1,253 matches
-
locurile sfinte de pe teritoriul său. Zidul de Apus (Zidul Plângerii), Mormântul Regelui David, Biserica Sfântului Mormânt (al lui Iisus Christos), Biserica Gethsemani, Biserica Mormântului Fecioarei Maria, Moscheea lui Omar, Moscheea Al-Aksa, zidurile orașului și porțile lor, orașul dintre ziduri cu străduțele și bazarul său, Muzeul Israel cu Palatul expoziției manuscriselor de la Marea Moartă, Muzeul Rockefeller, Memorialul Yad Vashem, campusurile Universității Ebraice, cartierul ultrareligios „Meah Shearim”, moara lui Montefiore și cartierul „Yemin Mosheh”, bazarul „Mahaneh Yehudah”, cartierul „european” Rehaviyah sunt numai câteva
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
sau cu o bere rece pe Costa del Sol! dar buzunarele mele sunt multe și goale... doar pentru plăcerea de a le purta și pentru iluzia bogăției! îmbătrânesc și tot nu-mi doresc o viață de lux! strâng vise... cu străduțe și colțuri pline de farmec, cu zâmbete și urme înțelepte de cămile, chiar și cu pete și mustăți de gheparzi... vise trăite! înmulțite cu cântece la tobe de oțel, cu clopote din Agnone, chiar și cu plânsul valurilor din cochiliile
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
vacanța mare, mai venim și stăm aici ... 2 luni. Are locul acesta o energie aparte. Aerul mă îmbrățișează ... iarba îmi sărută picioarele, recunoscându-le ... crengile copacilor îmi mângâie părul. Gândurile mi se limpezesc ... Pe dreapta grădinii noastre se formează o străduță, cu trei case. Prima, fusese, pe vremea bunicului meu, “o casă proastă” ... în care se jucau cărți pe bani. Mulți își pierduseră acolo agoniseala, dar și mai mulți veneau pentru distracție. Când se îmbăta, proprietarul își juca nevasta. Era o
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
copiii de pe stradă, ca atunci când ea pleacă...de tot...să-i punem lucrurile lui Tibi cu ea. Și așa am făcut. Oamenii aceștia, care nu mai sunt...ce alegeri au făcut? Pentru cine sau pentru ce mai contează acum? Parcurg străduța în sens invers...la Mimi, stau acum strănepoții ei. La Liza, s-a mutat, de la oraș, nora lui Mimi...la „casa proastă” stă nepoata bătrânei, patroana de la magazin. Mă uit în curtea de păsări a casei noastre, ca un străin
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
adune picătură cu picătură poze, facsimile de acte, strânse cu migală de prin arhivele județene, sau diverse vederi ale fermecătoarei insule dispărute. Mi-a povestit și multe evenimente din viața dumnealui din vremurile când a copilărit printre zidurile cetății, pe străduțele unde era înconjurat de acele căsuțe cu specific oriental sau de geamia care străjuia insula Ada Kaleh. Este conștient că nu va reuși să mai readucă farmecul insulei dispărute, dar consideră că are datoria morală să păstreze memoria locurilor de sub
INSULA ADA KALEH VA TRĂI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345851_a_347180]
-
că suntem preteni, ce dreacu’, nooo! Capul profesorului se legăna fără nici o logică dintr-o parte în alta, iar hainele sale, cele bune de la absolvirea facultății, arătau acum cu asupră de măsură, prin ce trecuseră. Taxi-ul opri pe o străduță liniștită în fața unei uși monumentale care avea o firmă mare, roșie, cu litere chinezești. Profesorul fu tentat să creadă că nimerit într-un film cu mistere însă vocea șoferului îl lămuri: - Don’ profesor acilea-i Șarpele Roșu, o butică care
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
POVESTE LA CASTEL Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului POVESTE LA CASTEL Un zumzet vag răzbate Prin porțile cetății Din veșnicia verde A muntelui semeț... Se dau copii cu sănii Printre străduțe-nguste Și menestrelii căntă Mulțimii,la ospăț. De sus ,de după stânca Ce străjuiește veșnic, Cu baie de-aur rece Astrul de ziuă ,luce Catifelări de vată În defileu se-așază Și-un călător apare În vale,la răscruce. Majestuos,castelul
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine, Dar de tine-mi este milă: Te-am iubit, eram copilă Când cântai doar pentru mine.” ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Pe străduța noastră, veche, Greierele-a adormit, Eu cu draga-nlănțuit - Ne șoptim doar la ureche. Noaptea, repede-a trecut ... Câtă grabă-mi are pe ea! Dintr-un colț de cer, o stea In genune-a coborât Și de pe bolta înroșită ... Ne-a
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
veche este Tot mai tristă și pustie; Poate-vreunul ca să-mi știe, Cum sfârși a mea poveste? Numai strada, ulmii, teii ... Mai țin minte cum a fost; Astăzi o știau pe de rost, Bătrânii și prichindeii, Când se plimbă câteodată Pe străduța învechită; Numai casa-i părăsită Iar fereastra-i încuiată. Of! în vechia noastră stradă, Ea nu vine, nu apare, E plecată-n depărtare ... N-are cum să mă mai vadă ------------------------------- Marin VOICAN-GHIOROIU De ziua lui Eminescu... Ianuarie 2013 București Referință
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
mea, spuse veselă Elena. În câteva minute ajungem acasă. - Cum se cheamă că de emoție nu-mi mai aduc aminte. - Via Nuoro. Elena semnaliză și făcu la stânga, dând prioritate unei mașini venită din sens invers, apoi rulă încet pe o străduță cu două benzi de circulație, străjuită pe ambele părți de blocuri înalte. Nu peste mult timp intră pe o alee ce ducea într-o parcare, unde își opri imediat mașina. - Gata, până aici ai avut bilet de călătorie, glumi ea
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
mea, am văzut-o pe Veronica cu ochii minții, în ziua cununiei, timp de patru ani, aproape zi de zi, de câte ori intrăm sau ieșeam pe poarta școlii că profesoară, ori când îmi aruncăm privirile pe fereastră. În fața școlii, pe acea străduța foarte strâmta. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța “Bob” pe al carui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativa. Pe ea stă scris că la această biserică, Veronica și Ștefan Micle au fost cununați
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
grafiti până la intrarea în acea bisericuță albă cu o cupolă mică în care slujea un popă gârbovit nici ea nu banuia că acolo ar putea fi am intrat și ne-am rugat câteva minute apoi am coborât și urcat câteva străduțe și mai înguste m-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo ... Citește mai mult ne plimbam printre baruri italiene, englezești, asiaticecare mai de care mai atragătoare, în centrul vechiam intrat și în doua anticariate unde s-a
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
albi înguști pictați cu grafitipână la intrarea în acea bisericuță albă cu o cupolă micăîn care slujea un popă gârbovitnici ea nu banuia că acolo ar putea fiam intrat și ne-am rugat câteva minuteapoi am coborât și urcat câteva străduțe și mai îngustem-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo... VI. TEAMA UNEI ACTRIȚE, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. teama unei actrițe părinții mei erau credincioși iar eu având frică
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
schitezi o inimă pe chipși sărutul tău îmi dezvăluieo rană de iubire... XXIX. ÎNTÂLNIREA PE ZEBRĂ, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. întâlnirea pe zebră cu trandafirul roșu în mâini la intersecție de străduțe mica autogară ascunsă într-un colț unde deseori pe ochi ne-am sărutat pâlpâie încă scurtele clipe în sufletul meu mă dor imaginile derulate prea repede niște poze într-un film cu intâlniri petrecute în parcuri pe iarbă, pe ape
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
în parcuri pe iarbă, pe ape, printre copacii arcade peste alei gara îmi seamănă de multe ori cu o gură de lup flămând ce inghite trenuri precum niște miei clipele sunt sfâșiate pașii nostrii mușcați de moliile timpului îmbrac straiele străduțelor pe care împreuna ne-am plimbat mă înfășor bine cu zebra pe care unul spre celălalt am alergat orașul nu-l mai iubeam până la tine acum parcă eu sunt ... Citește mai mult întâlnirea pe zebrăcu trandafirul roșu în mâinila intersecție
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
prea repedeniște poze într-un filmcu intâlniri petrecute în parcuripe iarbă, pe ape, printre copaciiarcade peste aleigara îmi seamănă de multe oricu o gură de lup flămândce inghite trenuri precum niște mieiclipele sunt sfâșiatepașii nostrii mușcați de moliile timpuluiîmbrac straiele străduțelor pe careîmpreuna ne-am plimbatmă înfășor bine cu zebra pe care unulspre celălalt am alergatorașul nu-l mai iubeam până la tineacum parcă eu sunt ... XXX. ȘI PIETRELE AU O CRUCE, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1506 din
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
apoi de umeri și ieșiră din sinagogă mergând încet către ușă însoțiți de cei prezenți cărora arhiereul le făcu semn să treacă mai departe. Urmat îndeaproape de doi dintre oamenii săi, cei patru ieșiră în fața sinagogii. Merseră încet pe o străduță laterală unde mulțimea care ieșea din sinagogă nu se îmbulzea, iar cele două slugi ale arhiereului îi îndreptau pe curioși în alte direcții. -Ce nu-ți convine Tiqvah? întrebă arhiereul cu o blândețe prefăcută. -V-am auzit filipica prealuminate ! -Filipica! O
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
de mâine! Știu că mereu mai este o seară, de la orice etaj al lumii străine va coborî ea!... Și o voi aștepta la fel, cu aceeași ardoare ca întotdeauna, să stau din nou pe veranda casei sufletului meu, în mijlocul unor străduțe înguste și prăfuite de vremurile trecute între zborul păsărilor, oglindite în ape ale cerurilor ce le-au spălat cu lacrimi line, clipe prelungi din ceasuri fermecate, înșirate într-un lanț neîntrerupt, din zale croșetate din fire de tandrețe și dulci
PLIMBARE PE STRĂZILE SUFLETULUI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375833_a_377162]
-
ar fi putut deveni un pericol pentru ei, întrucât curtea era perfect goală. Doar nisipul, pietrișul, precum și lărgimea curții, erau singurele elemente pe care se putea încropi tematica jocului lor. Așa că nu rareori se plictiseau și atunci, mai ieșeau pe străduța pe care nu trecea nimeni în alte perioade ale anului, în afară de vară, când oamenii coborau spre plajă. Și pentru că nu mai aveau ce să facă, priveau în lungul și-n latul străzii, adulmecând ca niște ogari în văzduh, mirosul noutății
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu văzuse drumul din cauza întunericului de pe strada lor. Anul acesta apăruse un bec chior chiar pe colț, lângă tomberonul ruginit, așa că exista șansa ca moșul să nu mai rateze intrarea pe străduța îngustă. - Vom vedea! Uite, numărul 20, vino! Trase copila după ea pe scările înalte de la ultima ușă a autobuzului oprit în stație. Se lipi de peretele din spate cu sacoșele în mâini. - De ce nu le lași jos, mami? - Trebuie să
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
2) Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICA LENA Dragi copii vouă vi se adresează această poveste precum și întreaga carte pe care am scris- o cu foarte mare plăcere. Pe o străduță dintr- un oraș provincial locuia bunica Lena, o bătrânică tare simpatică, dar și foarte aspră atunci când era nevoie. Din păcate, căsuța ei nu răsuna de râsetele copiilor pentru că nepoții erau deja mari și locuiau cu părinții într- un alt oraș
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
-se pe creștetul zorilor. Simt pulsul pământului pe carotidele râurilor. Mă oglindesc în bobul de rouă și mâinile-mi le spăl pe amândouă. Aud pașii iubitului meu printre aștri, și știi doctore, îl văd umblând cu tălpile goale, pe vechile străduțe pietruite din Toledo, punându-mi încă o piatră, să-mi fie treaptă și așteaptă. Mă dor zilele fără el și plâng înserările în focul asfințitului. Mânjii lui, neînhămații lui mânji, aleargă tahicardic prin atriile și ventriculele noastre. Emisferele mele, nu
DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
-
badantă (însoțitoare de bătrâni). Sosise în Italia prin intermediul unei „Agenții” românești din peninsulă. La Caserta îi ținuse calea „doamna de la Agenție”, așa cum se recomandase și o dusese la San Nicola la Strada, un orășel din apropiere. Românca rămăsese uimită de străduțele înguste prin care se strecura mașina, apoi pătrunse printr-un gang într-o curte înconjurată de clădiri vechi. Peisajul jalnic era oarecum înviorat de cei câțiva palmieri și portocali care ornau curtea. Aici i-a fost prezentată Viorica, badanta pe
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
să-și facă nevoile. Florica încă nu stăpânea toate expresiile uzuale mai ales când era abordată în dialectul napoletan. Cele mai frumoase momente erau când „stăpâna” vroia să meargă la plimbare. O urca în căruciorul pe care îl împingea pe străduță până la parcul din apropiere. Acolo italianca își făcea de lucru cu suratele sale, iar ea mai schimba câte o vorbă cu câte o româncă pe care o întâlnea tot la „pasagiare” (plimbare). Avea prin negociere patru ore libere în fiecare
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
grafiti până la intrarea în acea bisericuță albă cu o cupolă mică în care slujea un popă gârbovit nici ea nu banuia că acolo ar putea fi am intrat și ne-am rugat câteva minute apoi am coborât și urcat câteva străduțe și mai înguste m-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo cu imagini din lisabona cu un tramvai galben ce cobora o străduța printre felinare aprinse și o cupolă dreaptă albă de biserică pe un televizor cânta
PAIXÃO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376262_a_377591]