10,864 matches
-
ei în fugă jos de pe terasă. În continuare, am început să mergem pe pământurile ținutului Gaomi din nord-est. Aici, fiecare munte și fiecare apă, fiecare fir de iarbă și fiecare copac îmi erau foarte cunoscute. Nefamiliari îmi erau în schimb stâlpii albi înfipți în pământ și pe care erau scrise cu tuș negru și nume cunoscute și nume necunoscute: până și pe pământurile roditoare ale familiei mele ședeau drepți în picioare numeroși stâlpi de acest fel. Am aflat de-abia mai
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
erau foarte cunoscute. Nefamiliari îmi erau în schimb stâlpii albi înfipți în pământ și pe care erau scrise cu tuș negru și nume cunoscute și nume necunoscute: până și pe pământurile roditoare ale familiei mele ședeau drepți în picioare numeroși stâlpi de acest fel. Am aflat de-abia mai apoi că în răstimpul cât am stat eu în lumea umbrelor strigându-mi nedreptatea în fel și chip, în lumea oamenilor se desfășurase reforma agrară, iar pământurile marilor gospodării fuseseră toate repartizate
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
de euro sunt costurile de afișaj. Cele mai mari cheltuieli ale lui Liviu Negoiță sunt legate de producția prismelor amplasate pe spațiul verde, pe trotuare și pe pistele pentru bicicliști. Andrei Chiliman are un număr mai mare de steaguri pe stâlpi a căror producție este mai ifetină, dar cu toate acestea costurile totale ajung la 132.101 de euro. Afișajul l-a costat pe Andrei Chiliman peste 123.210 de euro, iar producția a fost puțin peste 8.891 de euro
Cine conduce în topul cheltuielilor electorale. Liviu Negoiţă pune panouri şi în parcuri () [Corola-journal/Journalistic/44684_a_46009]
-
spre curba șo selei asfaltate, din care părea să se desprindă drumul de căruțe pe care ne alergam noi, cu praful lui gălbui spre roșiatic, ca un bunic de nepotul cel tânăr și puternic. Iar podul cel nou, trainic pe stâlpii lui de beton, cu balustra dele de fier, părea că sfidează semeț râul cu apă sărată ce cobora dinspre munții Slănicului. La ora aceea, sub soarele arzător, apariția camionului gâfâind sub povara de saci ne-a mai domolit elanul de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
15 m și înaltă de 0,7 m, fâșie pe care se sprijină roata pentru care se face determinarea. Pereții canalului sunt confecționați din scândură de brad cu dimensiunile (600 x 25 x 4 cm), prinse cu șuruburi pe niște stîlpi de susținere, confecționați din oțel cornier (45 x 45 mm), aceștia fiind prinși prin sudare de o parte și de alta a canalului. Deasupra canalului se deplasează un cărucior (fig.30), care are și rolul de cadru pentru întreaga construcție
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Unde se cunoscuseră? Când? Imposibil! Scoase un geamăt. Descleștă mâinile. Se desprinse de balustradă. Pipăind ușor cu vârful piciorului, căută ușa de la cabină. Se buși în ea cu umărul. Se proiectă dincolo, într-o beznă nesuferită, izbindu-se de scaune, stâlpi și de tot felul de obiecte colțuroase, care începuseră să se-ngrămădească în calea lui. La sfârșitul acestei lupte, când răzbi în capătul scărilor, era îndârjit de-a binelea. Abia se mai putea potoli, dar se stăpânea, pentru că știa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Tudor... Să nu i se întâmple ceva lui Tudor!" își spuse năpădită de groază și-o luă la fugă prin mulțimea răscolită, înfierbântată și străină. CAPITOLUL 17 După atâtea nopți de nesomn, bătrâna, moartă de oboseală, se prelinse ca un stâlp putrezit în pământ și prin somn simțea cum pământul, bun și iertător, se lipește de ea, moale ca un leagăn; o trage în jos în întunericul plin de lumini nemișcate, și-o umple de liniște, ca altădată, demult, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii, zări, dominând întreaga perspectivă, stâlpul de înaltă tensiune care conecta orașul din apropiere la circuitul național și care-i strângea inima dureros ori de câte ori trecea pe lângă el, amintindu-i dimensiunile singurătății sale fericite și misteriosul eden al civilizației moderne, din care se izgonise pentru totdeauna. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ispita chemărilor spre necunoscut, până ce totul se încețoșă, clătinându-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti irealul în real, întinse mâna, să se sprijine de suplețea stâlpului țâșnit din zăpadă, dar și-o trase îndărăt, arsă de mușcătura ghețoasă a metalului. În fond, și la urma urmelor, nu avea ce să regrete și nu regreta nimic. Ducea viața pe care-o merita. O viață frustă, simplă, elementară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în anul viitor contravaloarea materialelor respective. Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în anul viitor contravaloarea materialelor respective. Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea plantați în locurile indicate stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele trei vagoane cu stâlpi sosiți în 28-29 iulie 1900, în gara Liteni, au fost imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în anul viitor contravaloarea materialelor respective. Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea plantați în locurile indicate stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele trei vagoane cu stâlpi sosiți în 28-29 iulie 1900, în gara Liteni, au fost imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, Ruginoasa-Pașcani și Liteni-Fălticeni, fiind primite de la Direcția Generală la 4 ianuarie 1900, s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu Tătăruși, 9 km; Drăgănești cu Răuceștiăjud. Neamț), 10 km; Liteni cu Dolhasca, 13 km; Dolhasca cu Lespezi, 12 km și Lespezi cu Tătăruși, 10 km. S-a solicitat Direcției Generale întocmirea devizelor pentru a se putea trece la așezarea stâlpilor și înaintarea sumelor necesare procurării materialelor, devize care au fost realizate, într-o perioadă scurtă și trimise prefecturii la 25 octombrie. Pentru a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de 10
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
procurării materialelor, devize care au fost realizate, într-o perioadă scurtă și trimise prefecturii la 25 octombrie. Pentru a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de 10 octombrie 1900, începuse plantarea stâlpilor pe teritoriul ei și înainte de 9 martie 1901, a fost terminată construirea liniei telefonice de la Fântânele până la hotarul județului. Dând curs cererii prefecturii Botoșani, la data de 10 aprilie 1901, în urma măsurilor luate de către prefectura județului Suceava, s-a terminat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Drăgănești și Tătăruși, lucrările de construirea liniilor telefonice au fost terminate la 2 mai 1901, iar pentru comunele Dolhasca, Cristești și Lespezi, Direcția Generală, a autorizat prefectura, la data de 10 mai 1901, de a întinde un circuit telefonic pe stâlpii liniei telegrafice, între CristeștiPașcani și Dolhasca-Pașcani prin Lespezi. Pentru comunele Stolniceni și Miroslovești, a fost prevăzut în bugetul pe exercițiul 1901/1902 suma necesară pentru înființarea liniilor telefonice. Se poate afirma că în toate comunele din județ, cu excepția probabilă a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată. Se furau stâlpi, sârmă, se spărgeau izolatori și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1 mai 1884. În afara oficiilor Fălticeni, Pașcani și Broșteni, mai existau instalații telegrafice Morse la oficiile Mălini și Lespezi. Necesitatea legăturilor telegrafice a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcanii de Iași, Bacău și Suceava. Prin Pașcani se realizau comunicații spre orice punct al țării, care era legat la sistemul interurban. Societatea Anonimă Română de Telefoane avea trasee proprii și comune cu autoritățile județene. La 1 decembrie 1931, pe stâlpii aparținând județului se aflau întinse 27 de linii telefonice cu un singur fir, ale SART și PTT. Atât SART, cât și prefectura, puteau întinde fire pe traseele telefonice proprietatea celuilalt, dar fără fire adiționale, iar pentru orice schimbare de fire
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cravatei cum se leagă nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Aruncând cuvinte goale Ce din
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu stuf, cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau fixate niște brățări metalice, pe partea interioară, adică înăuntru, prin care, după ce era închisă pe timpul nopții, era introdus un drug de lemn, care folosea drept încuietoare. Încuietoare ce a folosit-o și Agripina până în anul 1962, an când Agripina
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Burdun pentru că știau că avea ceva bani din vânzarea boilor. Pe Pleșu l-au bătut și i-au luat banii, căci el avea o mică prăvălie. L-au luat apoi și l-au dus în pielea goală, legându-l de stâlpii de lemn de la podul de peste gârla ce se afla în apropiere. După ce l-au legat, l-au scrijelit cu cuțitul. În timp ce bandiții îl tâlhăreau pe Ion Burdun, Pleșu a reușit să se dezlege. Se bănuiește că unul dintre bandiți, pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
l la părinți. Așa s-a amărât el până când și-a făcut casa lui. Nu a bătut-o niciodată pe Pinuța lui, că așa o dezmierda. Avea niște garduri înalte din scândură cioplită de stejar și de o grosime impresionantă. Stâlpii de la porți erau tot din același lemn, ciopliți la pătrat, înalți de doi metri și ceva, terminându-se în formă rotundă, simbolizând capul, gâtul și trunchiul omenesc. Grosimea lor depășea 70 cm. În fiecare stâlp era câte un belciug cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și de o grosime impresionantă. Stâlpii de la porți erau tot din același lemn, ciopliți la pătrat, înalți de doi metri și ceva, terminându-se în formă rotundă, simbolizând capul, gâtul și trunchiul omenesc. Grosimea lor depășea 70 cm. În fiecare stâlp era câte un belciug cu verigă groasă în el de care lega boii la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]