506 matches
-
eu numele în urmă cu treizeci de ani? Răspunsul și-l dădu pictând ultimul său tablou Un nume aproape norocos al cărui insucces era, o știa de la început, o certitudine de netăgăduit. Câinele La un colț de stradă, două femei sporovăiau într-un con de umbră, dat de un copac găunos cu frunze dese. De cum m-au văzut arătare ciudată, cu priviri înfometate și speriate au încetat mica lor bârfă somnolentă. Și-au alunecat privirile ascuțite spre mine și, în tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
englezească, cu subînțelesuri. El uită de premonițiile și coșmarurile tărâmului pustiu, populat cu ființe ratate, deznădăjduite. Pisicile sunt cât se poate de sigure pe ele. Sunt lăsate deoparte ambiguitatea, simbolurile, citatele misterioase, muzicalitatea cu totul neobișnuită, inovatoare. Despre pisici Eliot sporovăiește cu afecțiune vesel ritmată și cu rime impecabile, cu nimic legate de seriozitatea inovației moderniste. O oază de poezie tradițională în creația unui poet care a declarat război tuturor procedeelor tocite de vreme, Possum deschide o ușă secretă în labirintul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care a scris între anii 346-350 De errore profanarum religionum, spune că limba de cult în mitraism nu era nici greaca nici latina ci limba lui originală , dar nu vreau să ne lumineze preacucernicul iudeo-creștin des-pre limba pe care o sporovăiau geții și celelalte neamuri cînd se rugau la Sîntu, de frică să nu i se înnegrească instrumentul minciunii - limba - și căzînd, săracul să rămînă fără unealta blestemată cu care își cîștiga traiul. De viță senator roman și iu-bitor a tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de-un sfert de ceas. Haide, că Asterion ne-așteaptă - dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum spre faimosul muzeu de artă contemporană. − Ia zi, ce-i povestea asta cu Minotaurul? ținu Trees să afle. Vreun proiect de cercetare pentru la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
colo, acolo unde trei cucoane în halate albe trăgeau cu poftă din țigările ajunse aproape de filtrul roșu îmbâcsit de ruj. Nu erau nici urâte și nici frumoase femeile, nu îmi mai amintesc bine acele corpuri diforme ori informe, multiforme, care sporovăiau ceva imperceptibil auzului meu, bruiat de urletul vântului de afară. Vântul suflă cu putere, cerul continuă să plângă la vederea morbidului peisaj. În fața ușii ,,din stânga'' exagerat de înaltă, un tip solid, la prima vedere simpatic, fuma și el dintr-un
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și nedrept: ,, Dă te la o parte de lângă zid că se ia vopseaua!’’ Pleacă spre cabinetul său aflat vizavi de sala unde trebuie să intrăm pentru a mânca. Cei de față s-au dezmeticit relativ repede și au început să sporovăiască între ei zgomotos. Vrute și nevrute minciuni și adevăruri, banalizând ori exagerând. Fiecare are deja varianta lui și fiecare după puterea de imaginație, anticipa ceea ce voi păți din cauza ,,inconștienței’’ de care am dat dovadă. Acum răsuflă ușurați, la fel și eu, că
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
din spatele gospodăriei, instanța maternă grijulie cu amintirile, vecinii, drumul ducător spre Culmile Stînișoarei, rîul, ramul... Cu Adrian Alui Gheorghe, cu Nicolae Sava, cu Daniel Corbu, cu instanța maternă dumitrașciană și Cristian Livescu, pe la mijlocul lui octombrie 1996, mă văzui dornic a sporovăi în jurul absentului drag, al Tudoriței, măritată, zice-se, cu un tractorist, ori al Ilenei B., cu a cărei surioară mă plimbam fudul, dav-nîm-davno, prin fața Universității bahluviene, la vremi de admitere. Peste ultima, peste Ileana, dădurăm, Adrian & eu, cu crucea puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Mama mi-a povestit că preotul n-a vrut să-l îngroape creștinește și de aceea fantoma lui cutreieră toată valea Sucevei. Ar trebui sfințit locul cu pricina, pentru a nu mai persista bănuieli, zice Eufrosina, verișoara mea. Astfel au sporovăit ceasuri bune iar eu tiptil tiptil m-am retras și mi-am văzut de treabă, cu pânzele mele. Mă bucuram nespus văzându-le albe ca omătul, că se usucă așa de iute și le pot ghilii de multe ori. De
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
virea Încordată, cu toate simțurile la pândă, pentru a prinde cel mai mic semn de primejdie. Toți tăceau, pătrunși de gravitatea situației. Chiar dacă ducele Conrad n-ar fi poruncit liniște deplină, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să sporovăiască. Acesta călărea alături și se străduia să-și amintească cuvinte, gesturi, Întâmplări pe care le cunoștea și care În aparență nu aveau nici o legătură Între ele. Dintr-odată, din toate aceste fapte neînsemnate se Înfiripa un uriaș joc de șah
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
muzică, în familia mea toți am iubit arta!". Trec dintr-o încăpere în altele și mă izbesc trei lucruri: cărți multe, o casă primitoare și mirosul de scorțișoară. Ne cocoțăm pe scaune (parcă suntem în alte timpuri!) și începem să...sporovăim. Angela face o cafea la ibric, de undeva se aude o muzică veche, mi-o imaginez pe Angela la pian, cred că ar cânta precum scrie: cu minuțiozitate, calm, rafinament. Gândul zboară, intuiția mea merge în direcția bună. Angela îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că veți fi în Mexic iarna viitoare; Graciella tocmai mi-a anunțat acest lucru. Christinel și cu mine ne-am decis imediat să vă întâlnim, în februarie. Vom merge împreună în Yucatán etc.- și vom avea, în sfârșit, timp să sporovăim. Iertați-mă că vă scriu în mare grabă. În câteva zile, plecăm la Wesleyan University, Middletown, Conn., unde sunt invitat „în rezidență” la Institute for Advanced Studies pentru două luni. Sper să pot lucra. Căci am lucrat foarte puțin în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unele episoade erotice în biroul meu de la facultate, iar o dată în apartamentul ei din afara campusului. Continua să pretindă că intențiile ei erau absconse. Și ca multe alte lucruri din viața mea, apăruse de niciunde. Stătea la bar cu o prietenă, sporovăind cu vârcolacul, în timp ce One of Those Nights a celor de la Eagles făcea să vibreze toată casa, și atunci am început să dansez, apropiindu-mă de ea. Văzându-mi manevra, i-a șoptit grăbită ceva prietenei - gest de fetișcană care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la timp. Superstition de Stevie Wonder vibra acum în toată casa. - Miau, zise Jay, luând un cips năclăite cu brânză. - Ne vedem mâine, murmură Aimee. Am dat din cap, privind-o cum se întoarce la prietena ei care continua să sporovăiască cu vârcolacul. - Hei, am strigat. Distracție plăcută în continuare. Și am continuat să mă uit după ea până ce a devenit clar că nu se va mai uita la mine. Trezindu-mă din reverie, Jay mi-o arătă pe pisica cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
asigurase invitația). Soții Wagner le serveau celorlalți părinți ciocolată fierbinte marca Valrhona, preparată fără lapte (alte sortimente interzise cu această ocazie: făină, gluten, lactate, sirop de porumb), iar când mi-au oferit și mie o ceașcă, am rămas să mai sporovăiesc. În momentele acelea eram tatăl care se jurase că nimic din asta nu se va schimba (plus că pastilele de Klonopin erau nemaipomenite în a-ți augumenta răbdarea), un tată care din fericire apărea perfect normal deși eram exasperat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
burlacii o luau razna, îmbătrâneau singuri, devenind niște spectre flămânde care nu se săturau niciodată. Burlacii plăteau menajere să le spele rufele. Un alt pahar de Glenfiddich comandat într-un club de noapte pentru care erai mult prea în vârstă, sporovăind cu niște fetișcane bine dotate care te fac să clipești și să te încrunți când îți dai seama câte lucruri nu știu încă. Însă stând pe scaunul acela din verandă m-am gândit: șterge-o din Midland, lasă-ți cioc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
printre tarabele cu ambră - o industrie înfloritoare în aceste locuri în care, de câțiva ani, „s-a dat drumul” la turiști. Mă hotărăsc să cumpăr niște salbe pentru doamnele de acasă, ținând cont că n-am mai apucat la Malbork. Sporovăim apoi pe terasă, la o bere. Aici ne găsesc și ceilalți membri ai grupului nostru român - Vasile, Nae și Adrian. Aflu de la ei că au fost abandonați pe stadionul din Svetlogorsk, unde e în plină desfășurare un festival etnofolcloric, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se rezema cât de cât pe umerii unui bărbat, nenorocit sau ticălos de bărbat, Într-o legătură care depășește sfertul lor de ceas profesional, de zi și de noapte, destinat tuturor bărbaților. Auzeam mai demult pe cucoanele noastre de la Iași sporovăind Între ele: „Să ai acolo un lemn și să-i zici: Ăsta-i bărbatul meu! Parcă te simți altfel.“ [...] Am fost și eu un „tătic“ al femeilor mele, cărora o viață Întreagă le-am ținut picioarele, totdeauna reci ca niște
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
contradicție cu tot ceea ce te obișnuiește Occidentul. Mă limitez la un exemplu: mă găseam într-un autobuz supraaglomerat, iar aparatul de radio al șoferului era calat pe frecvența unui post de radio FM idiot, dar complet idiot, la microfonul căruia sporovăia un soi de maimuță veselă; debita glume și invita la "concurs" ascultătorii într-o limbă română impregnată cu anglicisme prost formulate, scuipate rapid printre dinți. Tema unuia dintre concursuri era "Câștigă 200 de euro să-ți vizitezi soacra". Pentru a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu porțile pe care le-am văzut la Saint-Malo, în Bretagne. Mă chinuie iarăși demonul melancoliei și dorul de Europa, încarnat în acești doi sărmani care continuă să se filmeze unul pe altul cu camera lor ca o cutie neagră sporovăind încontinuu cu o mirare sinceră... Încă o pastilă din ciclul "România în Québec". Chiar lângă poarta Saint-Jean se găsește un patinoar pe care primăria orașului îl construiește în fiecare iarnă pentru turiști. Cum frigul nu lipsește de aici, este ușor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în pagini „festive“ pline de modificări de la „foruri“, cu veșnicele discuții despre mâncare, cu votca cinstită cu tipografii la sfârșitul zilei în secretariatul tehnic. Se anunță geruri și viscole. Obligațiile sărbătorilor - o oboseală în plus. Și totuși, bioritmul se îndrăcește: sporovăiesc, flirtez, frec și răstorn mobile scoțând praful din unghere, caut cadouri pentru toți ai mei, mănânc ce lasă ei prin farfurii, merg la cinema, la teatru, în vizite - un fel de vitalitate exacerbată, cum nu-mi stătea în fire. Azi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Sâmbătă Am dormit foarte bine; mi-am băut cafeaua cu lapte, fără unt, la Muedin; cei doi băieți ai lui Muedin mi-au dus bagajul, mi-au pus cortul; la scurt timp au sosit Irène, și apoi Mirona. Întâi am sporovăit îndelung cu Irène, care tot reia subiectul și-i dă târcoale: problema Dan. Pretinde că Lisette Bălteanu i-a spus că tot orașul vorbește despre divorțul lui Dan, cu convingerea că a divorțat pentru tine. Am liniștit-o. Pe urmă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În 1832 <endnote id="(299, p. 127)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, În vizită la București, prusacul Richard Kunisch nu face nici o discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În spațiul românesc. Ea a fost zugrăvită chiar și de scriitorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci de un spectacol de estradă scris de N. Constantinescu și G. Voinescu, În care pigulitorii greșelilor ideologice deciseseră eliminarea următoarelor pasaje, numerotate cu litere mici: „a) Din tabloul <<Povestea vorbii>>: <<Dar măi fîrtați! Nu să venim/ Așa, doar să sporovăim.../ Să spunem zeamă lungă vorbii/ Că spune și povestea vorbii/ Haideți să vorbim degeaba/ Că tot n-avem nici o treabă/ Fiindcă.../ Ca să spui o prostie/ Gura nu cere chirie/ Dar/ Sau taci, sau zi ceva mai bun/ Decît tăcerea/ Că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Radule” și ne spunea din cinci în cinci minute „Hai noroc, bre!” dînd cu paharul în masă. În general ne-am simtit bine, având și această imagine despre frații nostri din sudul Dunării. Ne-am întors veseli și am mai sporovăit în fața casei până pe la două noaptea, iar a doua zi ne- am trezit, ne-am făcut bagajele, am coborât la „Bodega cu moară” a lui Dimitrin care se afla aproape de plajă, am luat micul dejun, despărțindu-ne apoi de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mele mai mici, elevă la Liceul "Oltea Doamna", pe atunci pepiniera de frumuseți a urbei. Când am văzut-o prima oară avea 15-16 ani și în drum de la școală spre casă, se oprea cu sora pe la poarta noastră să mai sporovăiască. Deși încă "necoaptă", era tare drăgălașă, o prezență proaspătă, gingașă, ca o gâză abia trezită la viață de soarele primăverii. Era, vorba poetului național, "mândră-n toate cele", brunetă cu ochi albaștri, cu un năsuc de jucărie, un corp frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]