990 matches
-
frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă se apropiau din nou copaci. Bulboanele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii unul lângă altul, dedesubt. Scurtă, groasă, cu tulpanul tras pe gură, lângă ea se așezase, îmbufnată, Maraftoaia. Cu ciucurii broboadei pe sâni, nevasta aducea sprintenă sloii de ceară. îi scotea din odaia cea mare care era mai mult un fel de magazie. Acolo ținea zestrea, icoana, candela, patul de bronz în tăblii pictate cu trandafiri, fotografii într-o ramă înroșită de fum : Vârlan soldat, Vârlan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu locuința lor, apoi ridicându-și codițele stufoase spre soare, fug sus pe crengi, direct la scorbura lor din copilărie. -Vai, Pit, dar ce repede știi să alergi, strigă Pet cu un pic de nemulțumire în glas. -Eu sunt mai sprinten decât tine, Pet, paremi-se că tu ai mâncat mai mult și te-ai îngrășat mai tare, dar hai că te aștept. -Unde ați fost dragii mei ?! - s-a auzit dintr-o dată vocea mămucăi de pe creanga superioară.Mămucă, mămucă, ce bine
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
tot ce se întâmplă. Veverița aleargă în sus și în jos pe scoarța copacului, cum alergăm noi pe ciment, poate și mai repede. După ce se asigură că fetița nu prezintă niciun pericol, din nou scrutează pământul și dintr-o fugă sprintenă se dă jos din copac, găsind o alună. O ia repede în cele două lăbuțe din față și ronțăie de zor. -Interesant, zice Riana, veverițele îndrăznesc să vină și pe pământ. Vreau să-i dăruiesc și eu ceva, ea mi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Charles Berberian Însuși, care Încearcă să-l Înăbușe cu o pătură. Dar focul Îl evită cu vicleșug și dă fuga sus, intrând În casă. De acolo străbate un covor oriental, dă năvală afară, pe veranda din spate, face un salt sprinten până pe o sfoară de uscat rufe și traversează acrobatic până la casa din spate. Se urcă În cadrul geamului și stă o clipă, parcă șocat de cât noroc are, pentru că și În această casă totul pare făcut anume pentru a arde - canapeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe pahare de plastic și pe alte gunoaie și strângând servieta la piept ca pe o parașută Împachetată. Făcu trei sau patru pași Înapoi, arborându-și zâmbetul acela blând, apoi se Întoarse și o rupse la fugă. Era mic, dar sprinten. Dispăru ca din pușcă pe niște trepte care duceau În cealaltă parte a peronului. În lumina roz, Milton Îl văzu cum traversează liniile de tren până la mașina lui, un AMC Gremlin de culoare verde aprins („verde grecesc“, după cum scria În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-n ea un mire flutur; Fluturi mulți, de multe neamuri, vin în urma lui un lanț, Toți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanți. Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, Iar mireasa viorică i-aștepta-ndărătul ușii. Și pe masa-mpărătească sare-un greer, crainic sprinten, Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinten; El tușește, își încheie haina plină de șireturi: Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături". {EminescuOpI 88} STRIGOII I ... că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
piept la piept... O auzi cum chiam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte, Cerbi cu coarne rămuroase, Ciute sprintene de munte - Și pe teiul nostru-ntreabă: Cine suntem, stau la sfaturi, Iară gazda noastră zice, Dîndu-și ramurile-n laturi: O, priviți-i cum visează Visul codrului de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei își sunt așa de dragi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în păduricea de bananieri. Mirosul de frunze putrede umplea crângul. De undeva se auzi un glas de pasăre, dar lui Velasco i se păru că seamănă cu țipătul sinistru al unui vultur pleșuv mâncând din leșul vreunui animal. Femeia alerga sprintenă printre bananieri întorcându-se din când în când după misionarul care venea în urma ei. Ciudat, dar Velasco nu simțea în suflet nici frică și nici neliniște. La umbra desișului de bananieri, stătea un indian gol până la brâu, cu nas cârn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
căldura unei zile de dupăamiază cuptor era în toiul ei; un vânt, însă, ușor, ce suflă veșnic dinspre apus și umple cu răcoare văile largi ale Bistriței, precumpănea arșița ucigătoare a aerului înflăcărat și ne dădea putința de a merge, sprinteni încă și scutiți de sudoare, prin noianul de foc al văzduhului aprins. De după perdeaua înaltă de brazi, Bisericanii, pe care îi părăsisem, se iveau pe dreapta în răstimpuri privirilor noastre, cu turnurile lor scânteietoare de lumină și cu cingătoarea lor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
dar și sălbăticiunile codrilor, păsările cerului și peștii din fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar lui îi plăcea mai mult să fugărească și să ucidă nevinovatele căprioare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
află o vitrină de sticlă în care sunt aranjate exemplare din reviste cunoscute. E mult mai distractiv să scoată reviste, pentru că sunt diferite la fiecare număr, decât să facă aceleași cutii la nesfârșit. Îl înțeleg. E mic de statură, slăbuț, sprinten. Pare „un tată sârguincios“. Oricât de mult mănâncă, nu se îngrașă. Acum nu mai aleargă, dar înainte, timp de douăzeci de ani, făcea jogging zilnic. A participat adesea la maratonul din zonă. A câștigat de mai multe ori cu echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ca înainte, a oprit în dreptul cooperativei din sat, întrebându-ne: - Voi ce mâncați? Salam, pastramă, pâine și o sticlă de vin, e bine? Hai c-am plecat și vin imediat! Fără să mai aștepte, a sărit din cabină mult mai sprinten decât înainte, traversând în pas vioi strada și întorcându-se cu cele promise. Am înțeles atunci că munca îl înviorează pe om, pentru că ce altceva ar fi putut explica sprinteneala și buna dispoziție a lui nea Victor, dacă nu efortul
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
vizita mea e obligatorie, oricât de neatent ai fi Tu față de toți, sau numai față de mine. Grație Ție, poate, viața mea este în perpetuă transformare. Surprizele îmi împodobesc orice moment cu noi prilejuri de îmbătare... Îmi simt corpul sănătos și sprinten, nici un defect la mașinăria complicată, iar mintea o pot îndrepta după voie, înspre descoperirile cele mai subtile. Ai îmbogățit lumea ca ochii și urechile să fie în veșnică încîntare. Sunt aproape complect fericit. Toate nemulțumirile de odinioară au dispărut, poate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
se hotărî să meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: "Bine, o să vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul cu-rat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând argintiu pietricelele. Atmosfera poetică, amândoi singuri, abia scoțând câte o vorbă. Ne simțeam aproape. Și atunci un regret m-a chinuit: n-o cunoșteam mai bine ca să am curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
geam și când mi-a fost lene să deschid fereastra... Revăd în curte un trunchi gros, pe el câteva picături de sânge închegat, câteva pene negre, și în el înfipt un topor. Împrejur, pe iarba grasă, sute de pui aleargă sprinten, ciugulesc, ciripind. Păsări nebune, oameni imbecili... În fiecare clipă avem prilejul să surprindem neantul, și totuși continuăm a trăi nepăsători, ne bucurăm sau ne supărăm pentru lucruri neînsemnate. Cei mai inteligenți își găsesc o scuză: cultul energiei. La furnici se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îngropi pe cine ai mai scump, îți mărturisești satisfacția: "slujba a fost impozantă!" Și apoi o bucată de vreme pornești spre cimitir cu buchețelul de flori... S-a deschis ușa și a apărut, pe neașteptate, după obiceiul lui, amicul Coco. Sprinten, zvelt, grațios. Coco este un tânăr agreabil, superficial, ușor paradoxal, serviabil când nu i se cer servicii prea complicate, compătimitor pentru durerile vizibile, spiritual și amuzant întotdeauna. Poartă costume ultima modă, nu lipsește de la plajă vara, și la cazino este
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu interes. Apoi, la masă, cu Niki înaintea noastră. Niki abia întors din străinătate, și noi îl întrebam repede de toate, sărind și apoi revenind la același subiect. Irina era vioaie, întreba mereu, râdea, se apleca peste masă, cu gesturi sprintene din mâini, cu mișcări repezi din cap: "Și spune, Niki"... Apoi am plecat, și prin tot parcul a continuat vorba începută. Irina, între noi doi, îmi strângea din când în când brațul, ca să mă convingă că, în plină veselie, nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
acea minune care poartă numele de: Cheile Bicazului. Am mers cu automobilul până la Bicazul Ardelenesc și acolo am luat un băiețaș de țăran ca să ne conducă și să ne poarte pachetele prim strâmtoarea miraculoasă, de-a lungul apei clare și sprintene, până la lacul Ghileoș, funebru, lac de plimbare parcă pentru melancolici. Băiețașul se identificase cu noi, împărțeam cu el mâncarea, îl întrebam, căci nu era pisc cât de înalt pe care el să nu fi fost. Două zile de emoții puternice
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și privi la un paravan care se afla în colțul de lângă fereastra din spatele lui. Spuse încet: - În regulă, domnule Nypers, puteți ieși. Nypers trebuie să fi așteptat semnalul. Ieși la iveală înainte ca Dayles să-și sfârșească vorba și merse sprinten către scaunul pe care i-l indicase președintele. Jefferson Dayles aștepta până ce degetele bătrânului se așezară calm pe ornamentele metalice ale brațelor fotoliului, apoi spuse blând: - Domnule Nypers, jurați că ceea ce ne-ați spus este adevărat? - Fiecare cuvânt. Bătrânul vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Am ajutat doamnelor să se coboare din trăsură - oficiu cam ridicol în mijlocul lumii adunate în jurul nostru (și aceste doamne aveau niște mișcări atât de încete și vestejit grațioase). Adela, venită în trăsură pe scăunaș încă de la intrarea în mănăstire, sărise sprintenă, fără ajutorul meu, și doar numai acest ajutor m-ar fi putut reabilita în fața gurilor căscate din jur, care mi se părea că zâmbesc. Adela, trădătoare, asista ca public la faptele mele cavalerești, frumoasă și unică sub umbrela mică, trandafirie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Fairbanks, amesteca hrană pentru mici creaturi ce se fugăreau pe lângă el Într-o Împrejmuire cu gard de sârmă. Apa dintr-un furtun curgea limpede și plăcută peste păsatul sau mălaiul galben, pătându-l În portocaliu. Micile animale, deși grase, erau sprintene; erau durdulii, blana le lucea, opulentă și densă. Acestea erau nutrii. Blana lor făcea căciuli purtate În zonele cu climat rece. Haine pentru doamne. Domnul Sammler, simțindu-și fața roșie sub soarele Galileii, Îl interogase pe acest om. Cu vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
le face fascinante. De aceea luase Shula cartea? Din seducție feminină? O singură specie: dar sexele ca două triburi diferite de sălbatici. În culorile războiului. Surprinzându-se și șocându-se reciproc În sălbăticie. Acest Govinda, acest gen de bărbat ușor, sprinten, mustăcios, măsliniu, fragil, zburător - un intelectual. Iar după intelectuali se dădea În vânt. Ei făceau ca lumea să rămână de seamă sub luna călătoare 1. Ei Îi puneau pântecul pe jăratic. Chiar și Eisen, poate, ca să-i recâștige prețuirea (printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]