770 matches
-
logofătul Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu de la Brad spunea că: boierul avea 1600 de fălci de pădure și că pădurea este prea frumoasă. Dintr-o falce de pădure ieșia până la 100 de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța 126 la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai frumoase realizări. Marie și Evsei Kalmicov 124 La „Galerie” nu puteam fi. Eram salariat al Muzeului județean. Doar Întâmplarea să mă fi adus În oraș, ca să-l pot vedea pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de unul singur, din cu totul altă parte, cântând „Jock din Hazeldean“. Era ceva absurd și mișcător în autoconcentrarea solipsistă și automulțumirea acestor cântăreți beți. Apoi, în cele din urmă, am auzit în depărtare vocea lui Lizzie cântând „La cinci stânjeni adâncime“. Am ascultat atent, dar nu mă puteam orienta asupra direcției de unde venea glasul, atât de puternic era acompaniamentul vuietului mării sălbăticite. Pe urmă, m-am gândit cât de straniu se reverbera vocea ei. Părea aproape amplificată. Cânta, probabil, în interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să-i aleagă părțile sale de pământ din hotarele moșiilor Stâncășeni, Călimănești, Croitoru, Tămășeni, Băncești, Obârșeni (T.A.V., p.215); 1 ianuarie 1858 un zapis prin care Gheorghe Popa din satul Stâncășeni vinde lui Ștefanache stolnic 7 1/2 stânjeni în hotarul Onești (T.A.V., p.259); 20 decembrie 1858 un zapis conform căruia Casandra, fiica lui Constantin Balan, postelnicul din Mânzați-răzeși, locuitoare în Stâncășeni, cu soțul ei Enache Oatu, vând 3 stânjeni de pământ din satul său de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lui Ștefanache stolnic 7 1/2 stânjeni în hotarul Onești (T.A.V., p.259); 20 decembrie 1858 un zapis conform căruia Casandra, fiica lui Constantin Balan, postelnicul din Mânzați-răzeși, locuitoare în Stâncășeni, cu soțul ei Enache Oatu, vând 3 stânjeni de pământ din satul său de origine (T.A.V., p.260). Se observă din aceste însemnări, aspecte ale organizării sociale, limbajul folosit și nume de familie perpetuate până astăzi între care acela de Oatu (pronunțat și Ouatu), nume care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de orz, adică 2,54 centimetri, În vigoare Încă și astăzi În țările anglo-saxone, care de 12 ori face piciorul, iar trei picioare yardul. Sau, la noi, palma, cotul - adică cât e mult se poate Împinge suveica, deci lățimea pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
yardul. Sau, la noi, palma, cotul - adică cât e mult se poate Împinge suveica, deci lățimea pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
potențialitatea devenirii sale e infinită. Și chiar greșind, adică reușind să Înțeleg un dumnezeu - chiar finit - intrinsec lumii, adică materiei, mă Întreb dacă are rost să mă rog la el. Iar dacă e totuși infinit, cum să măsor infinitul cu stânjenul, adică cu dimensiunea, finită, a omului? Adică cum să putem comunica, om și dumnezeu? Iar dacă e pretutindeni, Înseamnă că n’are loc și o antiteză, deci dumnezeu e entropie pură, adică moarte; iar lumea, dimpotrivă, trăiește și, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o pantă pronunțată Într-o stranie pădure care a Încremenit aidoma ca În basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, Îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc și În alte state, În special În Arizona. De-a lungul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..." și, mai departe, "...lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum se vede, cât se poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
martori, de staroste sau cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie? Obraznicule, stai că-ți dau eu ție!"... "Dojenele Măriei Tale nedrepte-s și mă dor nespus. Cum aș putea să-ți tulbur apa mai în sus, cînd eu m-adăp cu zece stînjeni mai la vale?..." "Ba o tulburi!" zise el, pornit. Iar acum un an m-ai și bîrfit. "Măria Ta, fii bun și ține seama că nici nu mă născusem! Eu încă sug la mama..." " Atunci a fost vrun frate de-
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
specifice și elemente împrumutate din folclorul românesc, prezintă Creangă portretul lui Gerilă: Mai merge el cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne, și tot atunci striga cât îl lua gura că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de la fiecare autocar după care erau lăsați să treacă, fără a mai fi controlați la bagaje, în afară de pașapoarte, pe care trebuia pusă obligatoriu viza de trecere a frontierei cu data respectivă. Dacă ar fi existat o fântână adâncă de câțiva stânjeni s-ar fi umplut cu banii adunați în numai douăzeci și patru de ore. Acești bani intrau în buzunarul vameșilor. De câte ori nu se plângeau călătorii la autorități de necazurile lor din vămi, dar acestea erau surde ca vântul. De câte ori nu erau întorși
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
deschidă de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase? Negrilă, înfiorat, cât de frică, cât de frig: Iaca pentru ce dârdâim la miez de noapte în țintirim! Strigoii zgreapțănă să iasă din coșciuge, salcia în noi cât stânjenul... și tot la fofoneață ne stau gândurile. Dracu' s-o ia de fofoloancă; cât îi de mică o aia și te bagă-n draci afurisita, de parc-ar fi "Regina Lumii"... oftează cu năduf Alexa. Isaia se apropie pe alee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ar întâmpla a face mănăstirea moară...și fiind apropape de Curte ca să macine niscaiva pâne domnească hotărâm...venitul morii...să dea nesmintit ca să nu se păgubească mănăstirea de venitul său.” Si să știi, dragule, că locul nu era de câțiva stânjeni, ci se întindea pe”tot șăsul și cu matca Bahluiului...și despre apus pănă unde se împreună cu hotarul mănăstirii Gălății și cu hotarul mănăstirii Frumoasa dimpreună cu tot vadul.” - Pe măsură ce mănăstirea aduna pământuri sub diverse forme: vii, livezi, prisăci, aveau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pictat biserica Golia. Episcopul Melchisedec, cel care a tradus pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Goia, administratorul domeniului acestuia, în prezența a zece martori. S-a început audierea lor, referitor la bunurile mobile și imobile ale conților Teleki de Szek, distingând cele moștenite de cele date în ipotecă, cele alodiale de cele colonizate, măsurând în stânjeni geometrici (pătrați) fiecare parte din posesiune, calculând apoi mai departe venitul acelora, unitatea de măsură folosită pentru cereale fiind banița de 16 cupe, al fânațelor unitatea de car de 60 de căpițe, în sfărșit, deosebind sesiunile populate de cele pustii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câte 4 zloți, obținându-se din această taxă un venit anual de 5 florini. În casa de locuit de pe terenul casei de bere locuiește jitarul (paznicul semănăturilor) curții, Ștefan Jakab, iar grădinile din jurul acestui teren, în suprafață totală de 1237 stânjeni pătrați sunt folosite pe considerente alodiale. (cf. Micului Dicționar Enciclopedic Ed. Științifică și Enciclopedică 1978, pământ alodial înseamnă rezervă de pământ seniorială, termen folosit numai în evul mediu) Pe acelaș teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela ridicare, biserica n-a avut, decât terenul pe care s-a ridicat construcția în suprafață totală de 1280 de mp. pe care se află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]