1,470 matches
-
Acasa > Literatura > Carti > CELE MAI REPREZENTATIVE TITLUI - AUTOR MARIA FILIPOIU Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AUTOR: MARIA FILIPOIU CELE MAI REPREZENTATIVE TITLURI: * ECOURI STRĂBUNE (omagii și memorii în poeme), Ed. Singur, Târgoviște, 2015 * TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI, Ed. PUNCT (PAIDEIA) București, 2008; * ÎN ZODIA POEZIEI, Ed. DANDES PRESS, Dr. Tr. Severin, 2015 Ca poetă cu o activitate prodigioasă, abordând varii arii ori
AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370738_a_372067]
-
FIUL PĂMÂNTULUI Dedic această carte părinților mei, Achim și Nichita Șandru, ce au trecut din această viață, la cea veșnică. Cu adâncă prețuire și dragoste! Prefață. Dragă cititorule! Aceasta este povestea mea și a milioanelor de români, dezrădăcinați de glia străbună, plecați cu traista-n băț, slugi la porți străine, departe de tot ce ne este drag, departe de obcina natală și de familia ce am lăsat-o plângând la poartă, pentru un trai mai bun și pentru niște vise, ce
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
primită de criticii literari și de „monștrii sacrii” ai literaturii române; este prima mea carte. Poți fi dur și critic cu mine, dar fi drept și cinstit, căci te voi prețui și mai mult. Dragostea de neam și de glia străbună, laolaltă cu ADEVĂRUL, CINSTEA ȘI DREPTATEA, sunt calități cu care Creatorul m-a înzestrat, de la conceperea mea, ca FIU AL PĂMÂNTULUI și tocmai de aceea pe parcursul acestei cărți, nu vei găsi fabulații și ficțiuni, ci doar întâmplări reale, petrecute de
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
de numeroasele râulețe ce izvorăsc din munți, reci ca gheața și dulci ca mierea, ce șerpuiesc domol peste câmpuri, dealuri, și prin satele din regiune. Această Țară a Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al Marilor Străbuni, născuți odată cu pământul, culminând cu străvechiul neam al burilor, din care a făcut parte și străluminatul împărat Burebista, întâiul unificator al neamurilor geto-dacice. În cartea Loviște Mirific Plai, aurorul (Inspectoratul școlar Rm. Vâlcea), scrie, amintind o legendă din străbuni, cum
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
la mii și mii de kilometri depărtare, ori de câte ori am nevoie de el. Slăvit să fi munte etern, căci tu mi-ai dat vlagă și știință, tu m-ai învățat respectul și mi-ai insuflat dragostea de neam și de glie străbună! Pe coasta ta, m-am simțit liber ca pasărea cerului și am hălăduit prin râpele tale, fugind mâncând pământul, atunci când vreun porc mistreț, apărea te miri de unde, sau ursul morocănos se ițea de după o tufă de jnepene, nemulțumit că-i
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
un animal de pradă, fioros în basme, “animalul stafiilor” în antichitate, care amețea cu privirea, sau totemul lup al triburilor scite, legendă relatată de Herodot, conform căreia oamenii din aceste triburi se schimbau o dată pe an în lup. Și dacii străbuni își spuneau ‘lupi’. Sugestiv și locul de lider al lupului prin steagul, cap de lup, dac. Multe interpretări ale acestui simbol în mitologie, în tradițiile diferitelor popoare, în alchimie, în vrăjitorie. În psihologie, iată C.G. Jung distinge în imaginea lupului
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii,moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
vă duceați la Poartă, Cu capul în pământ plecat. În țară noi suntem stăpânii! Doar trădătorii vă slujesc, Ca iar să umiliți românii, Ce v-au primit și vă hrănesc.. Acest pământ udat cu sânge, Și apărat de-ai mei străbuni. Ardealul meu, nu va ajunge, Nicicând o șatră pentru huni! Trădătorii ce-și vând conștiința, De ce-au uitat pe ai lor străbuni, Ce au murit păstrând credința, Uciși de neamul ăst ,de huni! Noi ne-am născut în astă
ISTORIA NU UITĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369761_a_371090]
-
Ce v-au primit și vă hrănesc.. Acest pământ udat cu sânge, Și apărat de-ai mei străbuni. Ardealul meu, nu va ajunge, Nicicând o șatră pentru huni! Trădătorii ce-și vând conștiința, De ce-au uitat pe ai lor străbuni, Ce au murit păstrând credința, Uciși de neamul ăst ,de huni! Noi ne-am născut în astă țară, Și-aici de mii de ani suntem. N-am bejenit peste hotară, Să jefuim, să ucidem! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ISTORIA NU
ISTORIA NU UITĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369761_a_371090]
-
Prin cântece și balade, sau la bucium, i-au doinit ! Prin opere literare : "Romane" și "Povestiri", "Legende culte" și "Scenete, pentru copii", "Istorisiri..." An-de-an și veac-de-veac, poporul l-a Venerat ! Așa că Biserica, poporului ca Sfânt l-a dat ! Biserica cea străbună, prin Forul său : Sfântul Sinod, A Decretat Canonizarea lui Ștefan Mare Voievod ! Și-n a ll-a zi din Iulie (sau cum se zice : "a lu' Cuptor"), Sfântul Ștefan al Moldovei, este Cinstit de-ntreg' popor! ...................................... Sf.Mc.Doctori fără de arginți Cosma
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. * Cărți publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" - Ed. Paideia(2008). ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale” - Ed. Paideia(2008). ●,,Cinstire înaintașilor” (coordonator) - Editura Dandes-Press(2015). ●,,Ecouri străbune" Ed. Singur(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,Primăvara speranțelor" (în curs de publicare) ●,,Vara iluziilor" (în curs de publicare) ●,,Popasuri lirice (în curs de publicare) *Premii obținute: ●Concurs literar ,,Limba Română este Patria Mea"(2013) ●,,Premiu de Excelență
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368156_a_369485]
-
ce-i ca o boare, Ce poate să te omoare cu candoare.. Hei amice, daca-i fi nou pe cale aice, Lasă-i-te cuprins precum acel novice, Gingășia ei ascult-o că să fi un bun, În alegerea căilor omului străbun!! E ca o trâmbiță suavă ce sună, e lină, Catina ce imită amintirea dintr-o mină, Ascunsă afectivului în liniștea deplină, Mintea sufletului, nesperată să revină.. De-ai fi trist ea ușor te împresoară, Printr-o strânsoare din a ei
GÂND DE FRUMUSEŢE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368281_a_369610]
-
ochilor în viscoliri de dor, Când glasul suferinței mi-aduce sfârșitul Și-mi duce reverie-n ochi de cititor. SONET LIMBII ROMÂNE Nu e vorbire mai sfântă Ca grai românesc pe pământ, Ce-și lasă ecou-n cuvânt, Când doină străbună cântă. Ea poartă al lirei veșmânt, Suav în slovă cuvântă Și nu se lasă înfrântă De moda pe aripi de vânt. În ea duce umilință, Cu a vremurilor cruce, Când nu este în tendință. Scară își face să urce Pe-
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de dac, Ce azi românul îngrădit De false istorii înbrobodit, Mai stă cu Roma în cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș Ce a rămas daco-română! Mi-e dor și dor de tine Țară Ce gemi cu istoria vândută, Dar Dacia mândră redută, Pe daci nu lasă ca să piară! Referință Bibliografică
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
Toate Articolele Autorului Motto: Trecutul e maleabil și flexibil, schimbător pe măsură ce memoria noastră interpretează și re-explică ceea ce s-a întâmplat. (Peter Berger) * Ce zisa-ți voi? C-aș fi roman, Așa, croit “ca din condei”? Metamorfoză peste an A drepților străbuni ai mei? Și-ar fi lăsat strămoșii felul Trădând cumva, ca dintr-o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
mănos, le dăruia Recolta vieții și traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
REÎNTREGIT AL DACIEI NOASTRE REGAT ! JURAM, SI PE BĂTRÂNUL MIRCEA,PE RADU MARE CEL VITEAZ, SĂ RIDICĂM DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEÎNFRICAT ! JURAM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTIȚI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURAM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFANȚULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFÂNT DE ASCULTARE ! JURAM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFĂ CELOR DE PE ROATA, CĂ VOM RIDICĂ NEAMUL
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și-a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetrele serafice ale Carpaților. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au cuibărit sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preaînalt. Am simțit cum crește
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Acasa > Poezie > Cantec > SONET ÎN GRAI ROMÂNESC Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cine ascultă cântec de vioară, Oftat de nai, și doinele străbune În limba noastră ce nu va să moară Se va-nchina pios, ca la minune. E graiul românesc o floare rară, Mai dulce decât mierea din știubeie; Să o păstrăm în suflet, să nu piară Și grijă să avem de
SONET ÎN GRAI ROMÂNESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370295_a_371624]
-
de fapt o adaptare a practicii bisericești la realitățile și cerințele impuse de trecerea "poporului lui Dumnezeu" prin istorie, până la desăvârșirea lui în "Împărăția ce va să vină”... Câteva referințe bio - bibliografice: 1. Arhim. Prof. Univ. Dr. Gregorios Papathomas - “Credința Străbună” - revistă editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, anul XVII, nr. 1 (250), ianuarie 2007, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, p. 13. 15.01.2007/23.06.2015 2. Pr. Lect. Univ. Dr. Lucian Farcașiu - http://ziarullumina.ro/sfaturi-practice-in-biserica-duminica-nu-se-ingenuncheaza--20065.html
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
Acasa > Impact > Istorie > ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului TRECUTUL ESTE GARANȚIA VIITORULUI DACIA STRĂBUNĂ (fragment din “Istoria decojită a neamului românesc” de Gheorghe Șerbănescu 05/09/2004) Se pornește de la ideea greșită ca dacii au fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
descifrare a buchiei cărții. La capătul existenței sale pământene, nu ne rămâne decât să-l rugăm pe bunul Dumnezeu, să-l primească în lumea drepților, ca pe un om care, a iubit și slujit catedra de învățător, familia și glia străbună, pentru că așa cum ne învață Biblia, iubirea de om este de fapt, iubirea de Dumnezeu. ”Odihnește-te în pace, bunicul meu drag”! Drd. Dr. Ionuț-Horia T. Leoveanu Sâmbătă 13 iulie 2013, Brașov Referință Bibliografică: Examinarea criminalistică a gropilor comune - Autor: Ionuț
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
aprinde un foc mare, Se aruncă ierburi aromate Cinstind această sărbătoare. Când peste sacrul foc se sare Acesta te purifică, Iar buciumu-i zice-o cântare Slăvind astfel pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
dorul evadat din vise. Se scaldă-n balsamul florilor de tei, când pleoapele gândului sunt deschise. Din cer albastru când privește-n ape, Luceafărul coboară-n amintire. Dorul își lasă prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire. Din vol.,, Ecouri străbune" Ploaie de stele Plouă-n iunie cu stele ce se sparg în val de ape. Iar Luceafărul, cu ele, scutură nori de sub pleoape. Lumina razelor sale se prelinge-n codrul verde și tremură în izvoare, când pe apa lor se
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]