11,293 matches
-
sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrică mea obișnuită pamfletul de pe timpuri, silit tot de rațiunile de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă a Nopții de mai, în felul în care Picasso
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil cam mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta după părerea mea, se străduiește să atingă două scopuri: unul "eretic", ar spune savanții de demult de la "Journal de psychologie", adică de a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
și nuanțata a lui Iurij Simonov, un dirijor wagnerian care a știut să marcheze cu subtilitate pasajele importante din partitura. Este o reală bucurie spirituală să asculți Wagner în asemenea condiții, în care întregul colectiv al Operei Maghiare s-a străduit să ofere publicului o audiție de zile mari, printr-un respect demn de apreciat pentru lucrare, pentru coordonatele ei filozofice și legendare care au fost foarte bine puse în valoare. Toate acestea denotă, de fapt, un mod de gîndire și
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
unui echilibru. Și totuși, pacea eternă nu e tulburata cu nimic - replică lui Constantin Severin vine să pună punct unui eveniment întâmplător și pește care cei doi autori, speriați de perspectivă continuării pe linia pe care pornise Șerban Codrin, se străduiesc să treacă rapid - "fotografia tatei/ mai vibrează pe cruce", ca ultim semn al dezechilibrului de adineaori. Spuneam că inclusiv Șerban Codrin pare că s-a temut de terțina lui precedentă pentru că în următoarea, magistrală, scrie: "munții din luna/ cu nimic
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
rîvni destui dintre cei care sînt convinși că acum e mai bine decît sub Ceaușescu. Un editor ajuns la ananghie financiară, om de 45 de ani care, imediat după ^90 a făcut carieră și bani din această îndeletnicire s-a străduit să mă convingă că eu personal nu mai sînt respectat ca scriitor, așa cum eram înainte de ^89. Un medic ginecolog mi-a prezentat în culori sumbre scăderea natalității după liberalizarea avorturilor. Un tîmplar pensionar și un fost tipograf erau de părerea
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
de vreo două, trei ori pe vremuri, adică înainte de ^89; poate că ne-am fi putut apropia unul de celălalt atunci, dacă n-ar fi existat niște deosebiri limpezi de partizanat literar între noi doi. De fiecare dată s-a străduit, cînd ne-am întîlnit, să mă convingă, răbdător și argumentat, că dreptatea era de partea lui. Poate că era, pînă la un punct, dar nu ne întîlneam în punctul acela. Papahagi mă interesa după ^89, de la distanță, fiindcă voia să
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
persoană literară. Elogiile, atunci, mă consternează mai mult decat cea mai severă critică." De la Viorel la Nini În timp ce liderii de sindicat din Valea Jiului vorbesc de păstrarea lui Miron Cozma în funcția pe care a avut-o, iar avocații acestuia se străduiesc să-i amîne executarea pedepsei fiindcă e singurul susținător al familiei sale și mai are una, alta de rezolvat ca lider sindical, soția lui Miron Cozma afirmă, pentru JURNALUL NAȚIONAL, că soțul ei a luat toți banii din casă pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
fanteziilor sale îndurerate. Dar oare era această substituție posibilă? Mai curînd negativ ar fi răspunsul, ținînd cont că documentele epocii nu înregistrează decît pierderi în rîndul nostalgicilor, fără a celebra vreo vindecare. Dar cu atît mai puțin s-ar fi străduit să îi caute vindecarea medicii timpului dacă ar fi privit nostalgia din perspectiva lui Jankélévitch: nu că provocată de o deplasare în spațiu, depărtare de un loc anume, ceea ce făcea pacientul să fie mistuit că dor de casă, ci mai
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
und ihre europäische Bedeutung (din 7 februarie 1879) și în serialul de patru foiletoane, intitulat Das Rechtgutachen des Professors Dr. Bluntschli în der rumänischen Juden-Frage (din 19,20,21 și 23 iunie 1879). Autorul adopta aici o poziție care se străduiește să ne nedreptățească nici una dintre cele două părți. Dacă ne aducem aminte de modul în care, în 1848, Richthofen i-a protejat de pogrom pe cei vizați, atunci nu poate să ne mai surprindă faptul că și de data aceasta
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
dăduseră tema "primirea trupelor sovietice", pe care am tratat-o anecdotic, cu un copil care își pune cască unui soldat rus - lucrare, de altfel respinsă de Maxy, la prima expoziție românească de la Moscova. Timp de douăzeci de ani m-am străduit să ajut revoluția cu arta mea, dar rezultatul a fost acela de a o fi trădat. Nu-mi intra în cap că "realismul socialist" nu trebuia să reflecte realitatea așa cum este, ci cum ar fi trebuit să fie, conform directivelor
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
lui Scapin conștientă de șansă de a vedea pe scena Teatrului Național din București zece dintre actorii trupei Comediei Franceze, dar și cu sentimentul acut dezvoltat pe parcursul derulării reprezentației că mă aflu într-un muzeu din care, oricît m-aș strădui, mă interesează o singură "sală". Aici, plăcerea a fost de a asculta o limbă superbă, rostita superb. Teatral vorbind, nimic. N-am rîs deloc la această comedie sau în nici un caz la vreo rezolvare regizorala. Ideea, de altfel singură, de
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
un martor cert, doctorul Lazăr Moscovici, spulberă și ultima speranță. La 19 octombrie 1945, Geneviève îi scrie ambasadorului de la Vatican: "Cel mai cumplit supliciu al săptămînilor din urmă mi-a fost impus de încăpăținarea cu care prietenii mei s-au străduit, cu cele mai bune intenții, să mă împiedice să-l întîlnesc pe un medic tînăr reîntors de la Auschwitz, care l-a cunoscut acolo foarte bine pe soțul meu vreme de trei luni și care e convins că a fost executat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
lumpenul, gen Gorki sau Panait Istrati, s-a distanțat, prudent, chiar și de boema artista că de-o formă de dezordine, de incurie, de culpabila "neîngrijire", asadar de nedemnitate. Pentru a vorbi în termeni marxiști, "proletarul intelectual" Arghezi s-a străduit a-și depăși condiția, însusindu-si înfățișarea și comportamentul "dușmanului de clasă", măi atractioase și mai eficiente. Fidel, în același timp, obîrșiei sale, Tudor Arghezi se aplecă, cu un simpatetic interes, asupra muncitorului manual (făcuse el însuși parte din tagma), mîndru
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
deget cocîrjat, de bătrînel reumatic, pe "extremiștii de dreapta", da. Ca "nume adunat pe-o carte", da (peste douăzeci de tomuri de istorie literară, acoperind perioada 1860-1944). Atunci cînd încercăm să descoperim însă și substanța domnului Z. Ornea, cînd ne străduim a-l studia pe Z. Ornea "în sine", descoperim că mai sus de accidentele tipografice nu prezidează nici o esență, că totul este vacuu. Vastul costum de hîrtie e gol, locuit doar de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
senin, un anumit sentiment acut al inadecvării, al nerespectării unor principii evidente și elementare de eticheta conceperii unei cărți, dacă se poate spune așa. Mai întîi de toate, cine sînt Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-am străduit, recunosc nu cu prea multă insistență și probabil de aceea fără succes, să aflu eu unul, spre a-l oferi cititorilor. Dar o asemenea misiune revine editurii, traducătorilor sau prefațatorilor, nu unui recenzent. Traian D. Stănciulescu, semnatarul prefeței (la care
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
nemărginita durere. Este inadmisibil că un asemenea mare compozitor, intrat în universalitate, să nu figureze nicăieri și aș spune că aceasta se datorează, din păcate, în parte, si dezinteresului și indiferentei, în timp, a Ambasadei noastre, care nu s-a străduit să sensibilizeze Primăria Parisului pentru a-i acorda onorul cuvenit muzicianului român. După cum se știe, Enescu și-a trăit aici ultima parte din viață, a concertat pe podiumul celebrei Săli de concerte Pleyel, repurtând succese de prestigiu. Și cum era
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și literară. M-am străduit ani buni după aceea să-mi explic aversiunea față de istoricism. Mi-am intitulat eseul din 1968 Metamorfozele poeziei, nu numai fiindcă metamorfoza era mai la modă decât istoria, dar și fiindcă nu descopeream an mine nici o chemare față de o abordare
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
inedite), culese din arhivele din Washington, precedate de un ăntins, dens și convingător studiu introductiv. Toată zbaterea acelor peste șase luni (iulie 1945-ianuarie 1946) când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din PSDR) s-a străduit să revoce guvernul Groza, instaurând an România un regim politic democratic este surprinsă, ăn această ediție, cu acuitate și ăntr-un crescendo aproape gâfâitor. Documentele, conținând rapoartele misiunii SUA an România către Departamentul de Stat, foarte atente și la obiect, demonstrează
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
patriotism și pasiune potrivite, cel mult, unei structuri românești a anilor '20, cînd sînt puse să vorbească - imprudenta de care cartea este saturata -, personajele lui A. Calafeteanu execută, impasibile și patetice, partiturile unor conversații cu fraze lungi, ceremonios-didactice, care se străduiesc (deseori în van) să fie și corecte gramatical, si dezbat, cu un aer important și responsabil, situația politică a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
să-și părăsească pe fata prietenii și ideile din tinerețe, Cioran a tremurat la etajul șase să nu-l pârască lumii Lucien Goldmann". Chiar așa? Livius Ciocârlie face mare caz de vanitatea lui Cioran, de orgoliul sau, pe care se străduia a-l ascunde, dar care ieșea mereu la iveală: "Cioran da un interviu pentru Time Magazine. E an regulă. Nu prea se potrivește cu ideile lui, dar are dreptul oricine să fie vanitos și, ăn general, să fie oricum dacă
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
la care opoziția n-ar fi putut nici să viseze. Asta în timp ce ministrul Finanțelor, dl Remeș anunță că bugetul pentru anul 2000 ar putea fi unul al relaxării fiscale. Întors de la Istanbul cu președinția OSCE pentru România, dl Constantinescu se străduiește să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
dacă acela îl asculta cu atenție. Sfatul lui nu este destinat cuiva anume, si de aceea ei nu-l privește pe interlocutor în mod direct, adică în față. Pentru el fizionomia celuilalt nu există. Din când în când însă se străduiește să-l încurajeze. În loc să-l privească îl interoghează cu destulă curiozitate și cu multă politețe. Apoi parcă se desparte de el și începe să gândească. Starea această de reflexiune este în cazul lui o obișnuință care se prelungește indefinit. Nu
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Va trebui să-i reamintim, cu neplăcere, confratelui nostru că ziarul la care editorializează a atacat din toate pozițiile atitudinea oficială a țării noastre față de conflictul din Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
apare a se găsi an inima secolului douăzeci: pe omul desfăcut de iluziile lui. aNu mă inspiră decât spectacolul, sau ideea decăderiiă (313), spune Cioran". Așa să fie? De partea lui Livius Ciocârlie pare a fi G.R.Hocke, care se străduiește a delimită, grație diaristicului, o istorie a sufletului și destinului european, pe care o măsoară de la Hesiod la Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica. Diaristica ar alcătui doar o bază documentara, necesară
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]