578 matches
-
Goliți plămânii în ordinea inversă a inspirației: începeți din partea superioară și încheiați în partea inferioară. La finalul expirației, trageți spre interior întregul perete abdominal, pentru a împinge diafragma în sus, spre piept, și a elimina, astfel, ultimele reziduuri de aer stătut din partea inferioară a plămânilor. Această contracție finală a abdomenului comprimă și organele interne și le golește de cantitatea excesivă de sânge pompată în ele pe perioada inspirației. În cele din urmă, lăsați peretele abdominal să se relaxeze și organele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din ce în ce mai ușor de realizat pe măsură ce bărbatul reușește să stăpânească respirația controlată. Practicarea blocării anale previne și vindecă hemoroizii, care sunt provocați de stagnarea sângelui la nivelul capilarelor minuscule ale sfincterelor anale. Fiecare contractare și relaxare a acestor sfinctere elimină sângele stătut și permite pătrunderea sângelui proaspăt. Practicați blocarea anală timp de câteva minute la finalul fiecărei mișcări intestinale, în poziție ghemuită. Aceasta ajută la propulsarea materiilor fecale reziduale în jos și în afară, pentru evacuarea finală, și împrospătează sfincterele cu sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
internă la nivelul coloanei. Să analizăm mai atent modul în care diafragma îndeplinește rolul unei „a doua inimi” atunci când presiunea abdominală este mărită și menținută odată cu blocarea abdominală. Vena cavă este o venă principală care penetrează diafragma și atrage sângele stătut din organele abdominale spre inimă și plămâni. Așadar, are rolul unui debușeu al presiunii suplimentare aplicate circulației sangvine din abdomen în timpul reținerii respirației. Reținerea respirației în timp ce blocările sunt stabilite mărește substanțial presiunea din cavitatea abdominală, în timp ce presiunea din cavitatea toracică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
faceți grimase. Mușchii faciali tensionați contractă căile nazale și rigidizează canalele energetice de la nivelul capului. Mențineți-vă umerii relaxați și bazați-vă în totalitate pe contracțiile abdominale pentru a vă elimina aerul din plămâni. Beneficii: respirația Muget elimină aerul rezidual stătut din cele mai adânci colțuri ale plămânilor, eliberând și deschizând în mod eficient toate căile aeriene din gât și de la nivelul capului. Curăță alveolele de toxinele acumulate și constituie așadar o terapie excelentă pentru fumători și pentru locuitorii din mediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
colonului, realizându-le cu genunchii trași la piept și cuprinși cu brațele. Beneficii: elimină gazele dăunătoare și ajută la prevenirea constipației. Antrenează diafragma urogenitală și oferă un masaj excelent pentru prostată în cazul bărbaților. Previne formarea hemoroizilor prin eliminarea sângelui stătut din sfincterele anale și din mușchii asociați acestora și prin eliminarea stagnării energiei și sângelui în acest punct de importanță vitală. Îi ajută pe bărbați să-și controleze canalul urogenital, în vederea controlului ejaculării, și pe femei le ajută să câștige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Acum, Maiestatea Sa dorește să se abțină de la relații sexuale, iar acest lucru este complet împotriva naturii. Când yin și yang nu se află în contact, acestea nu se pot completa sau armoniza reciproc. Respirăm pentru a schimba aerul vechi, stătut cu aerul nou, proaspăt. Atunci când Tulpina de Jad nu este activă, aceasta se va atrofia. De aceea, trebuie să fie stimulată regulat. Dacă bărbatul învață să-și controleze și să-și regleze ejacularea în timpul actului sexual, el poate avea beneficii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ajută la relaxarea feței, care, la rândul ei, relaxează mintea, și polarizează terminațiile superioare ale canalelor energetice pentru a facilita urcarea qi-ului în canalele vertebrale spre cap în timpul meditației; - începeți meditația cu câteva respirații Bellows ușoare pentru a expira aerul stătut din plămâni, urmate de câteva respirații adânci deliberate pentru a vă încălzi canalele energetice. Apoi treceți la mai relaxata Respirație a Învățatului și încercați să vă mențineți respirația cât mai ușoară, mai lină și mai silențioasă posibil, dar fără a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
meargă În Est? E totuși nemulțumit de recomandările din dosare. Toate sunt scrise Într-o frumoasă limbă de lemn. Și fără nici o convingere. Recomandări mediocre. Nici el nu se socotește un geniu. Crede Însă că ar putea ieși din apa stătută În care se bălăcărește de câțiva ani. Pe ce mizează oare? În afară de o capacitate nesfârșită de a visa nu are nici o calitate anume, una care să Îl ducă undeva. Ar fi totuși răbdarea cu care ascultă pe toată lumea. O răbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care memoria le restituia Într-o ordine Întâmplătoare: mărul care se usca lângă cișmea, pereții scorojiți ai casei de peste drum, pe care tremura umbra dantelată a viței de vie, pisica gestantă și chioară a doamnei Lang În drum spre răcoarea stătută a magaziei de lemne, gardul smolit al curții de păsări, sânii strălucitori și grei ca niște dovleci ai Anitei lângă tufele de afini și, undeva, ca o baliză zburătoare, clopotnița vânătă a bisericii reformate. Văzându-le Își spunea: e vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste fete cuminți cu poalele albe date peste cap. El mușca dintr-un măr În fereastra clopotniței și se minuna de limpezimea cerului. Pe dealuri, grâul era bun de secerat. În altar, preotul Petrindean se pregătea de vecernie. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ce-i prin casă. Sufrageria era plină de bucăți de aeromodele și conserve de fasole deschise, în jurul cărora bâzâiau muște, iar dormitorul era tapetat cu fotografii ce înfățișau femei îmbrăcate sumar, majoritatea cu capul în jos. Baia puțea a urină stătută, iar în bucătărie erau trei pisici care adulmecau niște conserve de ton pe jumătate goale. Când am dat să mă apropii, m-au scuipat. Am aruncat cu un scaun după ele și m-am întors la tata. Se sprijinea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Te lasă și să flirtezi cu alți bărbați. Mie-mi sună a pereche ideală. Se auziră din nou ovații. M-am uitat spre ring și l-am văzut pe Blanchard tocând încă un boxer. Am parat loviturile, parând prin aerul stătut din sală. După câteva secunde mi-am dat seama ce fac și m-am oprit. Kay aruncă mucul în direcția ringului și spuse: — Trebuie să plec. Baftă, Dwight! Doar ăl bătrân îmi zicea pe nume. — Nu mi-ai răspuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Deschise portiera din dreptul scaunului pasagerului și se strecură înăuntru până ajunse la volan. Am urmat-o și am aprins o lumină de bord, pentru a-i putea citi reacțiile. Mă izbi un miros de tapițerie de piele și parfum stătut. — Spuneți-mi de când o cunoșteați pe Betty Short. Madeleine Sprague se foi neliniștită. — De unde știi c-o cunosc? — Ieri seară, când o interogam pe barmaniță, ați șters-o englezește. Dar pe Linda Martin? O cunoașteți și pe ea? Madeleine bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
într-un singur loc. Am ajuns cu mașina la El Nido, i-am arătat recepționerului insigna și l-am anunțat că are un nou chiriaș. Mi-a făcut rost de o cheie de rezervă și peste câteva secunde inhalam aerul stătut, plin de mirosul țigărilor lui Russ Millard și de secărica vărsată pe jos de Harry Sears. Și am dat cu ochii de Elizabeth Short pe toți cei patru pereți: vie, zâmbitoare, imortalizată parcă într-un vis ieftin și eviscerată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mine”. Însoțindu-l, am pătruns într-o altă aripă, la etaj, unde ușile erau vopsite în maron. Lunganul a deschis una dintre aceste uși și m-am pomenit într-o încăpere ticsită de hârțoage, cu un miros insistent de praf stătut, cu o masă plină ea însăși de hârțoage, din spatele cărora un ins pirpiriu și negricios și-a ațintit, de sub ochelari, privirea rece și interogativă spre mine. I-am explicat ce căutam acolo și deodată, ca prin farmec, individul a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
îl ucide. Furtuna pe care o aștept am văzut-o, știu cum arată. Mai întâi cerul se face negru ca un blestem. Apoi vântul devine besmetic. Ridică valurile, dacă suflă pe țărmul mării, sau încovoaie copacii ca aici. Mirosurile par stătute, dulcegi, ca putregaiul, și aștepți ceva care să le măture, să purifice aerul și sufletele. Nu știi dacă vei muri sau vei reînvia în acest spasm purificator, dar îți dai seama că nu poți să-l eviți. Simți o surescitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de mine ca pustiul din jurul meu să fie cât mai mare și ca să nu mai am nimic sfânt. Mă întorceam mereu, oricât mă zbăteam, acolo de unde n-ar fi trebuit poate să mă scol niciodată, în soarta - ce soartă? băltoacă stătută - pe care Emilia o acceptase pentru că ea „nu avea energia necesară”. Și nici măcar tragedie nu era viața mea. Ce tragedie e să simți că ai pierdut de două ori? Nici nu iubisem cu toată ființa mea, nici nu trădasem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în gheretă, în cizme cu carâmbul înalt, haină trei-sferturi de piele, chipiu comandă specială (doar c-un dreptunghi de stofă albă cusut pe piept s-arate că-i infirmier), uscățiv, mai deșirat ca prăjina, clocotindu-și mirosurile de bătrân cotoi stătut și bolnav, lua un scaun și-și lipea tâmpla melancolizată de geam. Afară, răsfirați în jurul clădirii, fiecare ținând deasupra creștetului crengi, frunze uscate, nuielușe, mături, bidinele, pacienții începeau să alerge în cerc mai întîi, pufăind. Apoi din ce în ce mai iute, din răsputeri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Poate că acolo există o relație cauzală. Poate că nu. Poate că e ceva care te privește. Poate că nu. își dai seama că nici noi nu știm totul. — încă o întrebare, am cerut. Aerul din bula mea era deja stătut. Trebuia să plec în curând. — Ei bine? — Este posibil să Conceptualizezi o Dimensiune... Endimiunse... care să nu mai conțină nici un Obiect? A urmat o pauză lungă, în care am simțit cum între gorfii strânși acolo se transmiteau idei complexe. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
au tot întins pustiul. Ce Dumnezeu e-acela care-ar putea să-l ierte Că țări întregi schimbat-au în întinsori deșerte? Și eretic e-acela ce rasa v-o sărută Când ura-n a lui suflet, de veche, e stătută? {EminescuOpIV 219} În van cercați a-i drege căci răi rămân de-avalma Și trebue ca soarta să-i spulbere cu palma, Din visul să-i trezească, cu care-i înconjoară Demonul lumii-aceștei - comedia-i bizară. Nu ne mustrați! Noi suntem
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
del Sol sînt britanicii, francezii și germanii. Care sînt corecți și supuși legilor pînă la ultimul bărbat, femeie și Rottweiler. PÎnă și escrocii din East End se dau pe brazdă cînd se stabilesc aici. Se opri brusc, mirosindu-și sudoarea stătută care i se degaja din haine, și porni ventilația.) Crede-mă, Charles. Am nevoie de ajutorul tău. — L-ai... tot avut. PÎnă una, alta. — Bun. Vreau să conduci mai departe clubul. Știu că ai timp liber și aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
era În continuare nevinovat. Dar cînd am Întors cheia am auzit clinchetul cu care mecanismul de Închidere centralizată descuia cele patru uși. Am ridicat mînerul, am deschis portiera și am aruncat o privire În interiorul mașinii, din care răzbătea un miros stătut, la hărțile rutiere și la mănușile pentru condus de pe locul din dreapta, la ghidul turistic al Calabriei de pe polița din spate. Mă năpădi o senzație de pierdere și extenuare, ca și cum mi s-ar fi scurs tot sîngele din trup În timpul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
îl văzuse prin oglinda retrovizoare pe când încerca să își parcheze mașina și găsi un alt individ decât orientalul care le repara limuzinele. Arăta într-un fel ca un suferind sau ca un bărbat după doliu. O renunțare sau o tristețe stătută își plimba umbrele peste tot chipul lui, schimbându-și palorile între ele. Părea un învins cu care dormise de câteva ori în același pat, însă tipul chiar îi plăcuse, deși, în privința lui, avea de răspuns mai multor enigme. Barba de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vechi, pe pereții înalți; același oblon care acoperea fereastra și, în mijloc, masa scundă, plină de hârtii. Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung, de porțelan, răspândind împrejur o lumină ostenită. Lucrurile abia se zăreau. Un miros greu de aer stătut plutea în odaie. Jupânul fuma. O dâră albastră, subțire, străvezie se ridica spre tavanul nevăzut. Peste hârtiile risipite pe masă, atârna o mână albă, mică, plină de inele, ca de femeie. Pe ea aluneca strălucirea lămpii. Domnul Vasiliu socotea cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
actelor de liberă desfacere a băuturilor spirtoase, merse mai greu puțin. Omul de serviciu îl trimise de la Ana la Caiafa, și el ameți de atâta gălăgie, numărând treptele. Odăile în care intra erau pline de dosare și aerul cenușiu și stătut mirosea a tutun prost și a hârtie veche. Deasupra birourilor scrijelate, nevopsite, ardea un bec galben. Lumina de afară părea și mai ștearsă. Așteptă în câteva locuri la ușă. Funcționarii aveau fețe încordate, ochelari mari, legați cu șireturi și mânecuțe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]