3,241 matches
-
strivirii omului sub șenilele vieții, Prunilă, un poem strălung închinat irefutabilului cauzal. Deși mirosea a zgură sau sulfurat de sodiu, poemele, de fapt, unul, singur, cu catrene care închideau o stare finalizată, ei bine, polipoemul, plăcu Profesorilor care-l și spulberară în vâjâiala Rapidului de noapte, Galați-Episcopia Bihor, singurul de altfel care oferea puțin din parfumul de brazi al școlilor de munte. Prunilă, după ce își dezlipi privirile de pe tampoanele roșii ale ultimului vagon, zise: Mi se pare mie sau versurile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sună din nou în urechi aceleași cuvinte amestecate cu forfota străzii, își dă seama că Bătrînul avusese dreptate, că din păcate nu se mai putea schimba nimic. Se pornește un vînt în rafale care ridică în aer nori de praf, spulberă pungi de plastic, bucăți de ziare, chiștoace de țigări, se aude un vuiet dinspre Giulești. A dat gol Rapidul, se gîndește, cade Potcoava, se cutremură podul Grant, anul ăsta o să prindă fără emoții Cupele Europene, s-ar fi bucurat de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Timișoara, și Tîrnăcop parcă ar fi simțit dinainte ce avea să urmeze, nu așteapă nici o indicație în plus, se repede asupra lui, îl imobilizează cu mîinile la spate, vedeți ce are trădătorul ăsta în buzunare, și uite-așa ca să se spulbere suspiciunea care vă plutește deasupra capului, ce-ar fi să-l percheziționați chiar dumneavoastră, se întoarce Dendé în direcția lui Petrică, să-i vedem și noi actele, așa, din pură curiozitate. Dacă poporul ăsta ar avea mîndrie măcar cît e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de mai puteam fi zăriți în dosul lui. Și totuși ne mai lipsește ceva, a remarcat Monte Cristo la un moment dat. Pe față i se citea neliniștea că Baricada așa cum arăta ea în clipa aceea ar fi putut fi spulberată dintr-o singură mișcare dacă armata și-ar fi pus mintea cu noi. Atunci a făcut semn cu mîna către autobuzul ITB abandonat pe trotuarul de la Inter, ei, acum să văd de ce ești în stare, i a dat de înțeles
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ești tocmai una de-a lor, că pot să am încredere deplină? nu se putu abține s-o întrebe, cu riscul de a părea lipsit de maniere. Sînt androginul tău revoluționar, îi răspunse Delfinaș, iar asta îl dădu gata, îi spulberă și ultima fărîmă de îndoială pe care o mai avea în minte. Și nu uita că și eu aș fi fost îndreptățită să te întreb același lucru, îl readuse imediat cu picioarele pe pămînt, dar n-am făcut-o, adăugase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să nu le vinzi, dar și să profiți de situație cumpărînd acțiuni în plus. Îmi dau perfect de bine seama că este destul de greu să "înoți împotriva curentului" în asemenea situații, dar această manieră de abordare a unei crize va spulbera în cele din urmă previziunile sumbre ale ziarelor financiare, ale buletinelor de știri și chiar ale "profesioniștilor". Este perfect posibil să ai profituri chiar dacă piața trece printr-o perioadă mai dificilă. Dar să ne întoarcem la pilotul nostru automat. Există
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
arată o poezie în care se acumulează cu o fluiditate infernală remanențele mitice și se inflamează asamblările himerice? Seamănă cu o rafinărie de petrol? Sau cu o fabrică de șasiuri și boghiuri? Nu seamănă. De la lectura primului poem misterul se spulberă. Cartea publicată de Amelia Stănescu (Poeme/Poemi, ediție bilingvă româno italiană, Ex Ponto, Constanța, 2001) este cartea unei începătoare, cu intenții frumoase, dar fără mare talent. Înfiorată, ca orice adolescentă, de descoperirea dragostei, autoarea își notează trăirile: „mâini care se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
apucă de rever, apropie gura la nici 3 cm de nasul lui Guran și șoptește: Eu plec mai sus și tu mă înlocuiești. -Șefu', îmi vine să plîng. O să vezi luptă. Mușc din ei, îi toc, îi fac piftie, îi spulber. Așa te vreau. Mai vrei puțină tărie? Vreau. Între timp, ușa se deschide și intră un individ curățel cu ochelari cu rama de aur. Uite-l și pe Motănel. Relu era cherchelit puțin, îl privește, se încruntă și se pronunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
agresiuni continui și intense, creierul uman poate claca. Mă refer la situațiile cînd centrele inactivate de educație, de evoluția continuă a omului, sînt reactivate. Acestea pot deveni dominatoare în comportamentul uman. Întreaga evoluție, întregul efort al mileniilor de experiențe, se spulberă în sfera animalică a înțelegerii primare. Toată munca miilor de generații se duce pe apa sîmbetei. Șlefuirea omului dispare și apare în loc cea mai hîdă și mai monstruoasă ființă. Această ființă, accident istoric, dispune de tehnologia vremurilor noastre, de mijloacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lua alte măsuri de precauție, se prăbușește. Oamenii se tem mai puțin de a-l ofensa pe cel care se face iubit, decît pe cel care se face temut, deoarece dragostea este menținută de recunoștință, pe care josnicia lor o spulberă de îndată ce găsesc, astfel, un avantaj; în timp ce teama se bazează pe frica de pedeapsă, ce nu-i părăsește nicicînd." În privința egoismului oamenilor, iată ce găsesc în Scrieri diverse. "Oamenii plîng un lucru pierdut mai mult decît moartea unui frate sau a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de lumină se naște În zona ochilor, chiar dacă globii au fost eviscerați. Pentru cîteva năluci colorate, sînt de ajuns și două orbite goale. Organul lipsă Își duce Înainte viața sa fantomatică: mîna retezată de la cot simte că mișcă brațul, piciorului spulberat de schije de la genunchi În jos i se pare că atinge pămîntul, că aleargă, urcă treptele și coboară panta. Treptele sînt de piatră, să pate În deal, coasta e acolo, toate sînt vizibile, palpabile. Pro teza picio rului amputat poate
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aduce de nicăieri și o Încarnează În fața mea. Dar și aici apare un soi de metisaj: aud vocile contemporane, bărbătești ale foștilor colegi de școală elementară, dar le văd mutrele de băieței din primele clase. Prietenul Gheorghe VÎță, cu vederea spulberată la unsprezece ani În suflul unei explozii, Îmi povestea același lucru În legătură cu cei patru frați ai lui: visîndu-i, le auzea glasurile mature, baritonale, dar Îi vedea mărunți, cu capetele de copii În curtea părintească din Mușeteștii Gorjului. Asta cu frații
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiecare dată calea, cum, sîcÎit de insistența ei, a lovit-o de două ori și cum ea, tot În doi timpi, i-a retezat definitiv lumina și i-a astupat pentru un timp urechile. Ca prin minune, nu l-a spulberat de tot. E de mirare că a supraviețuit. Își mai amintește cu aceeași acuitate și cu puzderie de amănunte visul straniu pe care l-a avut În noaptea dinainte... Se făcea că ieșise din casă sub puterea nopții, pe ușa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
acolo printre acei oameni, și nu sub ochii altora, pentru ca mama Floare să știe și de chipuri de ale Raiului, nu numai de duhuri de-ale pămîntului și de-ale nopții. Iar lumina aceea de sus se Întrupase ca să mai spulbere din scînteile și lucirile ce i se arătau Floarei la orice drum și la orice Înserare. Că vedeți voi, ne povestea ea În odaia despărțită doar de un perete de postul de miliție din Rătești, În America, n-am pomenit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
încețoșată ca la început. Ea nu-și dă seama, plecând de la indiciile din mormânt, că Isus a înviat din morți. Stăruința ei înlăcrimată va fi însă recompensată: Isus Însuși i Se arată pentru a o consola și pentru a-i spulbera îndoielile. În această cheie de lectură, Maria Magdalena face pereche fără doar și poate cu Toma Necredinciosul, care devine protagonistul părții a doua a capitolului 20 din Evanghelia lui Ioan. Prin urmare, am avea de-a face cu doi „necredincioși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
găsi în sfârșit un text în spiritul a ceea ce scrisesem în articolul din 1996. Or, compararea sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX cu noua versiune a spulberat orice iluzie. Noua diortosire se adaugă, de fapt, în ciuda inscripției din capul volumului și în ciuda teoretizărilor juste din prefață (mai ales la pagina 11), pseudo-tradiției analizate mai sus. Fac doar câteva observații critice punctuale (lista mea de lucru numără sute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că omul este prima dată zeu doar în intenția divină numai și numai în potențialitate. Îi rămâne să actualizeze această potențialitate ca să atingă efectiv acest scop.”210 Așa cum tocmai am spus, Ambigua reprezintă pentru Stăniloae un pretext pentru a-l spulbera pe Origen și origenismul, ultimul fiind socotit responsabil de toate ereziile creștine (arianism, monofizism, monotelism, iconoclasm); Stăniloae îl consideră pur și simplu o formă de panteism păgân. El se sprijină pe monografia lui Peter Sherwood The Earlier Ambigua of Saint
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și, într-o bună măsură, chiar le-a provocat. Nu este vorba despre o apologetică a Bisericii sau a confesiunii predominante în Occident, catolicismul, ci despre „caracterul universal, catolic al creștinismului”. Pe de o parte, De Lubac își propune să spulbere unele neînțelegeri legate de așa-zisa natură „individualistă” a credinței creștine. Pe de altă parte, recurgând abundent la mărturiile Părinților, el încearcă să le amintească tocmai membrilor Bisericii anumite adevăruri esențiale, căzute în uitare. În Introducere, el vorbește despre o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la Cacica, localitate de pe linia ferată care pare cea mai apropiată de Arbore. * * * Coborârea de pe scara mult prea înaltă ar fi imposibilă dacă mâna unui bărbat nu i-ar lua geanta, n-ar susține-o și încuraja cu o voce spulberată de vânt. Sunt singurii pasageri care au coborât în această gară. Este începutul după-amiezii, dar iarna timpurie dă impresia că noaptea a și venit. Sala de așteptare în care se grăbește să intre este rece, cu nimic mai îmbietoare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ruinele de la marginea pădurii ? Da, le-am văzut, seamănă cu un vapor abandonat. Asta a ajuns, o ruină abandonată și tot ce era de valoare înlăuntru, obiecte de artă, o bibliotecă enormă, tot ce fusese agonisit de generații s-a spulberat în câteva zile. Au prădat rușii, dar nici mulți localnici nu s-au dat în lături. Zilele trecute un bărbat căruia i-am salvat nevasta care avea o infecție după naștere, mi-a oferit drept recompensă un atlas al lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
e adevărat că destul de ponosit, dar călduros și bun atât pentru ieșit afară cât și ca plapumă. Mă bucuram din tot sufletul că vom avea ce mânca nu numai de Crăciun dar și câtva timp după. Bucuria nu s-a spulberat când, întoarsă "în familie" am găsit doi musafiri neașteptați: un bărbat pirpiriu cu o barbă subțiratecă de culoarea cânepii și un tânăr de vreo șaptesprezece ani, înalt și osos. Îmbrăcați în haine cenușii de pușcăriaș amândoi erau slabi și păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în vreo Slobozie în partea de sus a Moldovei. O psea krew! A cugetat cu vizibilă iritare invincibilul. Mii de viteji neînfricați, mii de cai cu harnașamente, sute de tunuri de asalt, care cu obuz și alte materiale s-au spulberat într-o singură noapte!.. Asta-i pedeapsă de la Dumnezeu atotputernicul, un adevărat semnal de atenționare pentru un conducător vizionar. În astă situație, nici pe Constantin nu-l mai putem controla la bârlogul lui, că ne atacă din spate garnizoana de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că niște forțe ale răului s-au sfătuit să vândă țara lui Antihrist și să-i spulbere pe drept-credincioșii cei cinstiți care vor binele Țării. Ajută-ne stăpâne! mi-a zis... Și ocrotește-ne de ghearele lor otrăvite! Abia mai târziu am băgat de seamă că era purtătoarea vorbelor mincinoase ale hrăpăreților hicleni... Asta, măi copii, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
drișca, ci cu știința, cu cuvântul, cu condeiul și cu trișca. Și în aer persista miros de praf de pușcă, de pilitură de oțele, de vremuri grele și nedrepte bariere. Și Crivățul bătea dinspre Siberii... Și în scurtă vreme a spulberat Hora și Doina, a pălit Codrul și Malanca și ne-a lăsat numai cu Dorul. Iar Dumnezeu însingurat, din bolți înalte de mândră Catedrală, a slobozit o lacrimă amară. Și de atunci Pantocratorul de la Catedrală a devenit cunoscut românilor pelerini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Fără frică de vremelnicii stăpâni și de urlete de câini, cu iubire și strădanii, eu am fabricat români, constată de acum bătrânul dascăl, odată revenit la vatra strămoșească printr-o fericită întâmplare, dătătoare de mari speranțe întru îndreptățite reparații, apoi spulberate fără menajamente și înscrise la capitolul deziluzii majore. Casa părintească, atât de mult visată în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare amintire, cu acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]