684 matches
-
și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8. Marele Paharnic, la serbări vine la masa domnească în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iațco Hudici. 6974: Zbiarea, Șendric, Tolocico, Radu Gangur, Ivașco Hrinco, Șteful Cernat, Ciocârlie. După Războeni se arată nume nouă: 6984: Șteful Isacovici, Fete Gotcă, Petru Hrăman, Dinga, Iuga, Andreica Ciortorovski, Ion Secară, Groza Micotă, Mușat, Duma Brudur. Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici (6984-7000) La Cetatea Neamț: Manoil (6965-6975); cu Ciopei 6965; cu Isaia ot Neamț (6966-6974) Ivan Bouren (6975-6976) care a fost și comis. Albul (6976-6978) Arbure (6979-6984) tatăl portarului Luca A. Dajbog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu ceeace au produs, lent, pământul și timpul. Fauna, flora, temperatura, apele, alimentația. Note Iosif era la 1469 stareț la Neamțu și pe urmă a trecut la Putna. Manole Păr-Negru comis la 1475 are 60 de ani. Nechifor Căliman staroste Ptiu, drace! (are șapte feciori). Jder cel mic are câni pe Dolca și pe cânele Bora și un erete. Jderul cel mic nu-i frumos, are nas cam mare și-i plac ochi castanii. călugărul cel nebun Stratonic. Anastasie Panțirul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl îmbraci la Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui, înțelept care e plin de apropouri și proverbe orientale. Acesta se adaoge la Brăila, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tată și o asistă pe jupâneasa sa, comisoaia și isprăvniceasa și alte moașe, cu știință de rânduielile vechi. II. Comisoaia vrea numaidecât să așeze în căsnicie pe Ionuț, despre care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Ionuț, despre care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder că breasla căsniciei e cea mai grea breaslă și îl îndeamnă să se ducă să vadă la fața locului pe comisul Simion și pe Ispravnic (unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X Damian Teoctist (1452-1477) Gheorghe Nemțanul (1477-1510). Cadrul gotic al ușilor dela Putna Arhimandrit (popă) al Putnei viteji voinici hânsari. Cetățile: Neamț Suceava Hotin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători. La vadul Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră într-o ciubotă. Ajunge și la el vameșul: Scoate ce ai! N-am, căpitane, nimic; am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
banii pe care îi avea și-i vâră într-o ciubotă. Ajunge și la el vameșul: Scoate ce ai! N-am, căpitane, nimic; am dat tot ce am avut pe marfă. Nu-mi trebuie marfă. Apoi bani n-am, căpitane. Starostea îl privește, îl cântărește, apoi poruncește: Descalță-te. Negustorul se descalță; bancnotele ies la iveală. Ha-ha! strigă starostea. Când ți-oi da una ai să te dărâmi jos și ai să faci semne cu picioarele. Știam eu că voi negustorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai! N-am, căpitane, nimic; am dat tot ce am avut pe marfă. Nu-mi trebuie marfă. Apoi bani n-am, căpitane. Starostea îl privește, îl cântărește, apoi poruncește: Descalță-te. Negustorul se descalță; bancnotele ies la iveală. Ha-ha! strigă starostea. Când ți-oi da una ai să te dărâmi jos și ai să faci semne cu picioarele. Știam eu că voi negustorii sunteți niște ticăloși fără credință și lege. Numai înșelați lumea și umblați cu minciuni. Marc-Aureliu și sfârșitul lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hotar și de o parte și de alta încât incidentul pare, în aparență, lipsit de importanță, dacă n- r fi sârguința voievodului de a răspunde cererii nobililor poloni cu atâta promptitudine. Îndeplinindu-le dorința, Petru Aron le cere celor doi starosti de margine să intervină pe lângă rege ca „să ne facă nouă pace și liniște din partea muntenilor și a ungurilor și a togtocomanilor” (tătarilor). Starea de nesiguranță din hotarul tătărăsc era un fenomen obișnuit, iar cererea lui Petru Aron poate fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vine primejdia, dar nu bănuia că deznodământul va veni atât de repede. Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de a dobândi domnia Moldovei. Cam în același timp în care Petru Aron scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în Moldova cu o mie de călăreți pe care i-i dăduse Vlad Țepeș. Venirea lui nu poate să fi fost străină multor boieri nemulțumiți de domnia lui Petru Aron. O parte dintre boierii, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Aron în Polonia constituia o permanentă primejdie pentru Ștefan. Instalându-se lângă hotarul Moldovei și având de partea sa pe unii dintre cei mai însemnați boieri ai țării, era de temut că va primi sprijin polon pentru recucerirea scaunului Moldovei. Starostele Podoliei îi și împrumutase lui Petru Aron o sumă de bani. În mod obișnuit, într-o asemenea situație, Ștefan ar fi trebuit să trimită regelui polon o solie, prin care să-i solicite recunoașterea ca domn al Moldovei. Era o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu avea puterea să se transforme într-o stăpânire politică efectivă. Tot în 2 martie 1462, Ștefan cel Mare, în afară de actul amintit, dădea un al doilea, prin care jura credință în fața trimișilor regelui Poloniei, între care se afla și Mujilo, starostele Colomeii și Sneatinului, care acordase cu câțiva ani în urmă ajutor bănesc lui Petru Aron. Acest al doilea act are o importanță deosebită, pentru că în el se consemnează că, înaintea tratativelor cu polonii, probabil în anul 1461, avusese loc o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anii 1488-1491 au loc confruntări la hotarul dintre Moldova și Polonia. În Cronica moldo-germană se arată că un boier moldovean a fost trimis de Ștefan cel Mare în țara Rusiei, pe care a cuprins-o până la Halici. După patru ani, starostele de Halici, Micolai Halitchi (Nicolae de Chodecz) l-a învins pe boierul lui Ștefan și acesta s-a refugiat la Cetatea Albă. Domnul a trimis după el și l-a adus în taină la Suceava, iar după un an, l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale alături de cei doi crai. Craii se angajau să-l apere și să-l ajute pe domn, în cazul în care ar fi fost atacat de turci. Se acordă liberă trecere negustorilor, iar „nedreptățile” de la hotar vor fi soluționate de starostii de Hotin și Cernăuți. În tratatul semnat la Hârlău nu se face nici o aluzie în legătură cu o subordonare de tip vasal-suzeran a lui Ștefan față de regii Poloniei și Ungariei, domnul fiind tratat pe picior de egalitate. Fiind înlăturată suzeranitatea polonă, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în țară, solul polon Lanczkoronski se întâlnește cu domnul Moldovei. Domnului nu i-au plăcut unele cuvinte spuse de sol și se poate că, datorită acestui incident, Ștefan a ordonat represalii la granița cu Polonia. Portarul Arbore i-a spus starostelui de Halici că Ștefan dorește să cucerească Haliciul și să distrugă celelalte cetăți din regiune. În decembrie 1501, ajungea la Cracovia solia lui Ștefan cel Mare. Domnul se scuza că nu l-a felicitat la timp pe Alexandru, când a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
următor. Solul, pe care regele îl va trimite în Turcia, să folosească alte cuvinte decât domnul Lanczkoronski. La începutul anului 1502, în ianuarie sau februarie, sosea la Suceava solia polonă formată din Mikolaj (Nicolae) Kameniecki, castelan de Sandomir, Jan Bochotniki, staroste de Cracovia și Jan Krowicki, decanul de Liov. Regele se plângea că moldovenii au prădat în lung și în lat în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni au fost opriți să meargă în Imperiul Otoman. Relațiile de bună vecinătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]