin romanul Pasărea bălțată, povestea autobiografică despre un puști evreu pe care, în timpul ocupației, țăranii polonezi care i-au oferit adăpost l-au terorizat în fel și chip, spânzurându-l de o bârnă și asmuțind un câine asupra picioarelor lui sau vârându-l într- un sac și aruncându-l într-o groapă de gunoaie, amenințându- l necontenit că-l dau pe mâna nemților. Viața micului erou i-a impresionat
Scriitori mitomani () [Corola-journal/Journalistic/3997_a_5322]
-
indecent, imoral și chiar ilegal. Demersul domnului Hunor, dacă îi aparține într-adevăr, poate fi considerat o instigare la ură etnică, intoleranță și conflict. Este foarte grav. O asemenea agresivitate încurajează extremismul de tip Csibi Bârnă, cel care l-a spânzurat simbolic pe Avram Iancu și poate dezvolta periculos forme de terorism etnic. Eu nu mă cobor la nivelul limbajului folosit de domnul Hunor. Susțin însă, în continuare, că articolul 1 din Constituție nu trebuie revizuit. Și încă ceva: îi recomand
Voiculescu: Hunor poate fi acuzat de terorism etnic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40023_a_41348]
-
mătasea scîrțîie: vată?” (Cortina). Ajunsă un șir de „latrine de crime legate’n basma”, „măreața orînduire” pune-n cumpănă conștiința omului și fărădelegea perpetuă cu care se confruntă: „Pentru crima de-a fi iubit prea mult omul,/ nu mă veți spînzura mai sus decît pomul” (ibidem). Textura zgrunțuroasă, migălită totuși, de-o apreciabilă armonie dolorică, a versurilor lui George Dan îmi îndreaptă gîndul către un fachir care se întinde, aparent calm, pe patul său de cuie.
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
21 dec. 1949 sunt primele semne ale angajării pe drumul ideologiei oficiale:„Dumnezeu există și biserica face și nu face bine, bancherii se îngrașă și oamenii mor de foame. I.V.Stalin împlinește 70 de ani și trădătorul Kostov a fost spânzurat. Așa se învârte roata înainte, lopețile mă lovesc dureros, piatra ideilor scrâșnește, grăunțele faptelor se macină mereu și bietul morar tot mai visează alte și alte ape...” Ca peste nici doi ani, în 20 martie 1951 epistola să-i comunice
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
fac! Citește tot... R.I.P. Alexander Mcqueen @ Club Skin, 19 februarie Skin Music Lounge te invită vineri 19 februarie 2010, incepand cu ora 23.30 la o petrecere în memoriam Alexander Mcqueen! Celebrul designer de 40 de ani a fost găsit spânzurat în apatamentul sau din Londra la o săptămână după ce murise mama sa! “Alexander McQueen is most notably known aș the genius of various tailoring techniques. His clothes are beautiful and wearable, but he receives most of his attention for his
Fashion [Corola-blog/BlogPost/94838_a_96130]