1,049 matches
-
în atenția zburătoarei. Iar năvodul firii e pururi îmbelșugat, nu e nevoie să facă nimic, doar să fie atent. Huhurezul ciulește urechea. La fântâni, un convoi funerar numărând cei 1 286 de urmași direcți ai stră-stră-străbunicii șoarec, dintr-o veche spiță din Hale, sunt adunați în păr la parastasul defunctei. Dar pasărea n-are poftă de șoricei în seara asta; zboară mai departe, peste Sfinții Gheorghe Vechi și Nou. „Un punct ce mișcă pretutindeni cu viteză infinită: Este unul în tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
În putință, spre cinstirea și spre fericirea lor și a blânzilor și bravilor lor Înaintași! Praznicul blestemat Ascensiunea lui Mereuță Pârjol avusese loc sub auspiciile celor două mandate de primar, În comuna sa natală, Seaca de Vijelie. Provenea dintr-o spiță numeroasă. Nu era Însă nici mai sus, nici mai jos, decât media mult dezvoltatului său neam. Nici ca avuții mobiliare, nici ca avuții mentale, nici măcar ca avuții datorate despomenitului noroc, pe lumea asta. Era ca absolut toți ceilalți. Întâmplarea a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
carne În toate felurile. Thomas și Antonia, singuri-singuri, ce-ar fi avut de făcut? Orice. Cine să mai judece, de cine să te mai ferești? Un bărbat și o femeie, doar ei pe pămînt, aveau datoria să salveze, Încă o dată, spița umană: femeia era prea bătrînă, dar Elisabeta născuse pe Ioan cam la aceeași vîrstă, Dumnezeu era mare, lua, dar și dădea. „Ai alături o femeie! Stai lîngă ea, fă copii!... Înmulțiți-vă!“ „Am făcut prea mulți, Doamne! Niciodată nu o să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
extrase dintr-o borsetă, camuflată sub foaia impermeabilului, un teanc de hărți. Capitolul 3 GENEL Care nici ei nu făcea altceva decât că încărca, străjuiți de vardiști, pe niște stăpâni înțepeniți, cu mustățile în furculiță, în niște limuzine uriașe... cu spițe, nichelate, tăvălite prin pietre scumpe. Și care, când era accelerate, limuzinele, numai atâta se deslușea de la fierătania lor, alunecând pe bulevardele de macadam: fâș, fâș... Pe ăștia, era hotărât, nu puteai să-i înscrii cu forța la cooperativă!..." se hlizea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
livid de băutor. Dricul intrase într-un șanț acoperit cu o zăpadă pufoasă, și o roată din spate se scufundase până la butuc. Ajutorul se dădu jos, blestemând mahalaua împuțită cu oamenii ei cu tot. - Încă puțin, spuse scrâșnind, și rupeam spițele... Caii se opintiră de câteva ori și în cele din urmă echipajul ajunse iar pe drumul cel bun. Cioclii nu văzuseră până atunci mulțimea. Când unul din ei observă rândurile de femei și bărbați încremeniți în fața porților avu un fior
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și-au cerut pui fripți, au băut câteva kilograme de vin și mai cu inima plină au ieșit și ei să petreacă. S-au suit în lanțuri. Acolo cânta o fanfară pe niște bănci, și vreo șase neisprăviți împingeau sus spițele de lemn ale roții uriașe. Țipa Didina de plăcere când o învîrtea Stăpânul deasupra capetelor celor de jos. Sub ei, mulțimea pestriță se înghesuia la jocurile de noroc. Țiganca simțea cum se învîrtește tot pământul acela, cum se apropie și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
omul cuprinde un loc în vreme. D-zeu e vremea însăși, cu tot ce se-ntîmplă-n ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, ori ase menea roții ce deodată cuprinde toate spițele, ce se-ntorc vecinic. Și sufletul nostru are vecinicie-n sine - dar numai bucată cu bucată. Închipuiește-ți că pe o roată mișcată-n loc s-ar lipi un fir de colb. Acest fir va trece prin toate locurile prin care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spontan într-o singură făptură colectivă. Să-l ascultăm pe Marcel Mauss care-a descris întreg procesul devenirii acestei metafore: "Orice corp social este animat de-o aceeași mișcare. Nu mai există indivizi. Devin piesele unei mașini sau, mai curînd, spițele unei roți a cărei imagine ideală ar fi hora magică unde se cîntă, se dansează; imaginea, socialmente primitivă, se regăsește aceeași și în epoca noastră, atît în cazurile citate cît și în altele. Mișcarea ritmică, uniformă și continuă, este expresia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fără rost definirea unei convingeri care nu este întemeiată pe percepție și lucrul mental, ci pe o legătură erotică"445. Să ne imaginăm zece, o sută, o mie de felii de același gen, un foarte mare număr de legături asemănătoare spițelor unei roți legînd butucul unic al roții cu fiecare dintre punctele de pe gantă. Situația în doi este astfel multiplicată prin sosirea unor noi recruți în masă. Figura centrală rămîne aceeași, în schimb relațiile dintre figurile periferice, între punctele la care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
roți legînd butucul unic al roții cu fiecare dintre punctele de pe gantă. Situația în doi este astfel multiplicată prin sosirea unor noi recruți în masă. Figura centrală rămîne aceeași, în schimb relațiile dintre figurile periferice, între punctele la care ajung spițele roții sociale se schimbă. Dacă trecem astfel de la hipnoza individuală la cea colectivă, vom obține reprezentarea unei mulțimi al cărei centru este conducătorul ocupînd o poziție identică celei a hipnotizatorului față de pacienți. "Acest plural, spunea pe bună dreptate Tarde, este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alta. Muntenii rebegiți pe lângă boi, tot intrau sub coviltir, tot Ieșeau, Unul se-ncumetase să-nainteze, cu apa până la burta boilor Care odată se opriseră, Și omul în față, îi tot trăgea de lanț. Se simțea cum gâlgâie apa printre spițe, Dar nu se mai vedea nici roată, nici nimic. Au sărit Dumitru lui Ghirimențu și alți oameni Cu o bucată dintr-un gard, cu o poartă fărmată, Să calce pe ea, o țineau în lanțuri, era bucluc mare. Casa lui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În comă ? Stai... nu cumva... A încercat să se sinucidă ? — Auzisem că nu se mai poate face nimic pentru el... — Doamne ! exclamă Cosmina. Ionuț ! Ești vărul lui Ionuț Penescu... — De fapt, mamele noastre sunt verișoare de nu știu a câta spiță. Ce fel de om e ? Povestește- mi, poate că asta ajută... — Ajută ? Se mai poate totuși ? — Ieri-dimineață a deschis ochii. Ba nu, mai întâi a lăcrimat. Dar asta a fost tot. Ionuț... de necrezut... Nu păreți a avea ceva în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sau la 180v bărbăția vreunui "strămoș" al bardului. Știm numai că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele câștigate sub definita * grijă austriecească, știm numai că aceste titluri (von pur și simplu) s-a dat oricărui mazil (ruptaș) a părții anexate din Moldova. Noi nu ținem acestea, suntem aceia cari ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite, ne indică, cel puțin pentru ultimile generații din documentele în atenție, existența reală a descendenților din numiții bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte corespund unor persoane reale. Spre această din urmă ipoteză conduce și faptul că nu toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]