5,409 matches
-
cui este? - Al nostru, nu se știe!? Nu noi l-am crescut? - Rafiro, Rafiro, tu nu pricepi că lucrurile sunt tare încâlcite!? Nu mai plânge, femeie, plânsul nu ajută la nimic!? În acest timp Rafira, ca și cum n-ar fi auzit spusele soțului ei, rămase cu ochii țintă la Mihăiță. Plângea cu ochii, cu sufletul cu întreaga ființă. Toți cei de față trăiră emoția acelor clipe la o tensiune fără egal. Lisandru, socotind întâmplarea ca pe un nor aducător de o ploaie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cerea. Toți se vădeau a fi interesați, în cel mai înalt grad de procesul zilei. Vorbeau cu aprindere, se agitau, făceau gesturi largi cu mâinile ale căror semnificații erau numai de ei cunoscute. Unii fumau țigară după țigară, însoțindu-și spusele disparate de o sumedenie de cuvinte bulgărite. Nici bine nu se deschiseră ușile Judecătoriei că mulțimea năvăli umplând până la refuz sala de ședințe care, deși era destul de mare, se dovedi însă, cu acest prilej, a fi neîncăpătoare. Deși procesul cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sofisticate? Parte din asistență salută această divagație metaforică, socotind-o ca fiind în măsură să aducă un plus de lumină în dezbateri. Apoi, avocatul Jan Mocanu, după o scurtă pauză, continuă: - Dacă completul de judecată mai are rezerve privind adevărul spuselor noastre, vă rugăm, domnule președinte, să fixați o nouă dată a acestui proces. Intenționăm să aducem în instanță, câțiva martori, care sperăm că vor putea sprijini, prin depozițiile lor, cursul procesului. - Domnule președinte, ar fi cazul să stopați tergiversarea desfășurării
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
încălcase unele reguli elementare statuate în cadrul instanței, însă îl ascultă răbdător. Și, ca dovadă că nu se putea ignora cerința legală a avocatului Mocanu, președintele hotărî: - Se acordă un termen de 10 zile pentru citarea martorilor. Ciocanul de lemn parafă spusele președintelui. Sala se eliberă, rromii continuând să-și arate dezacordul, înconjurându-l pe avocatul lor, cerându-i explicații, iscodindu-l cu unele întrebări, de-a dreptul incomode, la care acesta căuta febril argumente liniștitoare: - Nu trebuie să vă îngrijorați, aceasta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
poate fi hotărâtoare. Oricare ar fi fost răspunsul acestor copii, nu poate fi relevant într-un proces a cărui problematică presupune, cum bine e știut, nu numai întrebări, ci și răspunsuri. Sunt ferm convins că instanța a intuit că în spusele acestor copii se află opiniile celor care îi ocrotesc. Soluția găsită de colegul meu este mai mult decât facilă și nu este în măsură să răspundă cerințelor legii. - Cum? izbucni avocatul Diaconescu. Președintele îi făcu semn, sugerându-i că trebuie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
chiar neoficiale, bulibașa stabili că era de datoria lui să-i cheme la cortul său pe Lisandru, Rafira și pe băiat și să încerce a le da un sfat liniștitor și trebuitor în asemenea circumstanțe. Se putea intui că în spusele sale meșteșugite erau mai multe lacrimi decât cuvinte: - Avocatul nostru a făcut tot ce a putut, zise el. A vrut să dovedească că nu ne-a luat atâta amar de bănet în zadar. Analizele acelea, arză-le-ar focul și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca voi la anii mei, dar nu este altă cale. Voi ați înțeles, mo! După cum li se întipărise pe față întreaga suferință strânsă în câteva cuvinte de bulibașă, se vedea limpede că n-au înțeles, dar trebuia să accepte cele spuse de staroste. Rafira, încercată de îndoielile care-i frângeau sufletul, slobozi câteva cuvinte încărcate de o durere sfâșietoare: - Cum să-mi las eu băiatul, bulibașă!? Cum să mi-l dau de lângă mine? Uite, simt în aceste clipe cum îmi sângerează
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a VIII -a, nici el nu știa pentru a câta oară, îl apostrofă folosind un cuvânt periferic, de-a dreptul jignitor: - Mă, baragladină, poarta era cât o ogradă și tu nu ai fost în stare să înscrii? Și își însoți spusele de un pumn zdravăn aplicat în plină figură, încât Vișinel se dezechilibră și căzu la pământ. Nasul i se umflă pe dată și fața i se umplu de sânge ce începu să șiroiască ca dintr-un izvor. Alertat la vederea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel, nu prea ai fi mândru de mine. Norocul nostru e Mihăiță. Fără el...!? Cât despre mine, cu siguranță aș fi corigent la mai multe materii, poate chiar repetent. Glumea desigur, dar o doză de adevăr se putea afla în spusele sale. Chiar dacă era inginer, nu mai era la curent cu materia predată în școala gimnazială. Dar totul trecu. Orizonturile se luminară și amândoi copiii deschiseră în toamnă, după un examen care pusese întreaga casă pe jăratec, ușa liceului teoretic din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel, te rog, te rugăm...! În ceea ce privește căsătoria, ai atâta timp! Bineînțeles, vei proceda cum îți dictează ție sufletul, dar... Ina spuse acel dar din dorința de a lăsa o portiță deschisă, invitându-l în acest fel pe Vișinel să acorde spuselor ei un timp ce s-ar fi cuvenit unei grijulii reflecții. Vișinel însă nu se afla pe aceeași pagină cu gândurile mamei sale și răspunse imediat: - Mami, nu există o altă soluție. Am crescut în două familii. Toți îmi sunteți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
au simțit vexați În amorul lor și, considerând-o prea mândră, prea infatuată, au amenințat-o, În cele din urmă, cu răzbunarea. Alții au lansat zvonuri și legende dintre cele mai bizare pe seama ei: că e lesbiană (știau asta din spusele unor indivizi care o văzuseră de gât cu o fată), că-i hermafrodită (“n15 ați văzut, mă, că la ora de sport are ca un fel de umflătură de penis - ha, ha, ha!”, scorni Sorin Motolea cu un râs grobian
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Totuși - și aici trebuie să-i mulțumesc - m-a avertizat că Lola nu vorbește niciodată. Că „e mută de-a binelea bunătatea asta de fată!”. Nu l-am Întrebat nici de unde știa de numele ei, nici altceva. Nu puteam proba spusele lui dacă mă mințea, ori dacă nu era altceva la mijloc. În fond, nu prea mă interesa chestia asta cu vorbitul. Important era să mă asculte. Să am cu cine comunica eu. Orice, dar, pentru un timp, să nu mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ar putea părea neverosimilă, petrecută În copilărie, când mă aflam la bunici. Bunicii mei din partea tatei. E o Întâmplare care n-a mai fost istorisită cuiva. Lola Își dezveli din nou dinții frumoși În surâsu-i știut. Părea foarte concentrată la spusele mele. Era o vară teribil de călduroasă. Mi-amintesc bine. Nu aveam mai mult de doisprezece ani. Eram cu George cel pistruiat („Pis-tru-ia-tu-le/U-râ-cio su-le...” - strigam câteodată În urma lui pentru a-l necăji), cu Maria Eliza cea cu mutriță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ești pregătită pentru asemenea încercări? - Mă voi obișnui, nu crezi? - Răspunsul tău e cam vag, nu sună chiar a convingere, dar poate, cine știe!? Pe drum ai putea să-ți completezi bagajul, adică să ni-l completăm revenea Olga, în spusele ei fiind simulată o doză perceptibilă de ironie. Și cele două colege se despărțeau la finele fiecărei zile de școală, fără ca Ina să aibă limpezit pe deplin orizontul spre care voia să și poarte pașii. Dar lucrurile nu puteau merge
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
fi unul fericit! Tu ai asemenea certitudini!? - Eu mai am unele rezerve, nu aș putea afirma același lucru. Nu sunt așa de optimistă ca tine. Sper totuși ca lucrurile să se așeze pe speranța în bine, veni Ina în întâmpinarea spuselor prietenei sale. Cuvintele Inei avură un rol benefic, așezându se ca un fel de balsam peste îndoielile Olgăi. Un timp își continuară drumul zăvorând cuvintele, doar privindu-se din când în când întrebătoare, căutând a citi una în ochii celeilalte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
supravegheată. În genere, Ina vorbea puțin. Mai mult asculta. Lui Alex îi plăcea cum gândea. Formula totul în câteva cuvinte, folosind simțul pragmatic, turnând în tipare potrivite, argumente, idei și sentimente. Nu arunca vorbe fără acoperire. Lăsa impresia că fiecare spusă e o bancnotă extrasă dintr-un fascicul de valută forte. Alex își dădea seama că avea de învățat de la Ina și că, fără să arate, se situa într-o oarecare inferioritate. El mai risipea uneori vorbe în care se aflau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Bineeee! Și Alex, simțind că situația se precipitase deja, începu fără o pregătire prealabilă: intenționam încă de săptămâna trecută să te înștiințez că mă căsătoresc! - Ai spus mă căsătoresc!? Nu ne căsătorim? - Chiar așa am spus! Ai deslușit bine sensul spuselor mele. - Aș putea să știu și eu cu cine? - Vei afla, la timpul potrivit, cred că deocamdată e de-ajuns ceea ce ți-am spus, nu? - Nicidecum. Aș îndrăzni, ironiză ea, să intru în posesia câtorva detalii... Ce te-a determinat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
vei fi primul cavaler de onoare din suită... Fără să continue convorbirea și fără să-și bea paharul de Busuioacă de Bohotin din care gustase doar, Alex își ceru scuze că trebuie să plece; spuse un sărut-mâna Valentinei, neștiind dacă spusele lui vor ajunge până la bucătărie, îi strânse mâna lui Jan și ieși glonț pe ușă ca dintr-o pușcă de calibru mare. Din clipa aceea imaginea toamnei dobândi pentru el alte străluciri. Valentina auzi ușa de la intrare și veni În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lucrurile erau mai mult decât clare. Se hotărî totuși să răspundă, folosind un ton persiflant: - Nu prea pare a fi bună, domnule inginer Georgescu, s-ar putea să plouă și chiar să vină și vreo furtună! Căutând a-și motiva spusele, se uită spre cer, îngemănându-și gândurile cu norii cenușii prevestitori de vreme rea. Alex dădu să mai urce câteva treapte pentru a intra în clădirea poștei. Olga însă îi bară voit drumul forțându-l să rămână În fața ei. După
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu-și epuizase repertoriul ironiilor, o urmări câteva clipe trimițându-i în cale câteva cuvinte de confirmare: - Chiar ne propunem să facem una durabilă, din beton armat, să reziste la toate seismele reale sau provocate de prietenii sau neprietenii noștri. Spusele lui Alex zburate pe lângă urechile ei o iritară și mai mult. Fără a întoarce capul, făcu un semn cu mâna peste umăr, ceea ce putea să însemne în cel mai bun caz la revedere, sau n-ai decât, ori o injurie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
disperate cu mâna să părăsească mai repede incinta. Era cuprinsă de o firească stânjenire pe care încerca să o justifice celor prezente în salon, spunându-le că e o situație de excepție. - Ți-am spus... de bucu... Nu-și termină spusele. Intuind îndemnurile ajunse la exasperare ale Olgăi, continuă: mă duc, mă duc! Din ușă: ce mă fac, nu e nimic de mâncare în frigider. - Ai bani!? - Am! - Atunci care e problema? - Vreau să mănânc mâncare gătită de soția mea, asta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
preferate. La scurt timp veni și Mihăiță. Masa decurse în liniște, fiindcă protagoniștii aveau o foame de lup. Ina îi spuse lui Alex, printre altele, că a primit o scrisoare de la Olga în care își plânge soarta. Alex trecu peste spusele Inei, având motivele lui, la care se adăugau și câteva polițe încă neachitate, dar se rezumă la a face un gest ce putea să însemne orice, numai compătimire nu. După masă, luă în mână un ziar și se cufundă într-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Îl știu pe soțul tău ca pe un om integru, nu s-ar coborî el până la o fătucă, în fond, o subalternă. Dar mai știi, uneori bărbații, indiferent de sezon, preferă cruditățile. Ina își stăpâni cu greu lacrimile, parând cele spuse cu un zâmbet în care se aflau multe semne de întrebare. Nu se gândise niciodată că Alex ar putea să treacă hotarul căminului conjugal. De fapt, nu e de mirare, se întâmplă atâtea în lumea asta și la case mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
accident - scrisoarea, eveniment! De mult, acord multă atenție epistolelor & filelor de jurnal. Știu că fără ele aș fi sărac, iar forma mea de comunicare cu semenii, incompletă. Am publicat trei jurnale, pînă acum; și o carte cu corespondență-n trei. Spusele lui Cioran mă Încurajează ... George Banu observă că Harpagon deturnează vocația erotică, spre ban. Și că Molière Îl critică, firește, pentru asta. Dar, continuă teatrologul, nu e aici și un gest de măreție? Pasiunea - oricare ar fi obiectul ei - nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
E la mintea cocoșului. Dar găina asta o putea să priceapă? Mă rog, acum așa pare", consimte baba. Da', oricum, rămâne o chestie ciudată. Ciudată rău de tot, nu așa..." Parcă și văd alea trei puncte de suspensie din finalul spuselor lui madam Săvulescu. Insinuante puncte! Se dă atât de lovită în aripă de ai jura că a dat în ulcer de grija mea. "Asta e! Rămân totuși la părerea mea. Dan o să apară și o să ne spună ce i s-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]