592 matches
-
à 6 ans. (Appréciations de l’influence de divers facteurs sur le développement du langage orale). Folia Foniatrica, S. Karger - Basel München, Paris, London, New York - Sydney, 26, 3, 1974, p. 177. 121. Muriel, E., Morley, M. E. Cleft Palate and Speech. Ed. IV, E.S. Livingstone, L.T.D. Edinburg and Gordon, 1968. 122. Neill, M.C., Kerr, C. Congenital oral Deformities. Brit. Dent. J., London, 1956, 101, 6, p. 199. 123. Netter, J.C. Les indications et les techniques de la rééducation neuro-musculaire en ortopedie dento-faciale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
informației în procesul învățării. Rev. de statistică, București, anul 21, 3, 1972, p. 47-59. 127. Ohnesorg, Karel Nouvelle contributions à la pédolinguistique. Rahledy, S.P.F. F.B.U., A. 14, 1967, p.166-167. 128. Oldfield, M.C. Cleft Palate and the Mechanism of Speech. Brit. J. Surg. London, 1941, 29, 197. 129. Oléron, P. L’éducation des enfants physiquement handicapés, P.U.F., Paris, Trad.rom. Ed. did. și pedag. 1970, p.7-17. 130. Oléron, P. Aspects du langage. Bull. de Psychol. 19, 8-12
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cuvintelor. Studii și cercetări științifice, Cluj, 5, 3-4, p. 477-494. 163. Rosetti, Al. Introducere în Fonetică, ed. III. Edit. Științifică, București, 1963. 164. Rousselot, l’Ablé Précis d'expérimentation phonétique. La physiologie des articulations. Paris, Toulouse, 1925. 165. Russel, Osc. Speech and voice. The Mac Millan Company, New York, 1931. 166. F. de Saussure Cours de linguistique générale, Paris, Payot, 1922, p.25. ed. II. 167. Saxman, J.N., Bless, D.M. Language développement in children with cleft Palates. Folia Foniatrica S. KArger-Basel München
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
27, 3, p. 379-423, 623656. 170. Schumacher, W. Voice Therapy and voice improvement through correct muscle mesage. Folia Foniatrica, S. KargerBasel, München, Paris, London, New York - Sydney, 26, 3, 1974, p. 220. 171. Schwartz, R. Familial incidence of cleft palate. J. Speech Hear, Dis., London, 1954, 19, 2, 228. 172. Stieber, C, Popescu, V, Grinolea Lia, Ciobanu Eugenia Tratamentul complex pre și post operator la copiii cu despicături labio-maxilo-palatine, Stomatologie, București, 23, 4, 1966, p. 339-347. 173. Seeman, M. „Defectele de vorbire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cleft Palate, 1, 1974, p.120. 224. Weatherly, W.M.D., Stark, R., Clayton, R. L’analyse acoustique de la parole; étude sur sa validité. Rev. The Cleft Palate, 3, 1966, p. 291. 225. West, R., Kennedy, L., Carr, A. Reabilitation of Speech, Harper, New York, London, Company -Brothers, 1947. 226. Wiener, N. Cibernetica, Ed. Politică, București, 1967. 227. Wilbury, J.G., Okamura, H., Tanahe, M. Role of the Respiratory Muscles in Phonation. Folia Foniatrica, 26, 3, 1974, p. 188.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limitele metaforelor "lingvistice" propriu-zise. În acest context, ideile celor doi autori vor conduce la o reevaluare nu doar a metaforelor, ci și a expresiilor idiomatice, care vor fi încadrate în aceeași categorie cu primele. Astfel, referindu-se la așa-zisele speech formulas, fixed- form expressions sau phrasal lexical items construite pe baza metaforei conceptuale VIAȚA E UN JOC DE NOROC, Lakoff și Johnson recomandau încă din volumul amintit tratarea lor prin analogie cu metaforele lingvistice convenționale (și, în definitiv, cu orice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
traitement, apprentissage, Klincksieck, Paris, 1997. Frazer, James George, Creanga de aur [The Golden Bough. A Study in Magic and Religion, 1922], vol. 1-5, traducere, prefață și tabel cronologic de Octavian Nistor, note de Gabriela Duda, Minerva, București, 1980. Gasparov, Boris, Speech, Memory, and Meaning: Intertextuality in Everyday Language, De Gruyter Mouton, Berlin/New York, 2010. Geeraerts, Dirk, "Specialization and Reinterpretation in Idioms", în Martin Everaert, Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, pp. 57-74. Geeraerts, Dirk, "The Interaction
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
und Rumänischen (Beiheft zur Zeitschrift für Romanische Philologie, Bd. 168), Niemeyer Max Verlag GmbH, Tübingen, 1978. Toury, Gideon, Descriptive Translation Studies and Beyond, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1995. Vega Moreno, Rosa E., Creativity and Convention. The Pragmatics of Everyday Figurative Speech, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2007. Vergilius Maro, Publius, Eneida, traducere de George Coșbuc, ediție îngrijită, note și prefață de Stella Petecel, Univers, București, 1980. Vinogradov, V.V., Ob osnovnuikh tipakh frazeologicheskikh edinits v russkom yazuike, în A. A. Șahmatov, 1864- 1920
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
354. 51 V. îndeosebi Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen, "Cultural Knowledge and Idioms", în International Journal of English Studies, vol. 6, nr. 1, 2006, pp. 27-41. 52 Idem, Figurative Language, pp. 285-322. 53 Ibidem, p. 356. 54 Boris Gasparov, Speech, Memory, and Meaning: Intertextuality in Everyday Language, De Gruyter Mouton, Berlin/New York, 2010. 55 Ibidem, p. 3. 56 Ibidem, p. 217. 57 Harald Burger, Idiomatik des Deutschen, Niemeyer, Tübingen, 1973, p. 77. 58 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală [Lezioni
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
i aplicada, Publicacions de la Universitat Jaume I, Castellón de la Plana, 2000. 77 A. P. Cowie (ed.), Phraseology. Alison Wray, Formulaic Language and the Lexicon, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Rosa E. Vega Moreno, Creativity and Convention. The Pragmatics of Everyday Figurative Speech, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2007. 78 Noam Chomsky, Current Issues in Linguistic Theory [1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970, p. 7. 79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în Journal of Applied Communication Research, vol. 29, 2001, pp. 30-53. Newman, A. și R. Rivera, Fed-up Flight Attendant Lets Curses Fly, Then Makes Sliding Exit, New York Times, 9 august 2010. Redding, W. Charles, "Rocking Boats, Blowing Whistles, and Teaching Speech Communication", în Communication Education, vol. 34, nr. 3, 1985, pp. 245-258. Tracy, Sarah. J. și Angela Trethewey, "Fracturing the Real-Self ↔ Fake-Self Dichotomy: Moving Toward 'Crystallized' Organizational Discourses and Identities", în Communication Theory, vol. 15, nr. 2, 2005, pp. 168-195. Ward
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Exit", în New York Times, 9 august 2010. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Chris Argyris, "Double loop learning in organizations", în Harvard Business Review, vol. 55, nr. 5, 1977, pp. 115-125. 5 W. Charles Redding, "Rocking boats, blowing whistles, and teaching speech communication", în Communication Education, vol. 34, nr. 3, 1985, pp. 245-258. 6 E. W. Morrison și F. J. Milliken, "Organizational silence: A barrier to change and development in a pluralistic world", în Academy of Management Review, vol. 25, nr. 4
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
we are trying to trace back at our ancestors, that is în this case skeology. 1. Eugenio Coseriu often refers to the necessity of constituting a field whose aim is to determine the contribution of "the knowledge of things" to speech. Thus, he proposed the name of skeologie lingvistică (linguistic skeology), deriving from the Greek word σκεῦος, which means 'thing or instrument' (see, for instance, Coseriu 1992: 148). 1.1. Although this science is still a desideratum, we will, however, find
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
clarifications: it does not refer here to "the occasional and situațional knowledge of the states of things", but to "the knowledge of things at a universal level true or at least common to many speakers (and which becomes effective în speech)" (ibid.). It is difficult enough to identify a matrix or a repertoire of these rules/common aspects universally true; however, nobody would have to doubt their existence. The phenomenon of polygenesis, for instance, fueled by similar experiences, can serve aș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
which characterize pure information, whenever there is a literary text. This reminds uș of the American "illocutionary poetics" which differentiates locutionary competence based on the purely locutionary structure of sentences/utterances from literary competence which implies the emphasis of some speech acts characterized aș structures of a purely "intențional" nature" (ibid.: 39). 6. Obviously, the meaning which lacks expression, which we have referred to șo far, might make uș (cf. Dragomirescu's ideas) wonder whether the respective meaning comprises the "meaning
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
meaning which lacks expression, which we have referred to șo far, might make uș (cf. Dragomirescu's ideas) wonder whether the respective meaning comprises the "meaning" în Coseriu's terms aș well, seen aș content of a text/discourse, concrete speech act, etc. (see Munteanu 2007: 40 and mainly Munteanu 2012: 356), that is the meaning (or sense) considered aș the object of hermeneutics which Coseriu called (starting with the 50's) lingüística del texto. It seems it does not (or
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
such a hypothesis. At Coseriu, on the other hand, the objects of text linguistics and of linguistic skeology are clearly delimitated. This does not mean that the two "objects" exclude each other. On the contrary! În the complex reality of speech, the meaning (of a literary text, for instance) cannot be born or revealed without the aid of the knowledge of "things" (and of opinions, ideas about "things"). Aș Coseriu teaches uș, în a discourse/text the meaning appears (or is
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cassirer, all such attempts were doomed to failure. All theories that have tried to explain the origin of language by means of "causal inquiry" (based on the category of căușe and effect) were frustrated by the fundamental phenomenon of all speech, id est the phenomenon of the sentence: Aș long aș there was no success în explaining the sentence aș a mere aggregate of words, aș soon aș it was seen în its actual "construction", it became apparent that there is
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
member of the triad, the sound, is actually deduplicated aș well, namely în non-articulated, fluid or confused sound and also în articulated, condensed, clear sound; the former, condensing itself aș articulated sound, does never fully cease to appear în human speech" (ibid.). However, since the phonetic evolution of the human language, starting with the moment of its detachment from animal noises, hâș not been sufficiently studied, the Romanian linguist finds the constitution of another doctrine which was to refer to "the
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
retorica și posibilitățile sale înnoite de a da seama de un fenomen ce, abia atunci, atrage atenția corpului academic american ca fiind unul cu identitate aparte, de sine stătătoare: anii 1900-1950. La începutul secolului trecut, consemnează Griffin, profesorii de oratorie (speech, în limba engleză) făceau parte din departamentele de Limba engleză. Punând accentul, în prelegerile lor academice, pe acel canon al retoricii care, de la Aristotel încoace, poartă numele de "acțiune" (delivery, în limba engleză), cu alte cuvinte, pe actul performativ, eminamente
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Consiliul Național al Profesorilor de Engleză (National Council of Teachers of English) în 1914, și au format Asociația Națională a Profesorilor Universitari de Oratorie (National Association of Academic Teachers of Public Speaking)"3. Numele organizației s-a transformat, ulterior, în Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei) și, cu toate că, zice Griffin, mai existau, pe alocuri, profesori de oratorie rămași în poziții periferice ale departamentelor de limba engleză, până în 1935 "mai mult de 200 de oferte ale colegiilor și universităților americane
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de reținut pentru fiecare dintre noi, un grup de "cercetători" - în acest moment, apelativul mărturisește, sper, tipul de orientare metodologică înspre fenomenul comunicării pe care aceste persoane îl girează și exprimă - pun bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
majoritatea conceptelor cu care operau proveneau din alte discipline, în special psihologia, unitatea metodologică de la care se revendică cercetătorii empirici câștigă, pentru aceștia din urmă, din ce în ce mai mult teren pe teritoriul nou format al științelor comunicării. Ca urmare, în 1969, vechea Speech Association of America își schimbă numele în cel actual: Speech Communication Association, instituție al cărei nume ezit să îl traduc. Este cât de poate de vizibilă transformarea, care atestă, prin achiziția termenului de "comunicare", termen care, de la Schramm încoace, era
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
special psihologia, unitatea metodologică de la care se revendică cercetătorii empirici câștigă, pentru aceștia din urmă, din ce în ce mai mult teren pe teritoriul nou format al științelor comunicării. Ca urmare, în 1969, vechea Speech Association of America își schimbă numele în cel actual: Speech Communication Association, instituție al cărei nume ezit să îl traduc. Este cât de poate de vizibilă transformarea, care atestă, prin achiziția termenului de "comunicare", termen care, de la Schramm încoace, era deja "al celorlalți", "asumpția tacită potrivit căreia orientarea științifică domina
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
reprezentaționale pe domeniul Științelor comunicării, grație multitudinii de perpective din care, după Black, fenomenul discursiv poate fi apropriat (cu alte cuvinte, a "noilor retorici"), să ne întoarcem privirile înspre un alt studiu 178 al criticului, publicat în Quarterly Journal of Speech, în 1970, intitulat, provocator, The Second Persona. Dacă, până acum, am încercat, de fiecare dată, pe cât posibil, o traducere personală a fiecăruia din termenii în limba engleză (uneori, spaniolă, nu-i așa?) cu care ne-am întâlnit, să lăsăm, deocamdată
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]