2,683 matches
-
iar tot restul serii a avut drept încheiere o sonată de Beethoven și sentimentul că un întreg șir urît de evenimente s-a rezolvat de la sine. Această atmosferă tensionată e ceva frecvent aici, acasă, fiind provocată în principal de spațiul strîmt, de faptul că trăim permanent cu toții în aceeași încăpere mică, unde toate relațiile trebuie să evolueze la nivelul celui mai mic numitor comun, adică M., la nivelul platitudinii și trivialului. Acum simpatia mea se îndreaptă spre T. Problema mea e
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
în moarte, unii eroi căzuți pradă seducției ajung, astfel, la o renaștere spirituală și, în fond, la autenticitatea ființei (de pildă, Apostol Bologa ori Gavrilescu). Circularitatea, asociată, în general, cu erosul platonician, cu regăsirea „centrului“, nu este, uneori, decât cercul strâmt al conveniențelor și al falselor certitudini (cazul Bologa, pentru că rătăcirea lui Gavrilescu se dovedește, până la urmă, tot o odisee, prin regăsirea Hildegardei, iubirea abandonată în tinerețe). Plecând de la seducția frontierelor, incursiunile literare ale Corinei Ciocârlie ajung, de fapt, la coordonatele
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
și este atât de explicativ pe cât poate fi. Ceea ce atrage atenția este însă privirea libidinoasă a camerei, o concupiscentia oculorum încă de la primele cadre. Privirea camerei se plimbă aproape tactil pe fesele tinerei domnișoare, un dos puternic reliefat de blugii strâmți, micul orgasm nocturn este și el înregistrat cu lux de amănunte și apoi vin repetate până la refuz o serie de gros planuri și primplanuri unde Adèle își răsfrânge senzual buzele în somn, când înoată, și le suge puțin sau mâncând
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
de liant între poli nevăzuți subțiată de întrebări o navă rătăcitoare cum ar fi s-o înduplec să ardă în numele meu Abatere Incurabil beteșug al singurătății - cuvinte la marginea clipei bolnave se poate alcătui doar o pată din ecoul lor strâmt o sfârșeală îngăduită netimpului vrajba dezacordul cu lumea Clopotul mare hrănit din tăcerile serii mă întoarce din drum Memento Ții în mână aceleași chei somnoroase ele nu-ți mai slujesc la nimic lumea n-o mai poți înțelege fisurată în
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu și da dan sați lebăda dansați morții mei încoronați cu pleșuvi și stinși vulcani rătăciți prin rik-ve,-dà dan sați lebăda dansați despuiați de searbăda marmură-n suspin morgan ca
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
coapsele-ți sînt slabe De-atît foc mistuind floarea minunii. Și brațele le-ntinzi ca niște frînghii Dulce-mpletite-n mușchi albi spre bărbați. Cu limba scoas-o clipă îi înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi-n scîrbave pînde Ca să ne-mbrățișăm oricînd, oriunde.
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
africane de căsătorie și dezvirginare, tragice și exuberante totodată... ... Rose agață un afro-american din New Mexico, lucrător la căile ferate din Las Cruces și, însoțită de bărbatul atletic, docil, în căutare de experiențe și mitologii sexuale europene, urcă în mansarda strâmtă din Place Lino Ventura. După o oră, pășește agale pe rue des Martyrs și se oprește în dreptul unui automobil Thunderbird. își strecoară prin parbrizul lateral pumnul cu bancnotele mototolite și primește în schimb câteva pliculețe cu praf alb din partea valetului
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
depășite de evenimente, după care a făcut un semn de complicitate misterioasă ferestrei cu perdele de filet și a dispărut trîntind cu putere poarta după ea. Rîuri de apă cu argilă roșie coboară dinspre Warthe. Două cucoane cu fuste foarte strîmte au sărit de pe trotuar în plin curent și încearcă să iasă la liman gesticulînd, cu brațele în lături, ca pe sîrmă. Din pragul frizeriei un bărbat scund cu impermeabil, înconjurat de o ceată de tineri cu mîinile în buzunare, strigă
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
și Făina răsfirată Pe o moară veche (Carii înăuntru Construind o altă Lume Pentru lemn, Mai aproape de Apocalipsă) Cumpănirea dintre Ei doi Pe șira spinării mele: Crăciunul și Sînzienele Preaplinul și Nimicul Țărmul și Valul. Mă ascund - Cald, Întunecat Și strîmt Gîndul acesta: Simt cum sufletul meu Mă adăpostește Împotriva oricui Zgomot. Între murmure, Cuvinte sfioase, Liniștea celui Care atinge orga Și aude înăuntru Pe Dumnezeu Oftînd ușor. Iedera îmbrățișînd Un munte - Arsura, Singurătatea, Pînda șopîrlelor Peste zi, Noaptea tuturor stelelor
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Iubita-mi tîrăște-un sicriu, Prin somn, către mine, de-o sfoară. într-însul sînt solnițe mari Și pajiști cu vîrfuri de ace. Oh!, vrea să mi-l deie în dar, Trăgîndu-l pe calde băltoace, Din vis, ca pe-un fagure strîmt. Iar coapsa ei plată-i cum ceasul Pe care-l aud, surîzînd, Deja țăcănind parastasul...
Cîntec vesel de iubire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16097_a_17422]
-
și se oprea sistematic, cum vor face toate abordările didactice de mai târziu, la principalele direcții tematice. Analiza critică pune în evidență poetul Ardealului, poetul țăranilor, poetul naturii, poetul satului și al familiei, poetul iubirii. Deși realizate într-un "patriotism strâmt", aceste tendințe tematice sunt menite "să cânte suferințele fraților noștri și să le oțelească sufletele prin fâlfâirea steagului ce poartă scris pe el: dezrobirea și libertatea". Poezia lui Octavian Goga - notează E. Lovinescu în vol. II din Istoria? sa, versiunea
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
cu chei mari, atinse de timp, dar și cu tîlc, cu manevre ciudate, cu rugi ascunse, porți de lemn care delimitau spații și ierarhii, care permiteau accesul tot mai adînc în inima mînăstirii. Urcam în chilia mea pe o scară strîmtă, din piatră roasă de atîția și atîția pași purtători de atîtea și atîtea gînduri, de zbucium, de povești, de revelații, poate. Pe o fantă, pe o aproape imaginară fereastră priveam cerul nopții sau al dimineții. Iar frigul chiliei părea că
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru strâmt Norocul va petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece”. E „ceva amar, un fel de obida” afirmă Ibrăileanu, considerând sfârșitul Luceafărului de prisos din punct de vedere al logicii afective, dar și a celei compoziționale. Poemul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
modelul francez, pe de altă parte, odată cu refuzul maselor catolice de a participa la viață noului stat, a împiedicat apariția unei mase conservatoare de dreapta. În planul legitimității, forțele politice au trebuit să se situeze pe un eșichier mult mai strâmt, ceea ce a redus posibilitatea realizării unei alternante reale la putere. Și asta deoarece întrunirea condițiilor creării acesteia ar fi trebuit să permită apariția unor mișcări politice, aflate din punct de vedere ideologic, la extreme.19 În perioada risorgimentală s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de savuros în înțelegerea orizonturilor vieții, care, în Europa, apasă mereu pe profan, și-a adăugat, pentru restul existenței sale, conceptul de sacru. De aici înainte, lumea a început să fie văzută numai pentru și în sine, înlăturându-se limitele strâmte ale acestui univers. Irepetabilul de aici, intrat în mentalul de cerc, de univers închis, și-a acceptat pe un dincolo de noi, adică, alte universuri. Rămânând pământean până a fost chemat, DE LUAT îN SEAMĂ (orientări de lectură) Eliade a crezut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
încercarea labirintului, 1990, p.155). Mitologia “raționalistă” a terorismului ideologic, “mitologia oamenilor înarmați” (M. Eliade) cu cele mai noi cuceriri științifice în materie de tortură psihică și fizică, ține să interpreteze în cheie politică “ceea ce depășește cu mult” cadrul ei strâmt, mai observă Eliade. Demonismul puterii comuniste, care după 23 august 1944 a dispus schingiuirea și uciderea după gratii a sute de mii de români nevinovați (9), ignoră în mod voit omul ca om. Drept primă și cea mai însemnată consecință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la noi, ca să trăiești în oarecare siguranță în ciuda unor prea dese vizite - dar să nu turnăm gaz peste foc - trebuia să alegi cu maximă grijă un pisc țuguiat de munte prăpăstios, de codri împrejmuit, din patru părți inaccesibil, iar pe strâmta platformă, izgonind vulturii, să zidești o cetate cu cât mai groase ziduri. O mie de trepte trebuia să urce vrăjmașul, pe ploaie, caniculă, viscol, iar odată ajuns la o bătaie de arc să și realizeze disconfortul situației. Când locuința era
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
potențată din punct de vedere cantitativ, dar materia brută sigur vă este familiară, așa că veți ghici inexorabil finalul. Și pentru că toate clișeele sunt la locul lor: fata gigea care aleargă prin casa bântuită într-un fel de pijama scurtă și strâmtă, bătrâna cea rea și moșul inocent pe care eroina încearcă să îl salveze, sacrificiile de animale voodoo, ceva totemuri și obligatoria carte de vrăji. Totuși, camera este un pic prea activă pentru un horror, parcă te mișcă de la o scenă
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]
-
ori cea a pictoriței-muzician Marie Claire Mussat, vernisată la Paris în 1981, dacă nu debușarea unor idei componistice în teritorii ce servesc drept piață de desfacere a obiectelor vizuale? Și, prin ricoșeu, ieșirea produselor de semiografie muzicală din acel loc strîmt, încălzit doar de interesul ocazional al restitutorilor de muzică? Conceptualismul grafic face posibilă afișarea ideilor componistice prin intermediul unui graf. Mai simplu, ca la Maurizio Kagel și Sylvano Bussotti, sau mai complicat, ca la Early Brown și Anestis Logothetis. Nu de
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
mai putin suplu și lucrat la sala, de mama natură sau de alte artificii exterioare din bucătărie precum shaorma, pui la rotisor, mici, fleici sau alte minuni trebuie să știți de “stilul” camel toe. Acesta se formează din cauza hainelor prea strâmte sau mulate și din acest motiv femeile ne dezvăluie mai mult decât ar trebui. Din păcate nu e tot timpul.. fascinant. 2. Bluze scurte cu vedere la buricul gol Modă anilor ‘60 readusa în atenția publicului cu mai mult succes
Top 3 lucruri ce trebuie sa dispara din vestimentatia unei femei [Corola-blog/BlogPost/96367_a_97659]
-
vinul cu pîinea, tăcerea cu țipătul; Maica și Pruncul: despre întîlnirea lucrurilor "potrivnice", dar, mai ales, a celor complementare scrie Varujan Vosganian în Portret de femeie: "Dansează încet și în deplină tăcere/ zeul cu trupul de fum/ în locul cel mai strîmt cu putință/ unde lucrurile potrivnice se netezesc/ cum ar fi cel dintre ființă și neființă/ dintre lumină și umbră, cuvînt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
prin ricoșeu, ale aventurii sale existențiale. Zăgazurile s-au rupt, reperele familiare nu mai au curs, Boemia e iremediabil pierdută - iar ultimul fragment (neterminat) al romanului descrie senzația de ușurare provocată de această descoperire: „Prin fața ochilor se derulau văi întunecate, strâmte și rupte, care se pierdeau în direcții pe care le căutai urmărind cu degetul.” Destinul personajului se anunță la fel de spectaculos și de nesigur ca traiectoria râurilor de munte care se rostogolesc unduitor pe solul bolovănos, „spărgându-se în mii de
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
la acea relație imposibilă. Resemnată, își recunoaște propria fatalitate biologică de muritoare și acceptă curtea pe care i-o face aproapele ei muritor, nu altul decât Cătălin, viclean copil de casă. Fata de care întâmplător se îndrăgostise Hyperion reprezintă cercul strâmt, complotul uman, istoric și ontologic, de-a dreptul comic și meschin în comparație cu destinul astrului nocturn îndrăgostit de terestra Cătălina. Încrezător în conștiința care se constituie prin sine însăși ca univers propriu, apt, așadar, să genereze visul poetic și estetica formei
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
nu!! De aceea, dacă reușesc cu Slutica, pot publica pe spezele mele studiul acesta, fără să-mi văd tăiate de cenzura preoțească lucruri, care le simt cu toată puterea sufletului și a cugetului, că nu pot avea nimic comun cu strâmtele vederi sectare omenești. Ioan Crisostomul 6 spune că toți cei care la o faptă bună au ajutat direct sau indirect, sunt părtași la acea faptă. Poate că, cu ajutorul d[umnea]voastră dat Sluticăi , să aduceți mulți pe calea luminii lui
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]