1,428 matches
-
de 382, cel al caselor de 428. Vița de vie se cultiva pe o suprafață de 253 ha, livezile de pruni ocupau 24,75 ha. Comerțul era practicat de către 6 oameni (din care 5 români și un evreu) cu 6 stabilimente comerciale (din care 4 crâșme). Contribuabilii plăteau dări în sumă de 10.843 lei și 46 bani. Din recensământul efectuat în anul 1912 rezultă că satul Oncești avea 92 de case, din care 6 nelocuite, 108 gospodării, 526 de locuitori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
algebrică și trei gloanțe din pistolul meu de 4,5 mm nu pot echivala proiectilul soțului doamnei Romanița. Altfel, cu o cutie de 100 de bucăți aș crea Uniunii o „imagine” de vis. Instituția „s-ar scăpa” de cei care stabilimentul doctorului Șuțu n-ar putea să-i mai încapă. Biata doamnă Slavici nu gândea în termeni de istorie și critică literară! Ea avea pe cap un nebun și atât. Valoarea lui absolută aparținea posterității și lui G. Călinescu, nenăscut pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de furturi (3o.l5%) și vagabondaj 4.7%. Distribuția infracțiunilor pe subtipurile clinice pare să indice că furturile par a fi apanajul heboidofrenilor (65.2%), în timp ce agresiunile fizice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și ar putea părăsi spitalul, doctorul desenează o ușă pe un perete alb și toți clienții stabilimentului se năpustesc spre ușă cu excepția lui Bulă care explică senin comportamentul său "normal": "Cum ar putea să iasă dacă cheia e la mine?" Din cele prezentate pînă acum reiese pregnant faptul că gluma dispune de un inventar de structuri și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cel dintâi poet. El este adevăratul înființător al instrucției publice în Moldova. El a înființat cea dintâi gazetă, cea dintâi tipo grafie, școli primare, academia, școli de fete, școli de ar te și meserii, teatrul național, încercări de arte frumoase, stabilimente de utilitate publică, toate se datoresc cugetării și iniți ativ ei lui Gh. Asaki.ʺ Iar referindu se la lucrările tatălui său, doamn a Ermiona Quinet adaugă, descifrând ceea ce nu ne explicase Th. Codrescu: „În toate lucrările sale, el a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în grabă la un han. Vroiau să meargă și ei la serbarea zilei de Ispășire. Au mers însă mai întâi la casa consulului englez Gardner. I a primit cu „multă b unătate” și lea găsit găzduire la hotel „St.Petersburg”. Stabiliment mare ținut de un evreu botezat la ortodoxism. De la consul căpătară și alte multe informații: cheltuielile de trai la Iași erau cam aceleași, ca și cele de la București; casele bune dar puține de închiriat; de aceea și chiriile erau foarte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în acelaș timp va rog Onor. Domnule Ministru, a mé erta fiind împins de nevoi, miserie și altele, a face acésta. Vé răspund dar Onor. Domnule Ministru la scrisórea On. Dstră. răspuns la scrisórea mea, ca Univ. Nouă este un stabiliment de escrocherii și tot ce e imoral, dar nicicum de învățământ superior. Ei zic în regulamentul lor că suma totală ce trebue a fi plătită este de 750 frcs.; am dat 450 rămân 300 (și acésta păcălesc pe mulți); ei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
franci, numai că Secretariatul Universității Noi îi solicită 50528. Iritat că nu putea să-și reducă taxele datorate, Petre Zlătescu îi scria pe 6 / 19 noiembrie 1900 lui Eugen Mavrodi, spunându-i plin de năduf că "Univ. Nouă este un stabiliment de escrocherii și tot ce e imoral, dar nicidecum de învățământ superior"29. Câteva zile mai târziu, pe 16 / 29 noiembrie 1900, tânărul Zlătescu mai spunea că avea nevoie de documentele de școlaritate pentru a justifica lipsa să din țară
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
D-lu Thiron, care actualmente se găsește la Spitalul Din (sic) T. Neamțu" etc. ... că după vizita sa dr. Thiron, ca și dr. Rusu la Golia trebuiau să raporteze, precis, la următoarele puncte menționate de A. Fătu: "a) Dacă administrațiunile acestor stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își facu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lucru, o bună parte din bărbații internați, valizi psihic, așa cum s-a obișnuit și se obișnuiește încă, în cadrul ergoterapiei, asigură nu atât tratamentul bolnavilor, ci, mai ales, întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere, inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simpte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..."; și, mai departe, "... lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni..." Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la Mănăstirea Neamțului era, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reconstituirii profilului instituției în acea perioadă, deși în oarecare măsură au fost și constatări în contradictoriu. La 18 mai 1885, la cererea Epitropiei se trimit în control la Ospitalul și Ospiciul de la Neamțu epitropii Liteanu și dr. Iulian "pentru prospectarea stabilimentelor dependente având în videre (sic) că cu cât mai des vor fi inspectate aceste stabilimente care sunt mai cu osebire isolate și departe de centru administrația lor va fi mai satisfăcătoare"66. Explicația Epitropiei, mărturisind un spor de grijă, ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
contradictoriu. La 18 mai 1885, la cererea Epitropiei se trimit în control la Ospitalul și Ospiciul de la Neamțu epitropii Liteanu și dr. Iulian "pentru prospectarea stabilimentelor dependente având în videre (sic) că cu cât mai des vor fi inspectate aceste stabilimente care sunt mai cu osebire isolate și departe de centru administrația lor va fi mai satisfăcătoare"66. Explicația Epitropiei, mărturisind un spor de grijă, ascunde, nemărturisit, îngrijorarea privind mersul celor două instituții care necesită a fi "prospectate". Inspecția, comună și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ajutor... își îndeplinesc datoriile de lucru. Noul Intendent lucrează cu activitate pentru îndreptarea neajunsurilor și'ncurcăturilor lăsate de predecesorul său"67. Cu toate aceste străduințe, probabil de dată mai recentă, se constată o situație care justifică următoarea descriere din partea inspectorilor: "Stabilimentul se află cu desăvârșire în rea stare; ploaia pătrunde prin acoperământ în saloanele bolnavilor, dușumelele în mare parte putrede, ușorii de la ușă în mare parte distruse prin umezeală. Băile și dușele în stare deplorabilă, reparațiunile acoperământului, a dușumelelor, a ușoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
decât de aceea mintală" (p. 413). Revenind asupra "frumoasei impresii pe care mi-a făcut-o administrația", își exprimă părerea că "pentru suma de 325 lei ce Cassa cheltuiește lunar astăzi, sar afla ușor doctori cari să primească conducerea acestui stabiliment în permanență". Se impunea, trebuie să deducem, un post de medic un medic propriu acelui ospiciu. Nivelul atins odinioară, când exista un medic secundar calificat și prestigiul ospiciului erau, acum, amintiri. Este posibil ca apariția Facultății de Medicină din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziei, starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că "terenul și binaua a acelui ospiciu din toate punctele de vedere nu sunt și nu pot fi condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristic pentru vechimea acestei instituții rezistența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit "sigiliu al stabilimentului din 1833", în prezent de negăsit. Precum nu putem stabili data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem descifra nici durata existenței sale. Instituția nu mai funcționa în 1880, dar nu posedăm în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem că abia la 1862-1864 asistăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui de viață coincidea cu cinismul Marelui Inchizitor dostoievskian, cinism pe care tocmai îl dezvăluia geniul lui Dostoievski concepând, în acei ani, romanul Frații Karamazov. Altfel spus, calea adevărului, urmată de Eminescu, nu putea duce decât la sărăcie și la stabilimentul doctorului Alexandru Șuțu, pe când calea raționalismului lucrativ maiorescian direct spre glorie, spre poziție socială înaltă și bogăție. De acolo, din Empireu, Maiorescu putea să noteze în Însemnări zilnice, iarăși cu dispreț cinic, despre "boema română", vizându-l și pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mizeriei morale. Înseamnă că în forul intim al acestora mai licărește o luminiță, o speranță de îndreptare. Altfel stau lucrurile cu persoanele care s-au ticăloșit complet, care nu mai au nimic sfânt, care au devenit pensionari pe viață ai stabilimentelor de detenție. Grav pentru familie și comunitate este când în această postură se află tineri care au pășit cu stângul în viață și devin un pericol și o povară pentru societate. Pentru cei virtuoși regula de acțiune în împrejurări îndoielnice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]