2,266 matches
-
cel majoritar, făcută de totalitarismul comunist. Din această perspectivă, cred că României i-ar fi de folos ( În sensul că realitatea și contextul mondial impun acest lucru, nu În acela că noi am trasa o sarcină pedagogică) un tratament de spargere a subiectului unic. Construcția unui subiect multiplu ne-ar permite, la nivel social, să acceptăm diversele minorități și grupuri sociale. De aceea mi se pare că, fără să forțez prea mult, tipul de demers și conceptul de contra-reeducare pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a societății civile. Criză și tranziție Corin Braga: Marius ne propune spre discuție ideea de tranziție și modelele tranziției, mai precis, dezagregarea modelelor tranziției În perioada actuală românească. Pornind de aici, dacă Îmi dați voie, aș pune o Întrebare pentru spargerea gheții. Textul tău, Marius, poate fi pus În legătură cu alt text, cartea Sandei Cordoș despre criză și crizism În perioada de Început a comunismului. Este vorba de două perioade simetrice de tranziție, una de intrare În comunism, cealaltă de ieșire din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această varietate de informații obținute din semnale, cea mai veche este comint, contemporană practic cu utilizarea undelor radio pentru comunicațiile militare și diplomatice 58. Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, comint (combinată cu analiza metodelor de criptare - prin spargerea codurilor și cifrurilor folosite la transmiterea mesajelor importante 59) a fost, conform informațiilor disponibile, mai importantă decât orice altă sursă de informații pentru Marile Puteri, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război 60. Una dintre primele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
radio și de navele de război care escortau convoaiele. Deși nu la fel de valoroase ca decriptarea efectivă a comunicațiilor navale germane, operațiunile de radiogoniometrie ale Aliaților au reprezentat un instrument important de culegere a informațiilor în Bătălia Atlanticului. În combinație cu spargerea codurilor, au făcut posibil ca multe dintre convoaiele Aliaților să evite „haitele de lupi” germane în totalitate și, în timp, au contribuit la eforturile americanilor și britanicilor de a urmări și a scufunda submarinele germane 67. Deși cea mai mare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un semnal radio într-o serie de valori care descriu capacitatea de zbor a unei rachete sau a unui alt vehicul de testare) și interpretarea fotografică (identificând și măsurând obiectele dintr-o fotografie). Criptanaliza. Aceasta se referă la rezolvarea sau „spargerea” codurilor și cifrurilor inamice, prin aceasta permițându-le analiștilor să readucă un mesaj criptat interceptat la forma lui inițială, cu înțeles. În majoritatea cazurilor, interceptarea presupunea receptarea unor semnale radio de către altcineva decât destinatarul lor. Cu toate acestea, problema criptanalitică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
greu de schimbat (fiecare schimbare de cod înseamnă că trebuie distribuite noi liste de coduri fiecărei ambasade, baze sau poște care ar putea să trimită sau să primească mesaje), algoritmul cifrului este simplu de schimbat. Criptanaliza este procesul de rezolvare („spargere”) a codurilor și a cifrurilor - adică reconstituirea listei de coduri a inamicului sau descoperirea metodei acestuia de cifrare a mesajelor - folosind, în primul rând, chiar mesajele criptate. (Decriptarea, în schimb, se referă de obicei la procesul prin care destinatarul - care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și a ușurat munca criptanaliștilor. Cu cât algoritmul de criptare devine mai complex, crește posibilitatea apariției unei erori de criptare sau decriptare, de aceea cifrurile mai greu de „spart” nu sunt întotdeauna practice. Bineînțeles că metoda cea mai ușoară de spargere a unui cod este de a fura sau a obține prin orice alt mijloc o copie a listei de coduri. Din moment ce crearea unei liste de coduri și distribuirea ei sunt dificile, codurile erau utilizate o perioadă îndelungată, ceea ce sporea utilitatea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
publicarea în ziarele din SUA a telegramei din care se deducea că Mexicul intenționează să recupereze Texasul, New Mexico și Arizona. Iscusința cu care a fost publicată telegrama nu a dat de bănuit părții germane că ar fi fost posibilă spargerea codului utilizat 4. Spre deosebire de europeni, la începutul Primului Război Mondial americanii nu aveau încă experiență în domeniul criptografiei. Istoria criptografiei americane din timpul războiului și din următorii zece ani arată cum, în ciuda provocărilor intelectuale deosebite, încă era posibil ca un specialist, lucrând
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
marcat punctul de cotitură în istoria criptologiei. Înainte de război, domeniul era limitat; după încheierea războiului, acesta a luat amploare. Războiul a marcat dezvoltarea acestei științe. Principalul motor al acestei evoluții a fost creșterea semnificativă a nivelului de comunicații radio 6. Spargerea unui cod sau cifru utilizat de inamic reprezenta un avantaj semnificativ în condițiile creșterii traficului radio. În același timp, un trafic mai mare sporea vulnerabilitatea codurilor și cifrurilor de o complexitate similară față de metodele de criptanaliză; deoarece, existând mai multe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fost folosite pentru a cripta texte. Astfel de mașini puteau utiliza algoritmi și formule mult mai complicate decât cele folosite în perioada în care criptarea se realiza manual. Prin urmare, tehnicile și procedurile criptanalitice atingeau un nivel de complexitate similar. Spargerea codurilor a necesitat crearea și utilizarea primelor mașini de calcul și a determinat progrese în statistică și în alte ramuri ale matematicii teoretice 7. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a scris un număr impresionant de articole despre
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
punctul de vedere al succesului repurtat de SUA în cel de-al Doilea Război Mondial, menținerea facilităților criptografice în cadrul armatei și al marinei militare a fost un lucru bun, care a deschis calea obținerii unor victorii importante în timpul războiului, în urma spargerii codurilor diplomației și marinei japoneze. Problema moralității activității de informații constă în faptul că aceasta e o formă clandestină și duplicitară de luptă între națiuni, spre deosebire de lupta armată, care este considerată, în mod tradițional, o confruntare mai deschisă (și, prin
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
spionajul sovieticilor din Statele Unite. 2. Pentru cea mai amplă analiză publică a istoriei criptografiei, vezi David Kahn, The Codebreakers: The Story of Secret Writing (Macmillan, New York, 1967). Cu toate acestea, de la publicarea cărții sale, dezvăluirea succeselor obținute de britanici în spargerea cifrurilor germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au adăugat un capitol nou și important la istoria criptografiei. Pentru aducerea la zi a lucrării lui Kahn, vezi Kahn on Codes: Secrets of the New Criptology (Macmillan, New York, 1983); vezi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dezbaterilor” 395 13.3.2.6. Tehnica focus-group 395 13.3.2.7. Turul galeriei 399 13.3.2.8. Tehnica taberelor 400 13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului 401 13.3.3.1. Exercițiile/jocurile de spargere a gheții (ice-breaking) 401 13.3.3.2. Cercul „complimentelor” 405 13.3.3.3. Definirea personală 405 13.3.3.4. Tehnica „Obiecte găsite” 406 13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals” 406 Bibliografie 411 Index 419 Contents
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În astfel de situații, există un grad relativ ridicat de toleranță față de variația și subiectivitatea percepției și se consideră că receptorul își structurează propriul univers socioeducațional chiar în actul receptării (acest fenomen este specific și în cazul exercițiilor/jocurilor de „spargere a gheții”). Făcând apel la modelul diadic al comunicării, John R. Freund și Arnold Nelson (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite de mesaj: 1) mesajul care există în mintea emițătorului (regăsit ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simple și de evidente. Astfel de omisiuni, care îi pot produce dificultăți receptorului în urmărirea logicii și coerenței interne a mesajului, sunt destul de frecvente în activitatea instructiv-educativă (pentru mai multă concretețe, vom aminti concluzia unei secvențe dintr-un exercițiu de „spargere a gheții” pe care îl folosim în activitatea cu studenții: atunci când acestora li se cere să relateze cum ar explica, la telefon, unei persoane complet neinstruite o activitate simplă, cum ar fi încheierea nasturilor la o cămașă, de cele mai multe ori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevi/grupa de studenți, primele două caracteristici sunt îndeplinite într-o proporție foarte ridicată; în ceea ce privește însă apartenența la grup, aceasta este mai puțin oferită de structurarea clasei/grupei ca atare, fiind produsă prin metode de construcție a echipelor (exercițiile de „spargere a gheții”, metoda construcției de echipă etc.). Hybels și Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) vorbesc despre context luând în calcul locul în care se petrece comunicarea. Există astfel locuri formalizate pentru comunicare (o sală de curs, o sală de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de acțiune - pe de o parte, au de rezolvat în comun o sarcină și, pe de altă parte, trebuie să interrelaționeze cu ceilalți, ceea ce presupune un efort mult mai mare din partea lor. De aceea, remarcăm importanța deosebită a exercițiilor de „spargere a gheții” în primele momente, exerciții care nu-și propun achiziții cognitive, ci dezvoltarea unui climat relaxant și pozitiv în cadrul grupurilor nou-formate. Chiar și în cazul unor grupuri cu mai multă experiență în lucrul împreună, aceste exerciții se dovedesc deosebit de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
efort în a căuta experiențe și interese comune; totul este general, relaxat și necriticabil. În această a doua etapă de experimentare apare necesitatea unor activități comune între partenerii de echipă, activități care să treacă dincolo de cadrul non-sarcină al jocurilor de „spargere a gheții”, dar care să se păstreze tot în intervalul dezvoltării unor activități centrate pe celălalt mai degrabă decât pe sarcină ca atare. Ceea ce trebuie de asemenea remarcat este faptul că profesorul poate folosi tehnici ca interviul reciproc, tehnica interpretării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apariție), apar momentele de intercunoaștere, de schimburi informaționale reciproce. La finalul acestei etape, Greiner presupune că apare criza „conducerii”, deoarece grupul resimte necesitatea de a ieși din situația de relaționare haotică ; subliniem iarăși importanța unor elemente/tehnici ca exercițiile de „spargere a gheții” în primele clipe din constituirea grupului. În etapa a doua, a direcției, comunicarea tinde să capete sensuri mai bine stabilite. Se câștigă și/sau se construiesc statusuri și roluri în cadrul grupului. Liderul grupului începe să capete mai multă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valoarea centrală sau chiar spre cealaltă extremă (spre exemplu, brainstorming-ul ca metodă centrată pe producția de idei și rezolvarea de probleme poate să trimită, prin maniera sa neconflictuală, și spre o dezvoltare a relaționărilor în cadrul grupului, iar jocurile de spargere a gheții, văzute drept metode de optimizare a relaționărilor în grup, fiind combinate cu un alt tip de metode, pot conduce la producerea de idei; mai mult decât atât apar intersecții de tipul rolestorming-ului). Totodată, am luat în considerare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
gândirea laterală este descrierea unui proces. Un rezultat nu poate fi decât admirat, însă un proces poate fi învățat pentru a fi apoi folosit... Gândirea laterală se ocupă cu generarea de idei noi.... Gândirea laterală se ocupă de asemenea cu spargerea barierelor conceptuale ale vechilor idei. Aceasta duce la o schimbare de atitudine și de abordare; ne face să privim cu totul altfel lucruri pe care le-am privit întotdeauna în același fel... Gândirea laterală este diferită de gândirea verticală- care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracteristicile pe care le dorim la produsul activității. 13.1.2.12. Metoda divizăriitc "13.1.2.12. Metoda divizării" Reprezintă o tehnică de tip brainstorming, însă mai puțin tradițională, în sensul că sunt urmărite: - enunțarea problemei în două cuvinte; - spargerea/divizarea problemei în două atribute separate; - împărțirea fiecărui atribut astfel obținut în altele două; - continuarea acestei acțiuni de divizare în câte două acțiuni, până în momentul în care s-au produs destule; - reflectarea cu atenție asupra acestor atribute, cursantul gândindu-se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permanent. Este cazul focus-group-ului, care introduce o etapă de reactivare a grupului în clipa în care acesta a ajuns la un consens prematur sau aparent. De altfel, fapt pe care l-am mai subliniat, întărirea coeziunii grupului prin tehnici de spargere a gheții, spre exemplu, poate fi un bun factor stimulativ pentru îndeplinirea acestei a patra reguli. 5) Lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”. Ideea trebuie să germineze, să aibă posibilitatea să fie explorată în toate laturile sale semnificative și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Căutarea unor combinații variate și ingenioase. Piese separate pot să fie combinate în variate formule și, de aceea (ca în cazul autochestionării), participanții la rezolvarea creativă de probleme trebuie să-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei a cincea din cazul regulilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Este importantă, de asemenea, folosirea unui număr suficient de mare de grupuri (pentru că ne putem confrunta cu multe nuanțe, pornind de la grupuri „pasionale” sau, dimpotrivă, „inerte”). De altfel, în scop didactic, asemenea grupuri pot fi păstrate și folosite concomitent cu spargerea lor și utilizarea persoanelor în structura altor grupuri (de exemplu, ca în reuniunea Phillips 66, ar putea fi utilizată o discuție în plen pentru a se realiza o echilibrare constând în dinamizarea grupurilor mai neimplicative și ponderarea celorlalte). Concret, așa cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]