1,571 matches
-
Discursul lui către ele era acum un preludiu, o dezvoltare a temei principale: Craig. El spuse: - Trăim într-o epocă ciudată, o epocă în care oamenii sar încolo și încoace fără să se gândească. Chiar acum, ei se află în spasmele unei dorințe extatice de a oferi femeilor egalitate, alegând-o pe Janet Wake în calitate de primă femeie președinte. Este o hotărâre irațională, deoarece este în contradicție fundamentală cu realitatea. Dacă femeile ar fi pregătite, in corpore, să ia medicamentul egalizator, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
plus, țineam să mai divulg că, după doisprezece ani petrecuți ca profesor într-un colegiu, acum, în 1959, sunt supus unor frecvente crize de ceea ce colegii mei de catedră numesc, în chip măgulitor, maladia Glass - sau, în limbaj profan, un spasm patologic al regiunii lombare și abdominale care mă face ca, în afara orelor de curs, să mă frâng din șale, să traversez strada în goană sau să mă vâr pe sub o mobilă ori de câte ori văd apropiindu-se de mine un ins sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
care și-o Însușise din armată unde ajunse la gradul de sergent: dând capacul la o parte, el Își apropie buzele de urechea dreaptă a bătrânei și trâmbiță În ea. Soluția extremă Își făcu efectul. Trupul bătrânei fu cuprins de spasme, ca și cum prin el s-ar fi scurs curent electric. Tremurând din toate Încheieturile, babulea se ridică Încet-Încet În capul oaselor și scoase un oftat adânc. „Da, ce-i? bolborosi ea ținându-și Încă ochii Închiși... Ce s-a-ntâmplat? Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
parte din crucea bisericii Uspenia, pe care se afla acum un cuib de cocostârci. Deodată, ca de la sine putere, țâțele se puseră-n mișcare. Intrau și ieșeau ritmic Înăuntrul pâlniei, acționând ca niște pistoane. Întregul organism al caprei, cuprins de spasme, trepida, gata-gata să se dezmembreze. Clefăiturile și pocnetele pe care le scoteau pistoanele Îți puneau timpanele la grea Încercare. Mașa Își astupă urechile cu degetele și-nchise pleoapele. Nu voia să audă și să vadă nimic din cele ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a ridicat piciorul drept. Mike mai escaladase garduri până atunci, fugărise răufăcători pe alei și prin subsoluri. Așa că și-a adus aminte că imediat ce se punea în mișcare, durerea fie înceta cu totul, fie devenea mai puțin importantă. După primul spasm, piciorul stâng s-a urnit mult mai ușor. Spatele i s-a arcuit așa cum ar fi fost normal. În câteva secunde, Mike a fost de partea cealaltă a gardului. Vecinii nu-l invitaseră niciodată pe la ei, iar Mike a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
am Întîlnit Întîmplător, nu? O cutie metalică precum o mașină blindată, fără nici o ferestruică, trecu prin fața gardului din sîrmă, făcînd să răsune o melodie dulceagă. — Da, bineînțeles, Întîmplător, spuse el cu zîmbetul Înghețîndu-i pe buze și obrajii cuprinși de un spasm nervos. Tare ești isteț. Mă simt În siguranță dacă știu toată afacerea asta pe mîinile tale. — Jurnalul... CÎnd mi-l dai? O clipă am surprins În privirile lui, cale de un moment, o dușmănie vădită. M-am retras un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cuvânt, a ridicat și mâna dreaptă. Ea s-a dus la el și i-a pus palma ei încă rece între acele degete fierbinți care tremurau ușor. Când el i-a sărutat mâna, nana Floarea s-a zguduit de un spasm. Numai pe tine te am, Culi, a grăit ea cu mare stăpânire, aplecându-se asupra lui. Atunci pe fața lui Culi a nălucit un zâmbet. În acel puțin zâmbet era pentru dânsa singura nădejde pe care o mai avea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de milă. Jacqui este aproape singura persoană dintre cunoscuții mei care să nu fi luat niciodată antidepresive sau să nu fi fost la psiholog; de-abia dacă ia în serios sindromul premenstrual. Oricum, chiar înainte ca Jacqui să sufere de spasm muscular din cauza devitaminizării provocate de Luke, ne-am găsit o locuință proprie. Un studio (adică, o singură cameră) într-un bloc dărăpănat în Lower East Side1. Era uluitor de mic și de scump, iar dușul era în bucătărioară, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Am fugit la ea, îngrozită. —Crampe ca asta? Nu. A clătinat din cap, cu fața de un roșu aprins. Nici pe departe la fel de dureroase ca asta. Arăta de parcă era pe moarte. Eram cât pe-aici să sun la 911 când spasmul a început să scadă în intensitate. Oh, Doamne, a suspinat, întinsă pe podea. Cred că tocmai am avut o contracție. —De unde știi? Descrie-o. —A durut! Am înșfăcat una din broșurile instructive care ne fuseseră date și pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a sfâșiat când am spus-o. N-am simțit nici un val de amărăciune, mi-am zis doar, da, am fost așa norocoasă. —Contracție la orizont! Jacqui s-a ghemuit pe treptele unei case de cărămidă în timp ce o cuprindea un nou spasm. Oh, Doamne, oh, Doamne, oh, Doamne. Respiră, am îndemnat-o. Vizualizează. Oh, Iisuse, vino înapoi! Jacqui căzuse de pe treaptă și se rostogolise pe trotuar. A scâncit de durere și m-am ghemuit lângă ea, lăsând-o să-mi strângă glezna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
e adevăratul intrus. E cea mai recentă. E cea care mă abate de la lucru și mă împinge cu gândul spre lucruri la care nu m-am gândit niciodată. Are în ea exaltarea nepoftită a paranoiei, a furiei și plânsului, cărora spasmele de vitalitate le dau coerență: bălmăjeli de bețivan repetate la trezie. Și la televizor dau într-una reclame isterice sau nenorocitele de știri... Toate vocile vin din altă parte. Tare aș mai vrea să mi le pot alunga din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de foc îmi pipăie spinarea. Timp de zece minute am vomat conștiincios, cu convulsiile unui ciocan pneumatic, cărora n-am avut puterea să mă opun. Apoi am stat chircit pe fundul băii turcești, timp de douăzeci de minute, cuprins de spasme, ploaia argintie a dușului ajungând la temperatura și presiunea maximă, fără să reușească, să-mi alunge greața. Probabil că sunt foarte nefericit. Numai așa pot să-mi explic comportamentul. O, Doamne, probabil că sunt așa de deprimat Probabil că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pățit ceva? — Hă? am repetat eu. Tocmai îmi înfipsesem un covrigel în măseaua mea suspectă de sus. Revăzând cu ochii minții acest mărunt ghinion, cred că mai întâi am tresărit cât se poate de elocvent, după care a urmat un spasm mic și obosit. Mi-am consultat măseaua cu vârful limbii. Martin îi dădea înainte cât se poate de încântat. Stomatologii sunt exact ca scenografii, cowboy-ii sau instalatorii cârpaci. Atâta timp cât ești tânăr, crezi că lumea serviciilor pentru adulți e de încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
partitura masculină, actorul ăla gras făcut pentru roluri mici, de umplutură, cu spatele plin de pustule, pântecul tremurător, gâtul umflat - nu, nu era vorba de corp (cu toții avem corpuri), era vorba de față. Ah, fața! Rușinea și teama gingiilor dezgolite, spasmele ei bătrâncioase, surpriza teribilă care se imprimase pe ea. Am ajuns la scena suptului și am o meclă pe care o merită s-o vezi. Până și Butch a remarcat-o. — Nu-ți place? mă întrebă ea. Ești un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înălțime de zece mii de metri. Ceva foarte vast și plin de furie ne-a sorbit în haosul său. Fălcile aflate deasupra capului nostru s-au deschis uimite. Oamenii vorbesc în limbi ciudate: până și vocea pilotului falsează și tremură în spasme. Nu, e New York, e încă New York, care se întinde să ne prindă inima cu degetele lui groase și tari. Sfidând toate avertismentele, m-am ridicat în picioare și m-am rostogolit spre mica toaletă din spate. Nu cred că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a fost ca pe Forty-Second Street. Era un miros tare de polietilenă arsă, de fum de lumânare, un miros de sulf sau cordită. În timp ce luptam cu pantalonii, am fost aproape dat de pământ de un nou val de greață ucigătoare. Spasmele pornografiei te izbesc drept în stomac. Te izbesc drept în suflet. Vron stătea pe burtă, cu ochii și gura deschisă, dar seamănă așa de mult cu un cadavru, încât m-am încordat și i-am așteptat următoarea respirație. Briza ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încet, și nins. Sub streșină, cerdacul Se-ntunecă mâhnit; Stă rezimată-o fată De stîlpu-nzăpezit. Igienă Ea crede c-aș fi atacat... Și când o sărut se teme, Dar sclava plăcerii, ea geme Și cere un lung sărutat. Pe urmă, când spasmul a dispărut, Își udă-n parfum o batistă - O pune pe gură, și tristă Ea șterge un ftizic sărut. Și ninge Și ninge în orașul mare E noaptea plină de orgii, Iar prin saloane aurii S-aud orchestre, și fanfare
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
sub privirile Îngrozite ale lui Fumero, țintui de zid Încheietura mîinii drepte a inspectorului printr-o lovitură brutală, care Înfipse lama În panou aproape pînă În plăsele. Fumero slobozi un urlet teribil de agonie. MÎna i se desfăcu Într-un spasm și revolverul Îi căzu la picioare. Carax Îi făcu vînt cu piciorul În Întuneric. Oroarea acelei scene se derulase prin fața ochilor mei În doar cîteva secunde. Mă simțeam paralizat, incapabil să acționez ori să articulez un singur gînd. Carax se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
i se făcu greață, stomacul se strânse ca un pumn și dinăuntrul lui țâșni un lichid galben-verzui, amar ca fierea, Împroșcând pereții. În Încăpere se răspândi un miros neplăcut, care-l făcu pe medic să vomite din nou. La fiecare spasm al stomacului, stomatologul Își revenea În simțiri. Răul dinăuntrul său se revărsă În afară. Da, acum, Noimann se simțea mai bine. Patul Își Încetini rotația, iar tavanul reveni și el la locul lui. Noimann Întinse mâna și căută În dreapta sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să cânte cucurigu. „Totuși, există un oarecare adevăr și-n Satanovski”, conchise el după ce se liniști și se așeză la locul lui. Liniștea aceasta nu dură Însă prea mult și Oliver sări din nou de pe scaunul său, cuprins de același spasm. Părul i se zburli pe creștetul capului, luând forma unui coif Împodobit cu pene strălucitoare. Destinzându-se ca un arc, masterandul cântă același cucurigu, de data aceasta pe un ton mult mai puternic, astfel că o jumătate de terasă Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și, fâlfâind din mâneci, cânta până-i ieșeau ochii din orbite, apoi se așeza din nou la masă. „Ce mai cocoșel”, făcu și Lily Fundyfer și brusc fu apucată de același simptom. Ceilalți mușterii, aflați la alte mese, contaminați de spasmele lui Oliver, se ridicau și se așezau pe scaune, cântând la unison cu el. Chiar și Bikinski, care se ferise să se atingă de frigăruile lui Satanovski, se molipsi și el de ciudatul sindrom de care fusese cuprinsă În Întregime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Satanovski de deasupra binecuvânta cu semnul crucii, făcut cu mâna stângă, Încrengătura de trupuri ce se mișca sub el. Aflată Între cei doi bărbați, Lily Fundyfer Începu să geamă din ce În ce mai tare. Corpul ei acoperit de vinișoare trandafirii fu cuprins de spasme. Gura i se acoperi de-o spumă albă, care se revărsă pe lespezi. Trupurile bărbaților intrară și ele În trepidații, ca și cum ar fi fost conectate de un fir nevăzut de goliciunea femeii ce palpita În beznă. Gemetele celor trei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
răgaz, Le răvășești mereu ca pe-o ninsoare, Mai aspră ești, de sufăr și mă doare Și chinu-mi înflorește în obraz; Mă legi de frământările bizare, De stările materiei plângând Și mă menții pe loc, zile la rând, Nepotolit, în spasm de căutare; Mă izgonești și mă primești apoi Cu dragoste flămândă de meduză, Îmi spulberi visul, iute, ca pe-o spuză Și-mi torni jăratec peste sânii goi; Mă biciui și mă tragi ades pe roată Și rănile mi le
CHIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83763_a_85088]
-
Din toate rămâne uitarea, Eternă și dreaptă și rece, Prilejul prin care visarea Ireală, tot umblă și trece... Iubire și spasm, și tăcere, Sunt unde mânate mereu Prin care vâslesc în durere, Urmașii eternului eu... Eu fosta-m și sunt, și voi fi, Uitarea-i cu mine totuna, De-o clipă, de-un secol, de-o zi, Își poartă într-una
DIN TOATE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83786_a_85111]
-
multe ori, aceste situații, M-ademenesc cu alintări șirete, Lipsite de stridențe și ovații, Ce-atâta de meschin știu să mă-mbete; Dar nu...nu reușesc să mă desferic Nici zborului și nici acestor ore, Ce-și torn în mine spasmul lor eteric Cu șoaptele-n multiplicări sonore; Că dincolo de mine, niciodată N-am reușit, cătându-mă, să stărui; Rămân dator acelui ce-mi arată, Un drum curat, căruia să mă dărui...
MAI TRECE-UN TIMP... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83829_a_85154]