985 matches
-
oferă imaginea clară a evoluției. Ciclul intitulat Primele, care cuprinde poemele din perioada 1926-1933, așezat, printr-o dedicație de simpatie către revista „unu”, sub semnul avangardismului, îngăduie prea puțin să se întrevadă devenirea ulterioară. Poate în câteva erotice se presimte stângăcia aceea subtil stilizată care va face farmecul Cânticelor țigănești, după cum conștiința, timidă încă, a nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu a avut timp să se elibereze de stângăciile și naivitățile începutului.Totuși, multe fragmente, mai ales cele cu valoare concluzivă într-un poem, anunțau un autor capabil să se individualizeze printr-un timbru aparte. La el expresionismul exaltării, al cântecului de izbândă coexistă cu simbolismul stărilor crepusculare. Poezia
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
către poezie”, în sensul cuceririi realului și al instaurării propriei literalități. Deși alunecă uneori în stereotipie, metoda utilizată nu cade în manieră dogmatică și devine un instrument eficient în plan hermeneutic. De exemplu, capitolul „Epica magna” sau Procesul desemnificării amestecă stângăcii („Reluarea procesului productiv [...] reia la nesfârșit procesul productiv”) și forțări ale schemei (acceptarea morții ca refuz al sistemului semiotic dominant, idee preluată prin Jean Baudrillard) cu formulări plastice („Epica magna e epopeea unei Troie de după războiul troian”) și observații de
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui și „seninul” cerului, duioșia cântecului de dragoste. Conjugând notația realistă, în manieră tradițională, cu sugestia metaforică, poemele lui, nu lipsite de platitudini și stângăcii, impresionează prin puritate și spontaneitate, prin stilul sobru și muzical. Câteva poezii scrise după 1940 sunt străbătute de un optimism fals, de circumstanță, și se lasă dominate de o retorică găunoasă. A scris și schițe, fragmente de nuvele, publicistică socială
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă talent în adaptarea limbii la nivelul de înțelegere al cititorilor cărora li se adresează. SCRIERI: O primăvară, București, 1909; Mărturisiri, București, 1913; Helianta
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
-o să tragă o concluzie cu privire la comportamentamentul său. Interpretarea cea mai rațională: Martine - Din momentul în care a apărut depresia, nu-mi mai place să merg în magazine deoarece sunt mai distrată și mai neîndemânatică. Dar lipsa de atenție și stângăcia se manifestă la orice persoană fără ca aceasta să fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de făcut decât să mă observe. Concluzie comportamentală: Martine - Nu trebuie să evit să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Puțin durdulie în perioada copilăriei, Gwen s-a îngrășat rapid la începutul adolescenței, situație care i-a atras porecla de „Bouboullle” în familie și numele de „Ciuhurez stângaci” în grupul de scout-iști, datorită ochilor săi mari, tenului său palid și stângăciei sale. In acea perioadă, ea cântărea 65 kg la o înălțime de 1,72 m. La 16 ani, un coleg de clasă a dorit să iasă la plimbare cu ea dar aceasta l-a refuzat, deoarece era prea intimidată. Băiatul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care se revine la accente retorice teribiliste, compensate însă de un umor complice cu un cititor-copil, căruia par să i se adreseze unele texte (Hoții au furat zăpada). Versul e vag înrudit cu naivitățile argheziene, însă nu are și stângăcia regizată a acelora. Existența poetului mărturisește un moment de vacuitate poetică, de inerție și de clișeizare, cu excepția câtorva insule de inspirație, în care se simte cum „crește mormântul/ În acest celest cimitir care este biblioteca”, în vreme ce Vara pierdută adună multe
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
au făcut ca N. să se găsească între fruntașii tinerei generații basarabene ivite către mijlocul anilor ’30 ai secolului trecut. Această poziție este doar în mică măsură consolidată prin debutul editorial. Strânsă în plachetă, lirica sa își relevă mai pregnant stângăciile și reușitele parțiale în încercarea de a îmbina tradiționalismul și modernismul. Folosirea timidă a unor formule noi, aritmice ori poliritmice, adeseori în combinație cu rima și ritmul popular, precum și alăturarea vocabulelor regionaliste, neaoșe sau de-a dreptul nepoetice, cu neologismele
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998) și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra realităților postdecembriste. Nu însă și maniera narativă, bazată pe aceeași reciclare postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
proze îl constituie tocmai fractura epică prin care un eveniment neprevăzut orientează desfășurarea textului către un sens centrifug. SCRIERI: Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, București, 1996; Chei fierbinți pentru ferestre moi (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1998; Stângăcii și enormități (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1999; Proza generației ’80. Strategii transgresive, vol. I: Trafic de frontieră, Pitești, 2000, vol. II: Ochiul bifurcat, limba sașie, Pitești, 2003; Under Eastern Eyes. Cross-Cultural Refractions, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Alex.
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
românească (Anotații scoase din prozodia limbii românești), și face câteva traduceri în versuri (din Schiller ș.a.). În timpul vieții i s-a tipărit în volum doar o odă închinată episcopului greco-catolic al Făgărașului, cu prilejul zilei onomastice. Celelalte versuri, cu destule stângăcii, nu au valoare deosebită. Ambițios, autorul a ținut să le adune, în 1840, într-un volum, rămas în manuscris: A poeziilor de Nicolae Paulethy. Bun cunoscător al limbilor latină și greacă, P. încearcă să transpună mai multe lucrări printre care
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă, sancționate cu iritare, uneori chiar violent, îi stârnesc câteodată porniri marcate de suficiență. SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
descruntată”, cum ar zice autorul. SCRIERI: Perspective eminesciene, București, 1982; Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, 1984; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984 (în colaborare); Întrebările poeziei, București, 1988; Bibliografia I.L. Caragiale, I-II, București, 1995-1997 (în colaborare); Stângăcii de dreapta, București, l999; Scriitorincul, Cluj-Napoca, 2001; București. Carte de bucăți, București, 2003. Ediții: E.M. Cioran, Scrisori către cei de acasă, tr. Tania Radu, București, 1995 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu și Theodor Enescu); I.L. Caragiale despre lume, viață și
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
și subtilă a mecanismelor de sugestie simbolică (adesea amorsate în subtext), un aer atemporal lăsat peste o scenă poetică unde coexistă bucolicul și ermeticul modernist - acestea ar putea fi ecouri sau influențe ale frecventării Antichității. Chiar și Adevărata întoarcere depășește stângăciile debutului. Tonul de un clasicism aparent (impresie datorată interferențelor elegiacului, limbajului abstract sau recuzitei din care nu lipsesc decorurile unei naturi stilizate) integrează în fapt din plin experiența modernismului. De regulă, poemele sunt etanșeizate semantic, ritmul - sau muzica - premergând sensului
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
MLĂDIȚA, revista apărută la București, neregulat, între 1 aprilie 1933 și aprilie 1935. Este redactată de un comitet de elevi din clasa a III-a B a Liceului „Spiru Haret”. Se caracterizează prin elanurile, dar și stângăciile unei publicații școlare. Semnează poezie Mariana Simionescu, Mircea Rădulescu. Proza aparține lui Traian Lalescu, Aristide Steinhardt, Paul Morgenstern, Victor Stelian Popescu. Tot aceștia, secondați de Mihai Meitani și N. Păscu, susțin comentariile critice. Se remarcă două contribuții, care marchează debutul
MLADIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288196_a_289525]
-
știți că aparatul digestiv al balenei a fost construit în așa fel de impenetrabila Pronie Cerească, încît nu poate să digere complet nici măcar un braț de om? O știe și ea. Așa că, ceea ce dumneavoastră numiți răutatea Balenei Albe, e doar stîngăcia ei. Căci nu i-a trecut niciodată prin cap să înghită măcar un singur mădular omenesc, ea se gîndește numai să sperie, prin manevrele-i perfide. Uneori, însă, pățește ce-a pățit un fost pacient de-al meu din Ceylon
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să Învățăm cu seriozitate. (Ă). Dar În măsura În care vom participa cu sinceritate, cu dragoste pentru lupta Partidului și cauza clasei muncitoare, la efortul comun pentru organizare, creștere ideologică și Îmbunătățirea meseriei, vom reuși să Înlăturăm toate cauzele, sau pe cele mai multe, ale stângăciilor și lipsurilor noastre”. Eusebiu CAMILAR: „Îmi propun să termin până În luna martie volumele II și III din romanul Negura. Mi-am luat angajamentul acesta și, dacă nu va interveni nici un fapt menit să-mi Împiedice munca, vreau să-l respect
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că trebuie să scriu. Nu știu dacă am reușit să fac ceva bun, dar nu mi-am putut stăpâni Îndemnul». Ce ajutor Îi dă În această privință autorul Marginaliilor? El se mărginește să-i spună următoarele: «Desigur, poezia are și stângăcii, dar strungarul Ion Dumitrescu se dovedește a ști să mânuiască și condeiul, În afară de cuțitul de strung. Cenaclul literar din Târgovîște are datoria de a Îndruma astfel de Începători, de a le organiza și le pune la Îndemână cărțile menite a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Începători, de a le organiza și le pune la Îndemână cărțile menite a le Întări dragostea pentru literatură». Atât. Rubrica Marginalii nu găsește nici un cuvânt mai mult de spus tovarășului Ion Dumitrescu. Nici să-i arate În ce constau «stângăciile» despre care vorbește, nici să-I Îndrume concret cu folos. Tovarășului N. Negrune, tânăr Începător din Buzău, Marginaliile Îi hărăzesc aceeași soartă. I se reproduce un mic fragment din poezia Păsările negre, dar În afară de o aluzie la «pastișă», articolul nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
interesantul, fără Îndoială nuvela noastră s-a străduit tot timpul cu rezultate meritorii, să-l dea. Firește, lucruri noi, firește interesante În cea mai mare măsură, sunt temele din producția sau din munca brigadierilor pe care le aduc, cu toate stângăciile lor, cele 5-6 nuvele pe care le nimicește cu ușurință tov. Crohmălniceanu În articolul amintit. Firește, cu totul noi și cu totul prețioase sunt cele 5-6 nume de condeieri tineri pe care-i urechiază și-i ia În râs tov.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu o limbă și o literatură unitară. Aceasta chiar atunci când sunt prezentate scrieri cu caracter religios. Astfel, analizându-se Psaltirea În versuri a lui Dosoftei, subliniază acele elemente care vădesc un contact cu viața poporului și frământările de atunci. «Dincolo de stângăciile Începutului Într-o limbă care abia se mlădia pentru o Întrebuințare literară În versuri dincolo de urmele lăsate de o tradiție ostentativ-pedantă, dincolo de accentele mistice religioase În care toată nădejdea se pune În intervenții divină, se simte pe alocurea În această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu e prea ridicat și astfel explică de ce, În loc să-și Însușească În mod creator experiența clasicilor, ei Își Însușesc doar expresii, metafore dintrânșii. În fine, D.Costea constată că poeții tineri ieșeni stăpânesc prea puțin tehnica poetică, de unde explicația unor stângăcii ale lor. (Ă). Am zăbovit asupra acestui articol deoarece În el Îndeletnicirea de a masacra producțiile literare vârându-le În patul procustianal unor pretinse legi imuabile este mai evidentă. Aceeași manieră o Întrebuințează Însă - cu mai mult rafinament - și alți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care nu le regăsim la nimeni altcineva. Dar, lucru straniu, tocmai ciudățeniile modului lor de comunicare îi fac seducători. Politicienii știu foarte bine acest lucru. Ei știu că întotdeauna le crește popularitatea atunci când sunt caricaturizați sau atunci când micile lor stângăcii sunt evidențiate în alt fel. Prin imitații și caricaturizări, partea cea mai umană a personalității lor iese la lumină și ne emoționează. Să luăm un exemplu. În Franța, la alegerile prezidențiale din 1995, mai mulți comentatori politici foarte serioși s-
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Ancheta metodică, în care culegerea probelor și intuiția joacă roluri primordiale, a luat locul raidurilor psihologice și studierii moravurilor unor categorii de personaje perfect conturate social. The Lady in the Lake a fost scris, probabil, cu gândul de a corecta stângăciile de construcție ale cărții anterioare. The High Window mizase prea mult pe coincidențe și potriviri de situații. De data aceasta, autorul s-a concentrat pe crearea unui scenariu perfect articulat, în care întâmplările se înlănțuie după propria logică, nu după
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]