1,350 matches
-
recunoaște imediat, e fața Soarele întreg - e omul drept, solar, vertical, prelungit prin Rază cosmică, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin până la Sfântul Soare - și nu omul răsturnată, cu Soarele sub picioare și cu Luna pe cap, rece și stearpă, care ne arată numai o singură față. Această teorie, se poate compara ca realizare cu situația sistemului planetar: Soarele se învârte în jurul Pământului sau invers? La Atlanți, Soarele era zeița, iar Luna - zeu! Din păcate, viața și cultul morții, al
DUPĂ I. P. CULIANU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360382_a_361711]
-
brume și ger. SALTEAUA ÎNTINSĂ PE PAT ZACE MOARTĂ Salteaua întinsa pe pat zace moartă Și noaptea se surpă cu tropot de ploaie Din vuietul casei voind ca să scoată Tăcerea ce-aleargă foșnind prin odaie. Grădina e goală, pădurea e stearpă Copacii Înalță o rugă la cer Din urme de cerb, vârcolacii se-adapă O umbră de lup se strecoară stingher... Furtuna cu dinții vântului mușcă Din trupuri de arbori pe drum răsturnați De arcul de lună închiși ca-ntr-o
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
muncii intelectuale cu cea fizică este cea mai bună soluție pentru un scriitor. Te menține în formă. Cine se plânge că nu are timp, de fapt, nu are priceperea de a-și drămui timpul, de a evita contactele neplăcute, inutile, sterpe. Iar cu hoții de timp... am devenit necruțător! Sunt un fel de indivizi care îți fură timpul, pur și simplu și care au impresia că îți fac un mare bine, ținându-te de vorbă. La telefon, sunt laconic, nu-mi
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
victorii strălucite pe câmpul de luptă! Fanfara cânta dezlânat. Instrumentele de suflat nu se sincronizau, iar tobele băteau sec, că am fost tentat să cred că-i o procesiune de îmormântare. Totul părea așa de trist, mai ales acest ținut sterp și ars fără milă de un soare de-o culoare roșu-sângeriu cu reflexe de-un argintiu sticlos, greu de suportat. În acel moment am simțit că pe șira spinării mi se urca un șarpe rece și mi-a ajuns pe
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
mii de culori care strigă ca la un zbor de condor prăbușit sunetul ierbii ce crește din pământul verde deplin sparge timpanul ciclopic al nopții ca un șarpe unduind în apele clare solitar stele își ciocnesc veacul de singurătate comete sterpe ale universului a(s)muțit am (de)căzut din mine într-o tăcere adamică atât de simplist se tace când orbii cai ies din mină cai inutili cărora li se oferă o libertate mirobolantă un soare orbitor o mângâiere tardivă
LINIŞTE ACADEMICĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360127_a_361456]
-
iar Domnul se uită la inimă” (1 Regi 15,7);... „Căci Domnul cercetează toate inimile și cunoaște toată mișcarea gândurilor” (1 Paralipomena 28,9). Din inima plină de har ies toate gândurile și cuvintele bune și bine înfăptuite, din cea stearpă ies numai cele rele. „...Inima ta este oare cum este inima mea către inima ta?” (IV Regi 10,15). Bucuria, pacea, blândețea, jertfa, lauda, curăția, fidelitatea, cunoașterea și autocunoașterea, revărsarea dorului, comoara înțelepciunii dumnezeiești, izvorul vieții, flacăra sufletului, credința, hotărârea
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.” Cant 1.15; Cant 5.12; Cant 6.5; 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. Cant 6.6; 3. Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6.7; 4. Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2. Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4. Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
amintește de o turmă De capre care s-au oprit Și-apoi odihnă au găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul Galaadului, 2. Ca și o turmă de oi care Tunse-au ieșit din scăldătoare, Iar între ele nu se poate, Sterpe a se afla, căci toate, Gemeni doar au - ia seama bine - Așa-s ai tăi dinți pentru mine. 3. Buzele tale mă îmbie Fir de cârmâz îmi par să fie. Drăguță este gura ta. Obrazul tău ar arăta Ca rodia
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit pământ, Pe unde bătaia vorbei aspre nu ajunge Și nici măcar un viscol nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit pământ, Pe unde bătaia vorbei aspre nu ajunge Și nici măcar un viscol nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
glie Se naște prin unire-o Românie. Pornesc din Romă pentru a socoti istoria Că fiica unui timp, marcând și gloria, Căci, data devine numele său un tip Făcând o legatură-n arhetip. Urmează în aceiași dată Povestea unei nații astăzi stearpa, Povestea Nașterii printre istorii A României strălucită-n glorii. Alexandru Ioan Cuza leagă, Prin credință a României vatra Și spune cerului și lumii Ca România a devenit un nume. După atâția ani, ce s-au tot scurs, Văd că poporul
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
mușcată de șarpe. - Mânce-te brușu pe tinie, ce soarte-ai mai avut!... Vorbea, înlăcrimata, cu oaia. - Acu, de la ahasta, nu te mai pot scăpa... - Neața bună! am salutat-o, înduioșat. - Neața! Amaru iei, c-o fatat-o mumă-sa-n sterpe și hasta noapte, pe mumă-sa, o și loat-o ursu! Am țânut-o toată saptamâna-n straița, și-i dăm să sugă apă cu zahăr și cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
acasă și am dormit până a doua zi. Când mama m-a trezit, credeam că mă trimite iar la magazin. Ce putea fi mai rău? Să vină Unchiu Niculaie cu noaptea-n cap. - Ne dă Unchiu o oaie că e stearpă dar n-a găsit pe nimeni să o taie. Hai, te rog, nu te duci tu s-o tai? - Nuuuu! am urlat, și m-am întors pe partea cealaltă. Să și le taie singur... - Hai, că n-am pe cine
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
- Ce faci, nea Mihai? - Mă... orice! - Da un plecaș? - Mă... oriunde! - Bine, am priceput. La sterpe când mergi? - Mă... oricând! - Nu... serios acuma. Vreau să merg la sterpe cu dumneata. Fără bani. Nea Mihai și-a încruntat mustața de Hitler. Mi-am ținut respirația. - Mă... nu-i bun așe! M-am întristat, dar nu m-am
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
- Ce faci, nea Mihai? - Mă... orice! - Da un plecaș? - Mă... oriunde! - Bine, am priceput. La sterpe când mergi? - Mă... oricând! - Nu... serios acuma. Vreau să merg la sterpe cu dumneata. Fără bani. Nea Mihai și-a încruntat mustața de Hitler. Mi-am ținut respirația. - Mă... nu-i bun așe! M-am întristat, dar nu m-am dat bătut. - Îmi iau eu mâncare, cortul, tot, numai să vin cu
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
La perdeaua din Zănoaga de Sus, mă aștepta Mitu Dochin, ficiorul care avea să îl schimbe pe cel de la berbeci, ca să poată pleca acasă. Lipsit de experiență, eu aveam să îl însoțesc pe nea Ioniță lu Țui la cioporul de sterpe. Mi-am intrat însă în rol abia a doua zi: n-avea sens să mai urc „la vârv” pentru două ceasuri, numai ca să am de unde coborî să fac zama de cină. Mitu ca Mitu, eram oarecum prieteni, dar nea Ioniță
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
fi copilu meu: dai o ștearpă, io te duc la ea la apartament și te las cu ea până desară. Faci cu ea ce vrei, io nu te-ntreb. Și, dacă ț-o place, vii ginere la bulibașa! - Păi și stearpa de ce s-o dau? - De arvună, c-așa-i legea la noi, la țigani, să-l întrebi pe Costică. N-o iei de nevastă, io rămân cu ștearpa. O iei? Tăiem ștearpa și desară facem petrecere cu țâganii. M-am
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
ridice. - Îi bună, bună, ești de cuvânt. Am eliberat oaia și m-am prefăcut că plec spre blocuri. - Vaaai, sărutu-ți mâna ta, da di ce i-ai dat drumu? - Păi mergem întâi să vedem fata, după aia venim și lom stearpa. Din mieros, glasul țiganului deveni plângăreț: - Of, of! cum vrei tu să mă junghii la inimă, când am prins mai mare dragu de tine!... Păi di ce mă jignești? Io-s om de cuvânt, fata mea îi Zâna, toți țâganii
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
îndesat în cap, cu mișcări furibunde. - Fii atent! l-am luat dintr-o dată, aduci fata s-o văd, merg cu ea un pic la plimbare, să stăm la povești, nu pun mâna pe ea. Desară, dacă-mi place fata, tai stearpa și petrecem cu țâganii tăi. Da-mi aduci acte! Buletinele, să văd că e fata matale și are 18 ani. Dacă nu ai acte, să nu te-ntorci aici, m-ai înțeles? Dacă vii fără fată, ești mincinos, și la
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Să fi tot fost într-o după-amiază de iulie. Mergeam cu bicicleta spre Cheile Jiețului. M-am întâlnit, spre marea mea surpriză, cu un ciopor de oi. De ce, în miez de vară, coborau din munte? Erau sterpele strungii din Muncel, cu nea Ionică Săliștean și nea Ion al Mic ciobani. Ion al Mic chema înainte. Tunau din Cibanu să îmbăieze oile căci mieii făcuseră râie. I-am salutat, atent la câini. - Dacă faci tu on lucru păntru
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
de rom și să i-o înmânez fără să spun la nimeni. Mi-a fost rușine să-l refuz. Întors la magazin, am pierdut și după-amiază liberă căci mama a profitat și m-a lăsat de serviciu. Când turmă de sterpe a trecut prin fața magazinului, n-am fost prea bucuros să-l revăd pe nea Ion. I-am ieșit în cale, i-am strecurat jumatea. Mi-a strâns mâna și-a zis: - Noa, nu crezui că faci ahasta păntru minie. Dimineață
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
entuziasmul începutului de drum. Aveam să aflu, mai tarziu, ca bătrânul nu mă mințise. Mai avea două mioare din cinci, dar și pe acelea avea să le piardă. Una din ele i-a murit la fătat, cealaltă i-a rămas stearpa doi ani la rând, după care-a tăiat-o. Ce va fi fost, ce nu va fi fost, nu pot preciza cu siguranță. În sat, printre ciobani, a umblat, multă vreme, vorba că omului îi păruse rău de mioara. Îl
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
Am rămas singur cu trei sute de sterpe În noaptea fără lună și stele Cinci câini bat înfocat A urs și a lup La margine de jnepeni Sub Tăul Verde La perdea Atent Scrutez adânc întunericul încercând să prind în priviri Fantoma credinței pe care-am pierdut-o
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu iel pe Cibanu, la sterpe. Nea Ion ierea de loc din Ocoliș. O stat slugă la oi pe la mult, da can or văzut că nu mai pre poatie, nu prea-l mai loa nime. Și l-am audzât io dzâcân cătr-on cane că, can nu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]