3,368 matches
-
n are nevoie de bijuterii din aur și veșminte de mătase pentru a-și manifesta aroganța. Busturile ei sunt purtate pe umeri de oamenii din popor. În calea ei se presară flori, iar lumea se strânge ca la circ și staționează ore de-a rândul în for și în temple, s-o vadă trecând. În castre de asemenea, când e prezentă - și parcă înadins vine întotdeauna după el cu copiii în mijlocul armatei - pretoriul se umple de mulțime și strigăte de slavă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
legiunile și corpurile auxiliare? Pe el îl acuză de arhaism periculos, dar chiar era nevoie să se complice și cu garnizoana Romei? Să încalce principiul, vechi de mai bine de un secol, conform căruia în Italia n-au voie să staționeze trupe militare? În fața lui, Aelius Seianus îi cercetează trăsăturile împietrite. Sunt mute însă. Nu-și trădează secretul. Se decide în cele din urmă: — Nero, rostește cu glasul sugrumat de emoție, crezi că aș putea deveni colegul tatălui meu în fruntea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Greci, Cerna, Hasanlar, Rahman, Alifacî, Satiskioi, Anadalkioi, Caracoium, Hasiduluk, dar și în: Tulcea, Sulina, Constanța (Kustendge) și Babadag. La sud de valea Carasu cea mai mare parte a populației era turcească 44. Populației turcești locale i se alătură trupele otomane staționate în Dobrogea și funcționarii otomani. De altfel, întregul sistem administrativ otoman se baza pe interpretarea Coranului, sultanul fiind considerat succesorul direct al califilor, puterea sa asupra supușilor fiind absolută și de origine divină. În consecință, imperiul era considerat moșia sultanului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
infanteriști, 4 000 de cavaleriști și 130 de tunuri, în timp ce otomanii dispuneau de 11 500 de soldați. Din aceștia: 2 250 se aflau la Hârșova, 1 500 la Măcin, 950 la Isaccea și 750 la Tulcea. Pe dealul Garvăn erau staționați 3 000 de infanteriști și 300-400 de cavaleriști otomani care au declanșat un atac împotriva trupelor ruse debarcate în Dobrogea. Ulterior, turcii s-au retras treptat din orașele de la Dunăre și din Babadag. Astfel, după o lună de la debarcarea rusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de Sulina au fost scufundate câteva șalupe încărcate cu nisip pentru a izola forțele navale turcești din zonă și au fost instalate câteva tunuri la Hârșova 228. Tot la Hârșova au fost construite magazii pentru aprovizionarea armatei 229. Trupele otomane staționate la: Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armatele ruse, astfel că acestea au ocupat la 13 iulie 1877 Medgidia, după ce aceasta fusese părăsită de către 8 800 de militari otomani. La 20 iulie 1877 armata rusă a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nicolae, comandantul armatei ruse din Balcani, solicită colaborarea întregii armate române în războiul împotriva Imperiului Otoman. După ce s-a stabilit ca trupele ruso-române din sectorul Plevna să fie puse sub comanda domnitorului Carol I, la 20 august 1877, trupele române staționate în nordul Dunării au trecut în Balcani. Anterior acestei date, armata română a fost reorganizată în Armata de Operațiuni ce cuprindea diviziile a III-a și a IV-a, precum și o divizie de rezervă, și Corpul de Observație, format din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În octombrie 1878, Carol I primea la București o delegație a turcilor din Dobrogea care îi solicita să anexeze provincia și să permită reîntoarcerea turcilor și tătarilor la casele lor319. După o perioadă de încordare a relațiilor dintre trupele ruse staționate în România și armata română, în toamna anului 1878 acestea se mai destind, fapt ce permite intrarea triumfală a trupelor române în București, la 8 octombrie 1878320. Rezultatele misiunii comisiei conduse de către colonelul Ștefan Fălcoianu s-au concretizat într-un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Rusia comunica guvernului român intenția de a reocupa cele trei județe basarabene, oferind României drept compensație teritoriul dobrogean 341. Totodată, articolul 8 al tratatului de pace de la San Stefano prevedea acordarea dreptului de trecere pe teritoriul românesc a trupelor ruse staționate în Bulgaria pe o perioadă de doi ani342. Referitor la această prevedere, cancelarul rus Gorceakov îl avertizase pe generalul Iancu Ghica asupra faptului că, în eventualitatea în care oficialitățile de la București se vor opune trecerii trupelor țarului pe teritoriul românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La 23 noiembrie 1878 au fost organizate la Constanța festivități în cinstea sosirii trupelor române, la acestea participând peste 5 000 de oameni. În ciuda faptului că autoritățile române au preluat în mod oficial administrația Dobrogei, trupele ruse au continuat să staționeze în provincie până la începutul anului 1879. Astfel, abia la 4 aprilie 1879 prefectul județului Constanța, Remus Opreanu, anunța la București plecarea unităților de artilerie și infanterie ruse din orașul Constanța. Ulterior, la 22 aprilie 1879, prefectul județului Tulcea, George Mihail
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decorat pentru a-l transporta pe Domnitorul României la Constanța 512. Trenul princiar a plecat din Cernavodă la orele 8 în dimineața zilei de 18 octombrie 1879, îndreptându-se spre Constanța. Călătoria a durat aproximativ 2 ore deoarece trenul a staționat atât la Medgidia cât și la Murfatlar unde Domnitorul era așteptat de către locuitori 513. La Medgidia, hogea care slujea în moscheea din localitate, cea mai mare din Dobrogea, a citit o rugăciune pentru Domnitorul Carol în prezența tuturor locuitorilor musulmani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-se chiar și la bătăi de stradă. Astfel, la 20 decembrie 1878, mai mulți proprietari din Constanța au reclamat la primărie că "(...) soldații ruși strică grădinile și viile"522. Izbucnirea unor astfel de conflicte era inevitabilă în Constanța, unde erau staționați aproximativ 4 500 de militari ruși, conform relatărilor prefectului județului, Remus Opreanu, în condițiile în care populația orașului era de aproximativ 4 000 de locuitori 523. Conform relatărilor lui George Auneanu, unul dintre primii funcționari români sosiți în Dobrogea, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
500 de militari ruși, conform relatărilor prefectului județului, Remus Opreanu, în condițiile în care populația orașului era de aproximativ 4 000 de locuitori 523. Conform relatărilor lui George Auneanu, unul dintre primii funcționari români sosiți în Dobrogea, în Constanța erau staționați circa 3 000 de soldați ruși524. La Mangalia s-au înregistrat unele dificultăți cu predarea arhivelor și imobilelor publice, deoarece conducătorul rus al districtului, Techekmareff, căpitan în Garda Imperială "declară că nu pote subscrie și preda avându primite ordine se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numai intrând vezi cât de departe era realitatea (...) E un chin a merge cu trăsura pe pavagiul Babadagului. Casele în mare parte ruinate, foarte puțin higienice. Abia de câtva timp s-au construit câteva clădiri noue"792. La Babadag era staționată o companie din Regimentul 33, având o cazarmă. În oraș exista un oficiu poștal și telegrafic, o farmacie și două hoteluri. Orașul avea: 765 de case, 4 bordeie, 10 hanuri, 21 de băcănii, 13 mori și 201 fântâni. Una dintre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care îi incumbă jurisdicțiune asupră-le pentru ori-ce contravențiune"952. O altă prevedere a acestui regulament stabilea: "(...) căpitanul portului Comisiunei nu va putea pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții din partea primăriei, desemnându-le și locurele unde vor trebui să staționeze în portu, spre a putea fi supravegheați pentru contrabende"953. Referitor la ambarcațiunile de mici dimensiuni se specifica faptul că "pentru micele ambarcațiuni care fac cabotagiul s-au prevedut că căpitanul portului Comissiunei se nu fie în dreptu a le
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La Ostrov existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, frecventate de către 320 de elevi. Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un regiment de infanterie al armatei române. Începând din anul 1891 în cazarma "Traian" din localitate a staționat un batalion de infanterie 1427. Populația orașului se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la aproximativ 3 000 de locuitori, din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un regiment de infanterie al armatei române. Începând din anul 1891 în cazarma "Traian" din localitate a staționat un batalion de infanterie 1427. Populația orașului se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la aproximativ 3 000 de locuitori, din care: circa 2 800 erau români. De altfel, populația plășii Silistra Nouă era de aproximativ 30 000 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă. Ulterior, armata rusă a ocupat orașele Medgidia și Constanța, după ce acestea fuseseră părăsite de către trupele otomane. După ocuparea orașului Constanța de către armara rusă, locuitorii bulgari au devastat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urcaseră oricum. Dar cu creșterea diferenței de monedă, lucrul ăsta nu se mai simțea. Acum Îi luaseră și măsurile fiicei sale. Se făcuse mare și, de acum, nu mai aveau să se schimbe prea drastic. Intrarăm În Paris. Pe șine staționau o mulțime de vagoane - vagoane-restaurant și vagoane de dormit din lemn maroniu, care urmau să plece spre Italia la cinci dimineața, asta dacă trenul mai pleca la ora aia. Pe vagoane scria Paris-Roma, și mai erau acele vagoane cu locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acesta nu se mișca. În fața mea, doi observatori ștergeau pe jos. Un lichid se scurgea dintr-o pungă, parcă era apă... Atunci nu știam despre ce era vorba, dar acela era gazul sarin. Cât au făcut ei curat, trenul a staționat. Datorită lor am prins metroul. Nu, nu foloseau mopul. Ștergeau cu ziare. Punga aceea era împachetată în ziare. Pe acelea le-au luat. Metroul trebuia să pornească repede și nu aveau timp să aducă mopuri, așa că au folosit ziare. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ei a luat pachetul din care se scurgea lichidul, a ieșit și metroul a pornit. Mai târziu am aflat că era asistentul șefului de gară. Din păcate a murit în ziua aceea. Celălalt a murit în ziua următoare. Metroul a staționat cam cinci minute. Angajații stației au făcut curățenie chiar sub ochii mei. Înăuntru nu era foarte aglomerat, dar nu aveai unde să stai jos. Așa că am stat în picioare și am privit întreaga scenă. Cred că substanța respectivă mirosea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Chiyoda. Nici la Chiyoda nu era nebunie, lucrurile se desfășurau normal, doar că nu erau prea mulți oameni. Îmi aduc aminte că metroul care mergea spre Yoyogi-uehara nu a oprit în stație la Kasumigaseki. A mers mai departe, fără să staționeze. Dar, metroul care mergea spre Kita-senju, a oprit și m-am urcat în el. La firmă am ajuns pe la 10.30. Nasul îmi curgea ca la robinet. «Ce ciudat. Oare am alergie la polen?», glumeam în timp ce munceam. Pe atunci, alergia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Nu am simțit nici un fel de miros. Apoi metroul a trecut de Roppongi și, la Kamiyachō, a rămas mai mult în stație. Nu înțelegeam de ce. S-a auzit un anunț: «Pentru că la stația Hatchōbori a avut loc o explozie, o să staționăm mai mult!»; Dacă e vorba de un astfel de accident, probabil că nu o să circule metrourile», m-am gândit și dintr-odată, când să mă uit pe harta metrourilor, mi s-a pus un văl negru pe ochi. Atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
vorba de o simplă dispută. «Ce-or face ăștia, așa de dimineață?» Pentru că erau multe persoane în stație, nu am văzut persoana care striga. Imediat am auzit un anunț în metrou: «Pentru că avem niște pacienți în stare gravă, trenul va staționa mai mult.» Între timp afară era mare hărmălaie. Pentru că nu terminasem de citit cartea, m-am așezat pe scaun și mi-am continuat lectura. După câtva timp s-a mai dat un anunț. De data asta ne-au spus: «Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
neobișnuit. M-am urcat cam pe la mijocul metroului, pe la vagonul al șaselea. Totul era ca de obicei. După ce am trecut de stația Hatchōbori, s-a anunțat în toate vagoanele: «Pentru că în tren sunt persoane bolnave, la următoarea stație, Tsukiji, o să staționăm mai mult.» Cred că, după ce trenul a oprit în stație, s-a anunțat din nou: «Pentru că o persoană bolnavă a leșinat... aaa... două persoane!» Apoi imediat s-a auzit: «Trei s-au prăbușit la pământ!» Controlorii au intrat în panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]