508 matches
-
în funcție de starea de odihnă a organismului. Realizarea unui alt raport duce implicit la modificarea vitezei de deplasare. Din punct de vedere mecanic există două modalități de îmbunătățire a vitezei și anume: • prin creșterea lungimii pasului; • prin creșterea frecvenței pasului. În sprintul de viteză maximă aceste două elemente sunt șn relație inversă, când una crește cealaltă scade de aceea obiectivul antrenamentului este optimizarea fiecărei dintre aceste componente fără să se producă efecte negative. Lungimea pasului se măsoară fie prin măsurarea spațiului de la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
terminare a distanței. Atingerea solului de 10 ori cu piciorul drept înseamnă că s-au realizat 20 de pași de alergare. Împărțind numărul de pași la timpul înregistrat se va obține numărul de pași alergați într-o secundă printr- un sprint de viteză maximă, adică frecvența pașilor). prin prelucrarea datelor înregistrate ajutorul unei camere video; prin examinarea urmelor lăsate în urma parcurgerii cronometrate a unei distanțe pe care se pot imprima foarte vizibil contactul tălpilor (pe pistă foarte bine nivelată și ușor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pentru labele picioarelor; • sărituri pe ambele picioare peste obstacole de diferite înălțimi (50-100 ori); sărituri rapide, cu coarda, cu genunchii îndoiți, cu deplasare pe 20-80 m; sărituri cu coarda cu îngreuieri (centură, saci cu nisip) de 50-100 ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
peste obstacole de diferite înălțimi (50-100 ori); sărituri rapide, cu coarda, cu genunchii îndoiți, cu deplasare pe 20-80 m; sărituri cu coarda cu îngreuieri (centură, saci cu nisip) de 50-100 ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteză ținând cont și de cei doi factori mecanicii: (lungimea și frecvența pașilor de alergare), permite gruparea exercițiilor în două grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale peste obstacole în care atletul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
contribuie la dezvoltarea vitezei maxime; alergările pe distanța de 150 - 300 cu pauze de 4 - 6' între repetări și 8 - 10' între serii contribuie la dezvoltarea rezistenței de viteză; - alergarea cu o vestă cu greutăți contribuie la creșterea rezistenței în sprint și a forței. Greutățile se plasează cât mai departe de extremități. După prima serie de efort de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
astfel în evidență multiplele posibilități date de însuși evoluția omului care nu se supune întotdeauna legilor dezvoltării", specifică în 2006, Rață Gloria și Rață Bogdan C-tin. I. Vatzula, 1986, citat de Rață G., Rață B. C., (1999), subliniază că “sprintul este privilegiul celor tineri”, idee infirmată de marea longevitate a alergătorilor de sprint ca și de deosebitele rezultate obținute între 22-36 ani. Este adevărat că viteza se manifestă foarte devreme 8-11 ani (înainte de pubertate) și 14-16 ani (după pubertate), dar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
supune întotdeauna legilor dezvoltării", specifică în 2006, Rață Gloria și Rață Bogdan C-tin. I. Vatzula, 1986, citat de Rață G., Rață B. C., (1999), subliniază că “sprintul este privilegiul celor tineri”, idee infirmată de marea longevitate a alergătorilor de sprint ca și de deosebitele rezultate obținute între 22-36 ani. Este adevărat că viteza se manifestă foarte devreme 8-11 ani (înainte de pubertate) și 14-16 ani (după pubertate), dar această viteză are la bază frecvența mișcărilor influențate de procesele nervoase (viteză de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în 1994, care consideră că „eforturile de acest tip pot provoca reacții” antifiziologice în organism” întrucât efortul de tip anaerob lactacid este greu de suportat la această vârstă, încă nematurizată complet. Există și puncte de vedere privind posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea de deplasare se cunosc mari valori sportive, câștigători de medalii olimpice care au început practicarea probelor de viteză la o vârstă mai târzie. Astfel, A. Wells a început să practice atletismul la 17 ani, iar primii 3
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei maxime; să nu se folosească în două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
adaptare cardio-respiratorie, controlul mișcărilor corpului și segmentelor acestuia precum și învățarea și stăpânirea deprinderilor. Prima acțiune, primul pas pentru creșterea vitezei constă în evaluarea cu acuratețe, a capacităților privind 5 teste foarte importante pentru evaluarea posibilităților disponibilităților atleților: • alergarea de viteză (sprint) pe 120 m; • forța picioarelor; • forța de flexie - extensie (cvadricepși / poplitee); • lungimea pasului; • alergarea lansată de viteză (sprint) pe 40 m. Cu cât această evaluare va fi mai precisă, cu atât “modelul în 7 pași” va fi mai eficient. 3
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
creșterea vitezei constă în evaluarea cu acuratețe, a capacităților privind 5 teste foarte importante pentru evaluarea posibilităților disponibilităților atleților: • alergarea de viteză (sprint) pe 120 m; • forța picioarelor; • forța de flexie - extensie (cvadricepși / poplitee); • lungimea pasului; • alergarea lansată de viteză (sprint) pe 40 m. Cu cât această evaluare va fi mai precisă, cu atât “modelul în 7 pași” va fi mai eficient. 3.3. MIJLOACE UTILIZATE ÎN ANTRENAMENTUL DE VITEZĂ Ameliorarea indicilor de manifestare a vitezei este direct dependentă de relația
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
greșelilor din programele de antrenament. Deficiențele din antrenament pot fi descoperite, prin compararea formei curbei de viteză-lactat de la un test la altul. Aceasta înseamnă că forma curbei ne poate sugera, dacă înotătorii fac prea mult antrenament de un anumit fel - sprint sau rezistență - sau prea puțin din altul. Să presupunem, de exemplu, că al doilea test produce o curbă, ca cea din figura 31. Această curbă se deplasează spre dreapta, în timpul repetărilor mai lente (repetările 1 - 3) și spre stânga, în timpul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efort maximal la ultima repetare, valorile maximale scăzute indică faptul că, capacitatea lui de a produce acid lactic poate fi deteriorată. În cazul în care capacitatea anaerobă a unui sportiv a scăzut, accentul din antrenament trebuie mutat spre antrenamentul de sprint. Mutând accentul, trebuie să reducem de asemenea atât cantitatea cât și calitatea antrenamentului de rezistență pentru o perioadă scurtă de timp. Pierderi ale capacității anaerobe se produc de obicei, atunci când se fac volume mari de antrenament de rezistență. Prin urmare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
asemenea atât cantitatea cât și calitatea antrenamentului de rezistență pentru o perioadă scurtă de timp. Pierderi ale capacității anaerobe se produc de obicei, atunci când se fac volume mari de antrenament de rezistență. Prin urmare, un anumit volum de antrenament de sprint trebuie făcut de-a lungul întregii perioade de pregătire, pentru a reduce pierderile anaerobe, care însoțesc de obicei antrenamentul intens de rezistență. IV.9. Compararea performanțelor viitoare Scopul final al curbelor de viteză-lactat este de a compara performanțele viitoare ale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
care se află în zona anaerobă. Deci, pe parcursul unei singure serii, această înotătoare a înotat un volum mic la o intensitate de rezistență de bază, un volum mai mare la pragul anaerob, și un volum mai mic de antrenament de sprint. Acesta este cel mai bun mod de a antrena, atunci când pragul anaerob al sportivului nu este cunoscut. Cei mai mulți înotători motivați înoată majoritatea repetărilor aproape de pragul lor anaerob, atunci când fac serii progresive. Dezavantajul seriilor progresive constă în lipsa de precizie. Sportivii pot
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
repetări Ambele metode de monitorizare ale schimbărilor capacității anaerobe, descrise anterior, prezintă aceleași dezavantaje, ca și celelalte metode, de teste de sânge. Din această cauză, antrenorii au nevoie de alte proceduri pentru a obține aceleași rezultate. Înregistrarea efectelor antrenamentului de sprint cu ajutorul seriilor de repetări, poate fi un înlocuitor excelent al testelor de sânge, cu condiția ca, seriile să fie bine concepute și administrate corect. Seriile, ca de exemplu, 6-8x50 m cu plecare la un minut, 4-6x75 m cu o plecare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
începerea perioadei de îngustare, dinaintea unei competiții importante. Aceste serii nu trebuie folosite pentru a stabili vitezele de antrenament. Nu există o modalitate pentru a face acest lucru exact, și nici nu este necesar să facem acest lucru. Antrenamentul de sprint trebuie făcut întotdeauna cât mai repede posibil. Alte teste ale capacității anaerobe Rohrs și colaboratorii (1989) au propus un test de înot, legat la o coardă elastică, test care, după cum credeau ei, putea fi comparat cu performanțele antrenamentului anaerob. El
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 100 m, și de 0,78 la cele de 50 m. Unii dintre dumneavoastră cunosc testul Wingate, de capacitate anaerobă. Eu nu l-aș recomanda. Cu toate că, unele studii au prezentat o legătură între rezultatele acestui test și performanțele de sprint, majoritatea însă au indicat că, validitatea lui este discutabilă, sau că este prea nespecific pentru a putea fi folosit pentru măsurarea capacității anaerobe la sportivii specializați în diferite sporturi. Teste pentru putere la înot Cu toate că, banca biochinetică a fost des
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi folosit pentru măsurarea capacității anaerobe la sportivii specializați în diferite sporturi. Teste pentru putere la înot Cu toate că, banca biochinetică a fost des folosită în acest scop, cercetările au arătat că, relația între rezultatele la banca biochinetică și viteza de sprint nu este foarte strânsă la un grup omogen de sportivi. În consecință, rezultatele obținute la banca de înot nu sunt concludente, pentru măsurarea puterii de înot. Relația este mult mai bună atunci când puterea de tracțiune se măsoară în apă. Costill
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a găsit o relație foarte strânsă între aceasta și viteza de înot, chiar dacă grupul de sportivi a fost omogen. Cercetătorii au găsit o relație 136 semnificativă negativă de -0.68, între puterea de tracțiune, măsurată în apă și viteza de sprint. Corelația a fost negativă pentru că, înotătorii cu punctajul cel mai ridicat al puterii au obținut și cei mai buni timpi la sprinturi. Pe de altă parte, relația între puterea de tracțiune, măsurată în apă și cea măsurată pe uscat a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
o relație 136 semnificativă negativă de -0.68, între puterea de tracțiune, măsurată în apă și viteza de sprint. Corelația a fost negativă pentru că, înotătorii cu punctajul cel mai ridicat al puterii au obținut și cei mai buni timpi la sprinturi. Pe de altă parte, relația între puterea de tracțiune, măsurată în apă și cea măsurată pe uscat a fost nesemnificativă, având o valoare de 0,34. Aceste rezultate sugerează că, forța și puterea pe care un sportiv le poate genera
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]