1,401 matches
-
de statuete la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de proporții normale, se încrucișează
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de proporții normale, se încrucișează de cele mai multe ori sub sâni. statuete cu proporțiile unui corp de femeie zveltă, de talie mare. Acest tip este ilustrat de statuetele cu un corp și picioare lungi și subțiri, cum sunt cele de la Avdeevo și Gagarino. Sânii coboară pe abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de proporții normale, se încrucișează de cele mai multe ori sub sâni. statuete cu proporțiile unui corp de femeie zveltă, de talie mare. Acest tip este ilustrat de statuetele cu un corp și picioare lungi și subțiri, cum sunt cele de la Avdeevo și Gagarino. Sânii coboară pe abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de femeie zveltă, de talie mare. Acest tip este ilustrat de statuetele cu un corp și picioare lungi și subțiri, cum sunt cele de la Avdeevo și Gagarino. Sânii coboară pe abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele mai reprezentative sunt două statute de la Gagarino și alte două de la Kotilevo 2, prezentând sâni masivi și circulari, abdomen proeminent și bazin exagerat. statuete în contur general, fără detalii
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele mai reprezentative sunt două statute de la Gagarino și alte două de la Kotilevo 2, prezentând sâni masivi și circulari, abdomen proeminent și bazin exagerat. statuete în contur general, fără detalii. Masivitatea și lipsa detaliilor sunt trăsături comune acestei grupe. Capul, mare și lipsit de gât, se sprijină direct pe un trunchi prost echilibrat, unde sânii și abdomenul nu se delimitează foarte clar. Ca exemple, amintim
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Capul, mare și lipsit de gât, se sprijină direct pe un trunchi prost echilibrat, unde sânii și abdomenul nu se delimitează foarte clar. Ca exemple, amintim câteva figurinele descoperite la Kostenki I, Avdeevo, Kotilevo 2. O categorie aparte o reprezintă statuetele „așezate” (Kostenki I, Kostenki 13, Avdeevo). Cea mai interesantă, provenind de la Avdeevo, a fost realizată într-un metacarp de mamut, forma osului permițând, fără a mai fi nevoie de detalieri artificiale, sugerarea unei femei cu picioarele întinse. Această statuetă amintește
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezintă statuetele „așezate” (Kostenki I, Kostenki 13, Avdeevo). Cea mai interesantă, provenind de la Avdeevo, a fost realizată într-un metacarp de mamut, forma osului permițând, fără a mai fi nevoie de detalieri artificiale, sugerarea unei femei cu picioarele întinse. Această statuetă amintește de figurinele sculptate în oase de mamut de la Predmosti. Exemplarul de la Kostenki 13 reprezintă tot o femeie așezată, dar a fost realizată în calcar, cu picioarele repliate. J. K. Kozlowski (1992) o compară, prin modul realist de sculptare a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
oase de mamut de la Predmosti. Exemplarul de la Kostenki 13 reprezintă tot o femeie așezată, dar a fost realizată în calcar, cu picioarele repliate. J. K. Kozlowski (1992) o compară, prin modul realist de sculptare a triunghiului pubian, cu una din statuetele de la Pavlov, din lut ars. În cadrul acestei grupe, femeia apare gravată doar într-un singur caz, la Kostenki I, pe o plachetă din calcar. Torsul este înconjurat de o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată spre colțul plachetei ca și cum ar ține în mână ceva, dar, din păcate, placheta este fragmentată. Femeia nu este reprezentată pe teritoriul rus numai prin statuete și gravuri, ci și prin reprezentări de vulve, în calcar, prezentând puternice analogii cu vulvele gravate din Aurignacianul Occidental. Se pare că acestea erau utilizate simbolic, deoarece vulvele de la Kostenki I sunt intenționat marcate, după finisarea sculpturii, de linii duble
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gravate din Aurignacianul Occidental. Se pare că acestea erau utilizate simbolic, deoarece vulvele de la Kostenki I sunt intenționat marcate, după finisarea sculpturii, de linii duble, mai ales la bază (Al. Marshack, 1987). Unele Venusuri gravetiene, descoperite în Europa Orientală (patru statuete la Kostenki I și trei la Avdeevo), prezintă gravate pe suprafața lor diferite podoabe. Un colier de perle a fost reprezentat printr-un sul în relief, regulat hașurat, deasupra sânilor masivi ai unei Venus sculptate în calcar de la Kostenki I
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
colier de perle a fost reprezentat printr-un sul în relief, regulat hașurat, deasupra sânilor masivi ai unei Venus sculptate în calcar de la Kostenki I, în timp ce, deasupra fiecărui cot, o brățară subțire a fost incizată în maniera colierului. O altă statuetă, din același sit, în fildeș de mamut, lasă să se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât și se continuă și pe spate, fiind realizat în aceeași
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât și se continuă și pe spate, fiind realizat în aceeași manieră (Z. Abramova, 1967). De la Avdeevo, atrage atenția o statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele urechii drepte, minuțios realizată în relief (fig. 9c). Trebuie reținut că aceasta reprezintă unica ureche umană figurată în Paleolitic. De asemenea, pe fața statuetei apare unicul tatuaj paleolitic
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Avdeevo, atrage atenția o statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele urechii drepte, minuțios realizată în relief (fig. 9c). Trebuie reținut că aceasta reprezintă unica ureche umană figurată în Paleolitic. De asemenea, pe fața statuetei apare unicul tatuaj paleolitic. Ca și figurinele menționate anterior, aceasta poartă o centură vizibilă pe spate, constând într un sul relativ gros, incizat cu câteva linii transversale (N. Praslov, 1995). Grupa siberiană. Este caracterizată de marea unitate, tehnică și stilistică
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
paleolitic. Ca și figurinele menționate anterior, aceasta poartă o centură vizibilă pe spate, constând într un sul relativ gros, incizat cu câteva linii transversale (N. Praslov, 1995). Grupa siberiană. Este caracterizată de marea unitate, tehnică și stilistică, a seriilor de statuete, de la Malta și Buret. Liniile esențiale ale acestei unități sunt: dispariția volumului exagerat al bazinului, membre relativ normale, figurarea detaliată a capului, uneori cu trăsăturile feței, părului și coafurii, reprezentarea veșmântului (fig. 10). În ceea ce privește încadrarea cronologică, Z. Abramova (1995) consideră
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
figurarea detaliată a capului, uneori cu trăsăturile feței, părului și coafurii, reprezentarea veșmântului (fig. 10). În ceea ce privește încadrarea cronologică, Z. Abramova (1995) consideră că aceste situri pot fi raportate la epoca ce precede ultima glaciațiune din Siberia (glaciațiunea Sartan), deci, vârsta statuetelor este undeva, în jurul a 22.000 B.P. Una dintre caracteristicile acestor statuete, după cum am menționat, este figurarea liniilor feței, lucru cu totul excepțional în Europa: 11 statuete de la Malta au figurate clar liniile feței și doar urechile lipsesc, acoperite probabil
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
veșmântului (fig. 10). În ceea ce privește încadrarea cronologică, Z. Abramova (1995) consideră că aceste situri pot fi raportate la epoca ce precede ultima glaciațiune din Siberia (glaciațiunea Sartan), deci, vârsta statuetelor este undeva, în jurul a 22.000 B.P. Una dintre caracteristicile acestor statuete, după cum am menționat, este figurarea liniilor feței, lucru cu totul excepțional în Europa: 11 statuete de la Malta au figurate clar liniile feței și doar urechile lipsesc, acoperite probabil de păr. Poziția capului este și ea diferită de ceea ce se observă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
raportate la epoca ce precede ultima glaciațiune din Siberia (glaciațiunea Sartan), deci, vârsta statuetelor este undeva, în jurul a 22.000 B.P. Una dintre caracteristicile acestor statuete, după cum am menționat, este figurarea liniilor feței, lucru cu totul excepțional în Europa: 11 statuete de la Malta au figurate clar liniile feței și doar urechile lipsesc, acoperite probabil de păr. Poziția capului este și ea diferită de ceea ce se observă la statuetele europene. La ultimele, capul este lăsat puțin în față, sprijinindu-se pe un
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
am menționat, este figurarea liniilor feței, lucru cu totul excepțional în Europa: 11 statuete de la Malta au figurate clar liniile feței și doar urechile lipsesc, acoperite probabil de păr. Poziția capului este și ea diferită de ceea ce se observă la statuetele europene. La ultimele, capul este lăsat puțin în față, sprijinindu-se pe un gât subțire și, în general, bine degajat de corp, însă, la cele din Siberia, este realizat direct în prelungirea bustului. Pe torsul figurinelor siberiene, sânii lipsesc de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sânii lipsesc de cele mai multe ori, sau sunt sugerați printr-un simplu contur gravat. Abdomenul este plat, bazinul normal dezvoltat, fără steatopigie sau steatomerie. Triunghiul pubian este mereu reprezentat sub forma unui V, de mici dimensiuni. Cea mai mare parte a statuetelor posedă brațe, uneori doar schițate, dar neatrofiate. Membrele inferioare sunt simplificate (dar au proporții corecte), uneori fiind reduse la un fus, în care separarea picioarelor nu este indicată decât printr-o incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
separarea picioarelor nu este indicată decât printr-o incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar și capul, sunt acoperite cu un decor format din mici cupule, în formă de semilună. Șapte din optsprezece statuete umane - câte a livrat Malta - prezintă o perforație pentru suspendare, ori nici o altă statuetă antropomorfă din Gravetianul oriental nu are această particularitate, de a fi purtată ca pandantiv, cu excepția a trei Venusuri de la Avdeevo și a uneia de la Kostenki I
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar și capul, sunt acoperite cu un decor format din mici cupule, în formă de semilună. Șapte din optsprezece statuete umane - câte a livrat Malta - prezintă o perforație pentru suspendare, ori nici o altă statuetă antropomorfă din Gravetianul oriental nu are această particularitate, de a fi purtată ca pandantiv, cu excepția a trei Venusuri de la Avdeevo și a uneia de la Kostenki I (D. Vialou, 1991). Epigravettianul Pentru această perioadă, asistăm la un proces de regionalizare, ce
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
siturile de la Mezin și Mezirich, în cel de la Eliseevici sau în cele de la Cosăuți și Molodova V. Pentru așezările de la Mezin și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de la Mezin și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de statuete, unele interpretate drept falusuri, celelalte păsări, ipoteză preluată și de Z
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]