532 matches
-
sinteză 13 03 05* uleiuri izolante, fluide suport și alte fluide de origine minerală 13 04 hidrocarburi de pe fundul calei 13 04 01* hidrocarburi de pe fundul calei provenind din navigația fluvială 13 04 02* hidrocarburi de pe fundul calei provenind canalizarea stăvilarelor 13 04 03* hidrocarburi de pe fundul calei provenind de la alt tip de navigație 13 05 conținut de separant apă/hidrocarburi 13 05 01* deșeuri solide provenind de la separanții apă/hidrocarburi 13 05 02* nămoluri provenind de la separanții apă/hidrocarburi 13
jrc4491as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89657_a_90444]
-
lucrări pentru regularizarea apelor 45.24.11 Lucrări generale de construcții de coastă și portuare 45.24.12 Lucrări generale de construcții ale barajelor, canalelor navigabile, canalelor de irigare și apeductelor 45.24.13 Lucrări generale de construcții a ecluzelor, stăvilarelor de admisie și structurilor hidromecanice 45.24.14 Lucrări de dragare; alte lucrări conexe de regularizare a apelor Clasa 45.25 Alte lucrări de construcții ce presupun calificare specială 45.25.1 Lucrări de schelărie 45.25.10 Lucrări de
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol...) 830 Canalizarea 840 Inundarea 850 Modificarea funcționarii sistemului hidrografic; generalități 851 modificarea curenților marini 852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale 853 managementul nivelurilor de apă 860 Depunerea și depozitarea aluviunilor în suspensie 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalități 871 lucrări de apărare în fața mării sau de protejare a coastei 890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice și abiotice) 900 Eroziunea 910 Aluvionarea 920 Uscarea 930 Inundarea 940 Catastrofele naturale 941
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Turnuri și catarge-rețea (piloni) 14 4,1 7308 30 00 Uși, ferestre, tocurile și pragurile acestora 14 4,1 7308 40 00 Materiale de schelărie, de cofraje și de susținere 14 4,1 7308 90 Altele: 7308 90 10 Baraje (stăvilare), porți-ecluze, vane, debarcadere, docuri și alte construcții maritime sau pentru căi navigabile 14 4,1 - - - Altele: - - - Exclusiv, sau în principal, din tablă: 7308 90 51 - - - - Panouri formate din doi pereți din tablă cu nervuri și cu un strat interior izolant
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
izolante și calorifice ușor biodegradabile 13 03 10* alte uleiuri izolante și calorifice 13 04 hidrocarburi de pe fundul calei 13 04 01* hidrocarburi de pe fundul calei provenind din navigația fluvială 13 04 02* hidrocarburi de pe fundul calei provenind din canalizarea stăvilarelor 13 04 03* hidrocarburi de pe fundul calei provenind din alte tipuri de navigație 13 05 conținut de separant apă/hidrocarburi 13 05 01* deșeuri solide provenind din incinte de desablare și de la separanții apă/hidrocarburi 13 05 02* nămoluri provenind
jrc5454as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90624_a_91411]
-
de irigație 45247112-8 Canal de drenaj 45247120-7 Căi navigabile, altele decât canale 45247130-0 Apeduct 45247200-2 Lucrări de construcții de baraje și de structuri fixe similare 45247210-5 Baraj 45247211-2 Perete de baraj 45247212-9 Lucrări de consolidare a barajelor 45247220-8 Deversor 45247230-1 Stăvilar 45247240-4 Baraj static 45247270-3 Lucrări de construcții de rezervoare 45248000-7 Lucrări de construcții de structuri hidromecanice 45248100-8 Ecluze de canal 45248200-9 Docuri uscate 45248300-0 Lucrări de construcții de docuri plutitoare 45248400-1 Debarcadere 45248500-2 Baraje mobile 45250000-4 Lucrări de construcții de
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
închidere a căilor navigabile și de siguranță, canale pentru deversarea apei îndiguite cu ajutorul gravității, bazine și rezervoare de depozitare a apei pentru alimentarea și regularizarea nivelului apei, structuri de regularizare a apelor, debitmetre, limnigrafe și dispozitive de alertă; - Baraje sau stăvilare (lucrări construite peste albia unui râu pentru a menține o adâncime suficientă pentru navigație și pentru a reduce viteza curentului de apă prin crearea de biefuri și porțiuni de apă între două coturi), structuri asociate (scări pentru pești, canale de
jrc112as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85247_a_86034]
-
evacuarea gravitațională a apei stătătoare, bazine și rezervoare pentru stocarea apei pentru alimentarea și pentru reglarea nivelului apei, structuri de control al apei, instalații de reglare a debitului, aparate de înregistrare a nivelului apei și dispozitive de avertizare; - baraje sau stăvilare (construcții realizate transversal pe albia unui râu pentru a menține o adâncime suficientă a apei pentru navigație și pentru a reduce viteza de curgere prin formarea de lacuri artificiale sau biefuri), structuri asociate (scări de pești, canale de descărcare); - ecluze
32006R0851-ro () [Corola-website/Law/295300_a_296629]
-
oțel pentru schelărie, cofraje, susținere/stâlpi de susținere în mină, inclusiv schele pentru guri de puț și suprastructuri de piloți, grinzi extensibile pentru cofrarea puțurilor, echipamente tubulare și similare pentru schelărie 7308.40 kg S 28.11.23.30 Baraje, stăvilare, porți -ecluze, debarcadere, docuri fixe și alte construcții maritime și fluviale din fontă sau oțel 7308.90.10 kg S 28.11.23.40 Panouri formate din doi pereți de tabla profilată (nervurată) și cu un strat izolator (excl. construcțiile
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Toponimul "Clus" are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul "Klaus" sau din cuvântul "Klause" (însemnând «trecătoare între munți» sau din "clusa" «stăvilar, baraj»). Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană "Siebenbürgen", cu sensul de "Șapte Cetăți"). Primul nume românesc al
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
devină o rezervație naturală în prelungirea Deltei Dunării . În prima fază se urmărea amenajarea albiei râului pe teritoriul municipiului Iași, realizarea de piste pentru bicicliști și pentru rolleri, apoi în faza a doua s-ar realiza regularizarea cursului, montarea de stăvilare și adâncirea râului, incluzând și betonarea în partea inferioară, pentru ca Bahluiul să poată deveni navigabil, măcar pentru ambarcațiuni ușoare . În anul 2008, primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita, a declarat în presă că după amenajarea albiei, se va încerca identificarea unor
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate inițial pentru a folosi activității miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Țarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activității miniere. În apropierea Roșiei Montane se află două formațiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Repede, la poalele Munților Pădurea Craiului, pe linia de cale ferată Oradea — Cluj-Napoca, între localitățile Șuncuiuș și Bratca, satul Bălnaca se întinde de o parte și de alta a Crișului Repede, care desparte vatra satului de cătunul Bălnaca-Groși. Rolul de stăvilar natural al Crișului în ofensiva munților spre est îl dovedește configurația formelor de relief. Prelungirile montane înaintează până pe malul stâng al Crișului, formând un fel de baraj natural înalt. Pe malul drept relieful prezintă lunci înguste și joase continuând cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de construcție pe Valea Sebeșului în sus pentru aprovizionarea cetății. Maiștrii de exploatare a lemnului din pădure au fost aduși din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aceștia au construit baraje (stăvilare) de acumulare a apei prevăzute cu portițe din lemn de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la stăvilar...conacul Dragu încă nu există erau construcții acolo unde este casa lui Jean Drăgulescu Boalda și Glod aveau doar câteva construcții destul de rare în schimb cătunul Măgura era destul de bine conturat în zona actualei școli către câmpul Sandei case răzlețe
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
mulți tăbăcari. Pentru acești tăbăcari, ca și pentru cele 2 mori de apă de pe str.Mircea cel Bătrân, era condusă o parte a Văii Racilor pe un canal (""Canalul Morii""). Strada N.Iorga se numea atunci " Gát-utca" (""Ulița Digului"") pentru stăvilarul făcut aici pentru canalizarea unei părți a apei Văii Racilor spre "Varga-utca". În dreptul străzii Mircea cel Bătrân "Canalul Morii" își schimba direcția, îndreptându-se spre cele 2 mori de apă de pe această stradă (moara Fischer și moara de la nr.5
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
lac de acumulare de pe râul Dâmbovița, format de acest râu în spatele barajului Ciurel din municipiul București, baraj executat în principal pentru protecția municipiului împotriva inundațiilor. Lucrările la lac au început în iulie 1985 iar 21 august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel și apele Dâmboviței au început să se adune în spatele zăgazurilor din pământ și beton. Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 ha. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
lac sau al mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului. Pentru apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei și pentru a împiedica alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, mai trebuie realizate diferite alte lucrări precum stăvilare, canale de desecare, stații de pompare etc. Sistemele care cuprind totalitatea acestor lucrări se numesc îndiguiri. După cum sunt supuse la acțiunea apei, digurile pot fi împărțite în: Tipul digurilor determină condițiile cărora digurile trebuie să la poată face față și
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
puteau și ele provoca inundarea Bucureștilor. De aceea, în conformitate cu schema lui Paul Solacolu a fost proiectată o acumulare - polder în zona Chiajna. Din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu a fost preferată soluția unui lac acumulare în albia râului Dâmbovița, amonte de stăvilarul Ciurel, unde începea cursul regularizat din zona urbană. Lacul Morii este realizat printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 3,7 km. Suprafața
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
în anul 1957 Paul Solacolu a fost însărcinat cu anteproiectul regularizării cursului Dâmboviței din la Tânganu la confluența cu Argeșul, traseul și caracteristicile acestuia fiind stabilite ca pentru un canal navigabil. Problemele amenajării Dâmboviței în zona orașului București, aval de stăvilarul Ciurel au devenit mai acute în momentul în au început amplele lucrări de sistematizare a centrului capitalei, în jurul anului 1975. Extinderea orașului, combinată cu reducerea considerabilă a spațiilor verzi duseseră a o sporire a debitelor evacuate în Dâmbovița prin sistemul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
un capăt hidraulic de 100 m, iar cele cinci turbine Francis au o capacitate combinată de 610 MW. Este a patra cea mai mare uzină din California și cea mai mare uzină non-pumped-storage. Apa care manevrează turbinele curge prin 5 stăvilare care au 4,572 m în diametru, fiecare suficient de mare pentru a permite trecerea unui autobuz de școală. Pentru a manevra fiecare turbină cu generatorul plin este nevoie de 85 tone de apă pe secundă. Capacitatea este generată la
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
Măcârlău, dig care va fi terminat în 1784, an în care alte familii din zona Bavariei se stabilesc la Vișeu de Sus. În anul 1788 se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în 1790 se construiește stăvilarul de la Făina și se înființează parohia romano-catolică la Vișeu. În 1798 se deschide prima școală generală. Activitatea țipțerilor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul 1809), prin magazinul statal (depozit) construit în 1817. În perioada 1809-1810
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit și un alt statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale. Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa Vaserului și mai departe pe Tisa. Multe din obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
asistență umanitară într-un program integrat de asistență pentru dezvoltare. Obiectivele programului au fost definite ca fiind următoarele: Pe lângă lucrările de terasamente, sistemele de îndiguiri sau de irigații și desecare mai necesitau și reconstrucții sau construcții hidrotehnice noi, în general stăvilare și stații de pompare, care nu puteau fi efectuate exclusiv cu muncă manuală. Andrei Filotti s-a opus obținerii fondurilor necesare prin monetizarea resurselor alimentare, deoarece aceasta ar fi redus avantajele sociale ale programului. După negocieri a fost pusă la
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]