2,893 matches
-
barbarie din partea lor. Raitele la Budapesta nu sunt ușor de uitat! Mulți fac marea confuzie crezând că ungurii sunt huni. Nu, domnilor, sunt două popoare migratoare diferite. Hunii erau curajoși, cruzi, dar nu vicleni. Deși ambele triburi sunt venite din stepele Asiei. Au tăbărât peste noi. Cei care eram, de la începuturile lumii, aici. De o parte și alta a Carpaților. Și nu doar pe la poale. ADN-ul nostru dovedește din plin acest lucru, pe când ADN-ul ungurilor le arată clar originea
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
țigănci cu ghioc, cu fuste crețe și ghetre cu toc să ghicească de dor, de soroc, de patimă de iubire cu foc. Și tot la același talcioc, vin lotri-mbrăcați în caftane domnești la furat de sirepe, crescute prin pustele stepe, sau chiar vreo domniță cu râs copiliță. La talciocul din inima lumii urc eu, nebunul, pe funia lumii... Leonid IACOB Referință Bibliografică: talcioc / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > MĂ PRIVEȘTI CÂND DORM PE SEMILUNĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului eram la reverul tăcerii mergeam cu ploile spre stepă voiam să par altceva decât un spin poate o lebădă înfășurată în liane auzeai șuieratul luminii restul se adâncea odată cu ecoul mă țineam de sfori erai păpușarul din dreptul cascadelor îmi pusesem pălăria pe ochi nu eram șic aveam privirea
MĂ PRIVEȘTI CÂND DORM PE SEMILUNĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354110_a_355439]
-
mari unități industriale din Botoșani. Fabrica de articole tehnice din cauciuc care în mai puțin de 2 ani avea să asigure peste 500 locuri de muncă bine remunerate. Mană cerească pentru întregul județ unde preocuparea de bază era agricultura de stepă și zootehnia. Macheta mobila locul splendidei holde de porumb care se desfășura sub ochii celor prezenți. Eu am întrebat un demnitar local al primăriei de ce nu sa așteptat cu atacarea investiției două - trei zile ca să se termine recoltarea. Un răspuns
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
liniște. Nuferii de pază ai ființei mele verificau dacă arcadele timpului au deschiderea spre cetatea cu colțuri abstracte, pe care se odihnise odată, în trecere, fulgerul mareelor. Eram prea sigură pe devotamentul fărâmelor de violet, pline, urcând dinspre maluri de stepă pe linia vieții. Într-un târg absolut se zbenguiau contraste în vitralii energice, împrăștiate din aburii cafelei din frunze de pelin pe care o socoteam de bun gust, fiindcă reușise, sporadic, să-mi coboare privirile a rugăciune. Stăteam, dincolo de uimire
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
ușurință să scape de front, dacă ar fi vrut, după cedarea Ardealului i se propusese chiar o funcție politică importantă acolo. Dar el a preferat să se refugieze în țara neocupată, ca să fie curând mobilizat după aceea și trimis în stepele rusești!... Apoi mama scosese dintr-o carte de rugăciuni cu coperte de sidef, pe care o adusese cu sine, o fotografie, îl înfățișa pe tata mult mai tânăr, călare pe un cal alb, purta uniforma vânătorilor de munte, beretă bine
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
lor sănătoasă, cărând-o în spate ca pe o malformație, transmisă din generație în generație. Încă de pe vremea aceea fusesem infectat (nu știu dacă termenul este tocmai potrivit), de incursiunile cinegetice cu becațele sale din nuvelele lui Turgheniev, de seducătoarea stepă rusească, descrisă cu atâta farmec de tânărul Cehov, care murise la numai patruzeci și patru de ani. Adoram Rusia, pravoslavnica măicuță Rusia, poeții și scriitorii acesteia de fapt (chiar și sângele își refuza latinitatea), cum era, ca să dau doar câteva
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
frânturile lui aduse de pe front ori din zonele de acces spre locul înfruntării, ajungea încet-încet în arhiva nescrisă a memoriei. În Delenii de Sus, bărbații își îmblânzeau amintirea morții, care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
frica și să devină un copil fără copilărie. Cu o copilărie încheiată înainte de vreme, Mihai Vișoiu a căutat școala, o instituție care l-a refuzat în multe rânduri, orânduirii celei noi, care tocmai dăduse buzna cu bocancii mînjiți de noroiul stepei, nefiindu-i pe plac toți oamenii, ci mai mult aceia care au arătat o deosebită plăcere de a pupa dosuri neșterse și de a mânca rahat. Refuzând acest fel de a se înscrie cu bile albe în catalogul celor cu
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
timp suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munții Ural, am dus dorul acelor locuri. Simțeam aerul proaspăt și curat în plămâni și păstram pe retină acele minunate priveliști naturale care mi-au încântat ochiul. Eram convins că am văzut porțiuni de pădure virgină, cu verde
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
ruine, Ești secunda vieții mele, vino să trăiești în mine! M-am oprit în timp sălbatic, te aștept de peste-un veac! Nu mă simți că fără tine sunt mereu tot mai sărac? Se-nălță în valuri scumpe, ea, secundă între stepe Căutând în grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă Strălucind în strai de gală. De ce oare să se teamă? S-a făcut tăcere-ndată, grăniceri-au obosit; Își luă zborul și deodată-n ceasul
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
am prins cu minciuna, căci nu aveai cum să te afli în același timp în două locuri odată), în Crimeea armata 3 dădea alte lupte la fel de crâncene ca și cele de la Odessa. Explică și mie faptul că o dată ajuns în stepele calmuce, doar așa ai pretins, tu și mincinosul ăla de colonel, cum se face de n-ai fost nici măcar rănit, că doar nu te duceai la paradă, unde dușmanul, pe care l-ai invadat, te întâmpina cu flori. În fine
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ciobit în colțul de oglindă În care nu mă recunosc Păduri de conifere și de mosc Cu iarba serii se perindă Și-atunci o dulce reverie Cu herghelii de doruri multe Inundă stepele oculte Ca un mister ce mă îmbie; Și pretutindenea un rost În văzul nostru se ascunde Chemarea muzelor pe unde Cu anii tineri am mai fost - Peregrinări din alte ere Ca un tabu inconfundabil În zborul unui dirijabil Cu care
CIOBUL DE OGLINDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359372_a_360701]
-
Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
electrici” într-un proces de globalizare forțată a lucrurilor și de tribalizare a persoanelor într-un singur Sat Planetar. Din păcate, eu nu văd în acest Sat decât o turma mare de oi, condus de un Guvern de Lupi de stepă . Toți, dar absolut toți, vom fi suprimați în maxim trei generații, dacă nu vom ști cum să eliminăm cenzura aplicată de Ei universului Artei-transformării. E târziu, dar va trebui să reformăm totul din temelie, să schimbăm toate Sistemele moarte și
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
lampa lui Lenin”și intrați într-o formă tehnică de comă politică, în așa zisa “Republică Universală”. Cu oricine veți vota, veți fi conduși acum exact ca o turmă mare de oi balcanice condusă de un guvern de lupi de stepă - condusă de data asta chiar în “transhumanță” spre o altă “Fermă de Animale Rare Nereproductibile” - și din aceste resturi de ARN-uri probabil că va mai rămâne din UE doar o mică turmă de Guverne de Lupi de stepă condusă
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
de stepă - condusă de data asta chiar în “transhumanță” spre o altă “Fermă de Animale Rare Nereproductibile” - și din aceste resturi de ARN-uri probabil că va mai rămâne din UE doar o mică turmă de Guverne de Lupi de stepă condusă din umbră de Guvernul Mondial ( prin sinagoga satanei G1 sau G2). Dragi prieteni, încercați să vă explicați cum funcționează frica la români prin “efectul de turmă”: deși se știe că lupul dă ocoale turmei de oi, niciuna dintre ele
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
Profesorul și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul României și ajunge pe urmele lor până în... stepa Calmucă. Aici la Cotul Donului și la buza Stalingradului, sute de mii de ostași români străjuesc și azi în lumea spiritelor la hotarul de răsărit al neamului. Contemplând osemintele acelor martiri, Șoimaru a purces la scrierea cuărții Cotul Donului. „Cotul
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
curată a poeziei vieții. Un ciob vederii sale, durerii îi aduc. Oglinda în fărâme îi va rămâne poartă. De dincolo de sensuri se va deschide-n umbre, altar de gânduri moarte, rătăcitor-rebele. În luciul crud al morții, o parte dintr-o stepă, ce culmile le-adună în pumnul de dorinți, casa din zori, tabloul, (de-un orb pictat) doar patimi, pe-o aripă se lasă, și-ți prinde în glas sunet, și-un capăt de descânt. Trecutul vei cuprinde în alba ta
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
bătrânii satului, trecut binișor de vârsta cătăniei, a fost mobilizat și el prin '41. Cel chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri ostășești. În fața iadului arătat lor pe Pământ, destui nefericiți cărora încă nu le venise clipa, rămași fără comandanți sau scăpați de sub autoritatea lor
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
înstelări divine, Când își plânge apa-n râu Focul inimilor pline. Hai să punem la fereastră, Pe pervaz cu trase storuri, Vasul cu mușcata noastră Ce înflorește-n inimi doruri. Ori purtați de vântul serii, De prin văi și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
două populații înrudite. După ce Hanatul Crimeii, un rest al Hoardei de Aur, a fost anexat de Rusia în 1783, mulți tătari au migrat în valuri succesive în Imperiul Otoman. Aici, în Dobrogea, ei au conferit o nouă dimensiune civilizației de stepă care le era specifică. Tătarii în cadrul statului român O primă evaluare a numărului tătarilor din Dobrogea imediat după războiul de independență a fost făcută de Ubicini. Rezultatul său, din anul 1879, este imprecis deoarece tătarii erau incluși împreună cu turcii în
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
este mai mare de 10 hectare, acesta poate să nu fie limitrof FFN, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, terenuri neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină și subalpină. (9) Terenurile prevăzute la alin. (8) devin terenuri cu destinație forestieră și sunt incluse în FFN. (10) În județele în care suprafața terenurilor din FFN este sub 30% din suprafața județului, compensarea se realizează numai cu terenuri
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Pe cuprinsul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu, învelișul de sol este foarte variat și complex ca urmare a diversității și complexității condițiilor fizico-geografice ale acestui teritoriu, întâlnindu-se soluri de la cele caracteristice stepelor până la soluri montane de pădure și soluri de pajiști alpine. Solurile dominante sunt: cernisolurile dezvoltate pe depozite sedimentare loesssoide, pe nisipuri sau aluviuni vechi (cernoziomuri, faeoziomuri, rendzine) întâlnite în Câmpia Română, pe câmpurile înalte Leu-Rotunda și Sălcuța-Drănic; luvisoluri (preluvosoluri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
turiță, cânepa codrului etc.). R4407: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de câmpie și în Lunca și Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, zona de silvostepă și zona de stepă (DONIȚĂ et al., 2005, p. 261). R4408: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor; habitat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]