11,560 matches
-
Imaginile care se scurg pe trupul femeii și pe ecran reprezintă o invenție artistică admirabilă. Eugen Șerbănescu se dovedește în numeroase alte cazuri la fel de inspirat. Dacă scenariul său va deveni film, filmul respectiv îi va captiva - dar îi și va speria - pe spectatorii americani. Ei îl vor începe prin a-l urmări surâzători, mâncând floricele de porumb, pentru ca dintr-odată să se trezească la o amețitoare altitudine estetică. Eugen Șerbănescu, De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?, București, Ed. Cartea Românească
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
ostaș refulat care a reușit, ca nimeni altul, să risipească un uriaș capital politic și democratic. Depășit de misiunea ce-i stătea în față, președintele Constantinescu s-a închis, mai întâi, în cochilia Cotroceniului, trăgând în mod jalnic de timp, speriat că va trebui să pună în practică promisiunile gongorice din campania electorală. Recuperat, în doi timpi și trei mișcări, de rămășițele iliescianismului (aceiași lingăi care, astăzi, se bulucesc să-i perie, la zile de naștere și onomastice, pe Iliescu și
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a interzis suplimentul ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
le aduce gospodărește în brațe călcînd rar pe mijlocul bulevardului cu circulația oprită. Țărani cu neamuri la oraș veniți prima dată în București și care apasă pe butonul liftului venit și nu deschid, iar dacă se întîmplă să deschidă, se sperie, dând îndărăt înaintea unui spațiu atît de strîmt cît cușca unui cîine, - amărîtu' de Gicu, și i-am zis să nu vie acilea și să rămîie mai bine la ta'su, că-i făcea casă acuș! da' el, nu, că
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
să aibă răbdare. În care nu e loc și pentru ei decît dacă au un certificat de îmbătrînire autoimpusă. Acești tineri își fac treptat o lume a lor marcată de indiferență politică, de "cinism" și de un argou care, uneori, sperie. Ei nu merg la vot fiindcă, de fapt, nu sînt chemați. Politicienii care le vor învăța limba ar putea deveni forțe de temut, dacă nu cumva din rîndurile celor care azi nu merg să voteze se vor ridica politicieni care
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are un scop precis: "Căci astfel babă are/ Mijloc de răzbunare/ Pe mort nesupărând." Cu alte cuvinte, ea vrea sa-l sperie de moarte pe Mihnea, să-i provoace un colaps de teroare, să-l ucidă indirect pe cale psihică. Aceasta înseamnă și că întregul vacarm infernal ce se dezlănțuie nu e decât gesticulația unei amenințări monstruoase. În realitate, monștrii nu fac decât
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
și pentru prietenul său, violoncelistul Pablo Casals, și pentru Enescu, muzica lui Bach se constituia în pâinea cea zilnică, în veritabilă hrană a sufletului. O dată în plus - și în acest an - Enescu se întâlnește cu Eminescu. Apropierea geniului, apropierea geniilor sperie cugetul. A făcut-o cu prudență, cu specială considerație, în ultima sa mare lucrare vocal-instrumentală scrisă în anii anteriori războiului, în Simfonia a V-a, cu cor de femei în partea finală a lucrării. Sunt folosite versurile variantei antume, "De-
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în floare, buchetul se mărește, otrăvitor, captează lumină, luminează el însuși. Pentru cine flori? Pentru nimeni. Cucuvele, speriate de trecerea noastră hulpavă, țipă și-și schimbă un horn pe altul". Prin subtilitatea analizei gestului minor, autorul înfruntă angoasa formală, pe care o bănuim a-l stăpîni (e un subtext permanent ce-l împiedică, probabil, a trece peste dimensiunile
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
concluzii definitive. Adevărul e că dl. Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că modelul de eficiență, de profesionalism și, nu în ultimul rând, de omenie s-ar putea extinde și în teritoriile lor, mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta mârlănie de la noi momentul acesta
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
sticlar, uriaș flacon cu parfum pentru negustorul de parfumuri, fagure imens pentru apicultor, vioară din care ies nepămîntene sunete, pentru lutier. Dar și în iluzie ei se mișcă în umbra Marelui Meșter-Negustor-Apicultor-Lutier, departe de Centrul spre care tind: "L. se sperie, închise ochii și își mirosi înăuntrul lui groaza, oare Marele Negustor nu-l va vinde într-o zi și pe el ca pe acela, întemnițîndu-l în chinul unui astfel de drum, lipsit de cuvinte, de sunete, tăcut și pustiu, și
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
ci ca rezultat al imposibilității de a stăpîni revărsarea viscerală de personaje și acțiuni aduse în lume fără nici o noimă. Prostul gust nu vine din materia cu care scriitorul s-a hotărît să lucreze, cititorul român de azi nu se sperie de curve, blasfemii, de cuplul Ceaușescu sau de securiști libidinoși, ba chiar așteaptă cu nerăbdare romanele care să folosească acestă faună care a fost sau este una reală; problema e că ieftinătatea suportabilă a unei astfel de lumi e însoțită
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
asupra simbolisticii fotografiei de pe copertă!), evident că Vlad Hogea e, asemeni patronului său, un amestec de lașitate și virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
fariseicele legi de integrare europeană, jurămintele de democrație și toleranță ale noii pături de huligani ce s-au înstăpânit peste România. Felul în care Vadim Tudor s-a desolidarizat de ciracul său extremist e tipic pentru duplicitarismul politic al P.R.M.: speriat că s-ar putea s-o încurce rău, el dă un comunicat de condamnare, dar revista "România Mare" elogiază bombastic producția hogiotă ("hoge", notează DEX-ul, este "preot sau dascăl la mahomedani" - asta doar așa, pentru hazul de-a arăta
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
de manuale - seamănă izbitor cu "telegramili oamenilor muncii", la care făcea apel Pingelică atunci când voia să mai dea una peste bot bizonului național. Deși catastrofal plătită, eu nu cred că profesorimea României e chiar atât de imbecilă încât s-o sperie diversitatea: la urma urmelor, profesorul are un rol decisiv în eliminarea de pe piață a autorilor cu care nu e de acord! El trebuie să spună da sau nu, pentru că nimeni nu-l obligă să folosească ediții care nu-i convin
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
în brațe, m-a luat să mă ridice în sus, așa cum se face cu copiii, și eu m-am emoționat inconștient și-am făcut pipi în barba lui. Aveam doi ani, cred, înainte de a muri tata. Foarte aproape. M-am speriat, probabil, nici nu știam că ăla e tata, de unde să știu eu? Cum se numea tatăl dvs.? Andrei. Andrei Naum. Familia lui venise încoace cu oile, pe jos, demult, pe cînd turcii vroiau să-i omoare în Macedonia. Ei sînt
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
cu mine deloc. A stat tot timpul pe front, cît am viețuit eu. Și aveam o frică enormă, dar nu puteam să spun: Mi-e frică să nu vină tata, de-aia nu mă duc. Era umbra aia care mă speria... Moartea, de fapt. Moartea mă speria, sigur. Și refuzam. Iar în adolescență, cu adevărat, cînd ați început să scrieți? Eram la liceu și am făcut pariu cu băieții de clasă că eu sînt poet, că scriu foarte frumoase poezii. Nu
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
timpul pe front, cît am viețuit eu. Și aveam o frică enormă, dar nu puteam să spun: Mi-e frică să nu vină tata, de-aia nu mă duc. Era umbra aia care mă speria... Moartea, de fapt. Moartea mă speria, sigur. Și refuzam. Iar în adolescență, cu adevărat, cînd ați început să scrieți? Eram la liceu și am făcut pariu cu băieții de clasă că eu sînt poet, că scriu foarte frumoase poezii. Nu credea nici unul. Ziceau: Ce crezi, nu
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
A, scrii, a spus el. Da, scriu. Păi, ce scrii? Ei, scriu și eu prostii, i-am spus. Ce prostii? Să vii la mine, zice. Vrei să vii la mine? Maruța ne așteaptă. O să fie fericită. Maruța însă s-a speriat... De atunci, nu m-am mai despărțit de el și el nu s-a mai despărțit de mine. El a acceptat să publice într-o revistă de la Craiova, de nu știu unde, doar cu condiția să pună o pagină Gellu, o pagină
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
publică, viața privată și viața secretă. Primele două nu l-au interesat (spune autorul), doar a treia a fost ținta principală a scrierii lui. Viață secretă înseamnă vis, subconștient, obsesie, tot ce este incontrolabil, ce nu poate fi construit. Țărănușul speriat de agitația orașului se lipește cu spatele de un zid și rezolvă astfel două dimensiuni, cea publică și cea privată. Pericolul dinăuntru este imposibil de prevăzut. Într-un vis oglinda se transformă în zid: "Mă aflam dinaintea unei oglinzi care
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Constantinescu Mai mult ca niciodată în anul care tocmai s-a dus oameni de teatru importanți au formulat, variat, mai colorat sau mai puțin, mai expresiv sau mai reținut, în diferite întîlniri amicale o idee care mărturisesc că m-a speriat. Pentru că și subconștientul meu subsemnase deja la ea: nu mai e vreme pentru teatru. Cel puțin deocamdată. Teatrul nu mai este un act de cultură. Relația fundamentală dintre regizori și actori suferă de multiple fracturi. Un amestec ciudat de energii
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
Pocnitoriada de la granița acestor ani a exprimat mai mult decît bucurie, ea a fost și un semn al nemulțumirii și al frustrării. Partea bună a acestui spectacol neregizat e speranța mărturisită astfel. Cea întunecată ține de dorința de a-i speria pe cei din jur, care ar trebui să ne dea de gîndit. Vom găsi în acest an căi prin care speranțele celor altfel muți se vor împlini, în așa fel încît pocnitoriada de la viitorul Revelion să exprime mai multă bucurie
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
București și la Berlin cu condiția să fiu între oameni care mă respectă, nici mai mult, nici mai puțin decît îi respect și eu pe ei. În ultimii ani, mai ales după ce am publicat Postmodernismul românesc, am fost uimit și speriat de valul de resentiment revărsat asupra mea, chiar și din locuri de unde nu mă așteptam absolut deloc. Am fost de multe ori insultat în public, nu mai vorbesc de ura (nu găsesc alt cuvînt), disprețul, voința de a răni cu
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
-mi fuseseră buni prieteni. Care scriseseră printre cele mai entuziaste cronici la cărțile mele anterioare. Mai tîrziu am văzut că nu numai eu, ci și mulți alți autori au avut și au parte de același tratament. Nu mai sînt așa speriat de atunci. Există o cultură a agresivității și-a urii în viața literară românească de azi. Cum să nu te simți în exil în propria ta țară, cînd trebuie să trăiești între astfel de oameni? Dacă m-aș stabili vreodată
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
audiență a celor de la Vacanța Mare, dar dacă PROTV tot e în scădere de audiență, atunci ar putea să se păgubească și de acești umoriști ai caznelor. * Fără să sclipească, dar - oricum - fără a sfida bunul simț și fără a speria C.N.A.-ul, Divertișii au avut și umor și obraz, chiar dacă un pic ridat. * Plecat la Tele 7 abc pentru a da o nouă față acestui post de televiziune, Florin Călinescu a ratat Revelionul. Dacă la acest post de televiziune, în afară de prezența lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
pierde cerbul, cînd se scutură, la șapte ani odată. Dar nici unul nu-i pețește vreuna din fete. Poate tocmai pentru că sînt bune și miloase și deloc duplicitare. Și așa cum văd prin jocul și prin deghizarea Spînului, cu clarviziunea lor îi sperie și pe eventualii pretendenți. Poate, dimpotrivă, fiindcă nu știu să-și atragă pețitorii, propunîndu-le un joc de-a aparențe și esențe. Mi se pare limpede că vor sfîrși la mînăstire. Dacă nu cumva vreuna, spărgînd personajul colectiv, se va dovedi
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]